Foiletonul Zimbrului, 1855 (nr. 1-50)

1855-08-07 / nr. 29

D CB SP se pue pe unu scaunu lăngă dănsul să'i spue ce-au mai învațatu regi de la Domnul B... unu zuvegnogu ogancesu pge caghe'lu socotia Ku. Gogjănilă destulu de ghesplătitu cu vg'o sută de zalbeni me anu... Cuconașulu spuse băbă­­cuței c'au învațatu Ggamatica mi Mogalulu., Ba­­baca ogu sp știe mai întăiu, ce'i aceea Gra­­matica? Cuconașulu știu să'i ghespundă că: LA GRAMMAIRE EST p'lvi DE PARLER ET D ECRIRE CORRECTEMENT EN FRANCAIS. POUR PARLER ET POUR ECRIRE ON SE SERT DE MOTS­­LES MOTS SONT COMPOSES DE LETTRES. IL Y A. Moara cea mai bună nu mergea mai ghepede de cătu gsra cuconașului care nu se om­i­de cătu căndu mai ce­­ m­ădușea., Babaca își di­­se­măna la mustețe ca să și le tragă de bu­­cugiă că Tăchiță știe așa de sine franțuzește, darn d­in nenogocighe mai dăunăzi se găsesc peste totu. Veni apoi găndulu Magalei. Cuconașul Tachi, asupra întrebăghei băbăcuței RB ce'i aceea Magala, respense căteva în ogan­­țuzește, de­și am uitatu să spunu, băbăcuța nu 'nțelegea bechiu d'in limba asta. El îlu îndemnă să'i spue Romănește căte ceva d­in ce­­le ce'i spunea Franțuzește, se nimeghi, după mul­­tă frămăntătură ca cuconașul să poată tra­­duce ogasele. » Toți oamenii sunt b­ogați de timpu­ că Toni „au de tată pghe Adam. . . Noi prebue să iu­­„bimu mre totu omulu mi si facemu pine ori­­„cui mi creștinului, mi Neamțului mi si­­„danului ..” Cuconașulu cită mi nre Neam­­țu, babaca ade­­după Cgheștinu, pentru că se-ogi fi spusese kB­ena, Neamțul, îi pă­­rămu! Ni me întreba înse, onogabile lec­­torule, de ce n'au pusu mi­nte țivzani, căci n'a­­cine-i-o spusu KB TONI oamenii ăsu orani, și­ lu încredință că nu se poate să fie adevăratu c'a­­tunce mi țizanii agu d­­ogați cu boegii: - Auzi-vorbă? da­ns crede, Tăchiță­­ ascultă ce­ți spunu eu, țițanii ășu făcuți pentru Boeri, ei au altăli­a­. . Și cuconașul, ca ghe era foarte pe josu în idei mi simțiminte frumoase ci care ega leță­­natu în ideile tătucă-seu, afirmă că băbăcuța are dreptate mi ku Domnulu­i... se'așeală. Cu așa tipughi toată semința cea bună ce bietulu juvegnogu semăna în sufletulu asi Ta­ Ki, cu opinteli Mari. O întrevideghe de o vlipă cu Vogniculu, o disgă de cina­mini lăsa nisi srme adese. Bietulu țuvegnogu era săgacu mi pghin ugmaghe macagă; și asta se întămpla foarte nevoitu să'agită nodugi, ori ce contgaziceghi, fă­­căndu'și ultimele iluziuni d­in galbenașii ce boegulu avea să'i numegie la capătulu anului. Așa ega educațiunea ce Vornicul dădea fiiului seu, Cuconașul Tache, unu băeatu fgumușelu dagă prostu cătu optuspghe zece. Amu putea descrie mai multe esamene de aste în caghe Vornicul, lua într'o clipă totu aceea de nefeghicitul guver­­noru văghia în glava băeatului într'o lună Acui seau doge, dar socotimu de pu­sosu. ega vaghe vina deacă la capătulu anului băeatulu nu putea înțelege cumu se poate ca Neamțulu să fie creștinu wi țig­anulu Omu. 2.. Acuma, înainte de a tghece mai departe sosor& Kb n'agu strica pentru mai bună lămurgige a isto­­ghiei nostre, să spunemu ceva mai multu asupra lui Vasile. III. Din copilăria mi viața lui Vasile, păn' pn momentul de față. Es sre 8 ani mai în urmă, Bornissa& Gog­­jănilă se făcuse posesorulu eternu alu moșiei, me cage suntemu. Era în luna asi Pgi- su ști amu spune de ce. Bababa, dăndu min căpușoru ălu înjghebă

Next