Fulgerul, 1888-1889 (Anul 1, nr. 1-84)
1889-01-15 / nr. 51
a aNCL I ff«. 51. bonamente. Pe «u ... 14 lei. Pe (» Iutii . 7 TJii ffo. IO bani, npi-ÂL.ïS H^IDE3P;E2ïTIDIE3ïT Apare Joia şi Duminica. Redacţia şi Administraţia la Tipografia Lucrătorilor Români Asociaţi laşi strada Baston No. 7. ANUNCIURI. l’arma 1 V 20 b rândul „ 111 30. . Insn timu şi re l'tit - ! * \ 5 . Jj § i t» p rV n;: .uJ *• Xl£c.'î|Sl\v^ - Zn$/. în 14 ianuarie 1880. Guvernanţii se fac proşti ori sunt de rea credinţa * In urma re^c6tei ţeranilor, acei cari contribuesc la tote sarcinele ţerei şi în schimb nu li s’a dat nimic,—s’a constatat miseria acestor nenorociţi,—şi guvernul s’a crezut dator a le veni in ajutor.— A sir* în unele judeţe, au scos câte o moşieră in vânzare publicând-o prin „Monitor”, cu dreptul de a o cumpără ţeranii, în loturi de la 5—10 jhectare, ină numai acei cari vor face cerere scrisă în trei luni de la publicare. Este in deobşte cunoscut că imensa majoritate a locuitorilor de ţară nu ştiu carte, dar cei puţini care ştiu, nu citesc „Monitorul Oficial“, aşa că ar putea rămânea necunoscută atât legea cât ai terminat (io)aplicarea Sunt însă prin Comune unii învăţători, fii de seteni, care se interesează de sorta acestor nenorociţi, şi-i chiamă în zilele de serbători la ei acasă, arătându-le dreptul ce au de a cere şi cumpără pământ, şi se oferă a le face actele necesarie. Pentru a’i atrage in mimer mai mare, le spune că guvernul s’a hotărât a le da pământuri numai cei ce vor cere, aşa că prin acest mijloc adună mulţimea şi le face cererile necesare la autorităţile respective. Ce se întâmplă însă? Primarii şi sub-prefecţii, văzând adunaţi ţeranii la casa profesorului ori a altui fruntaş din sat,’şi imaginează că acolo se consfâtuesc asupra improprietărirei lor, aleargă de indată în oraş spâimântaţi, merg de a dreptul la Prefectură şi dau alarma că în comuna lor se propagă idei socialiste, ori se aţită locuitorii la revoltă. De îndată se găsesc naivi ori cuconaşi din elita ciocoiască, care se fac ecoul tuturor nătăreilor şi susţin acelaş lucru. De aci se nasce curentul Anti-Socialist şi Anti-Radical. Apoi una din două : Ori guvernanţii noştri când au făcut legea şi au publicat vănzarea pământului in loturi la ţerani, s-au gândit a o aplica de bună credinţă, şi dacă dau crezământ cu atâta uşurinţă turbura deşertăciunelor, nu pricep cea ce fac. Ori, sunt de rea credinţă, şi vor să îndeplinească tote formele gale de aplicarea unei legi, şi când e vorba de realitate ţipă ei cei dintâi şi caută a deschide porţile temniţei, a celor ce voeac a inlesni aplicarea ei. Trebuie odată să înceteze acest sistem de guvernare şi această meschină aplicare a legilor. Ar fi mai bine ca Primarii şi subprefecţii, să adune pe locuitori în Ziilele de serbători, la Primărie ori Biserică, şi se le arate ce legi au in favoarea lor, şi cu ce formă se pot folosi de ele ,—căci altfel ele rămân literă mortă şi neaplicabile. Să nu se umble cu termine fatale faţă cu dânşii, —căci acesta pote da loc la noi nemulţumiri din partea lor şi cu drept cuvânt,—înse acestea nu vor mai putea fi înlăturate prin cele trei somaţiuni ale lui Roseti-Carp. trebuie dat la sară şi cei din oraşe, şi se le dea mână de ajutor ca se ««tiip;nnea—\tv~~cei -ocr-r a s* ov formele, caută să ucidă iscedinţi nevinovate ce-şi caută dreptul lor. Lipsa de control şi de simţ naţional Est,« o lege pentru încurajarea industriei naţionale, după care se acordă diferite favoruri şi scutiţi acelor cari infiinţeză o fabrică în ţară. S’a avut în vedere de sigur desvoltarea industriilor şi procurarea de mijloce de existenţă pentru lucrătorii români. Lucrul însă se presintă totfel în realitate. S’a înfiinţat de diferiţi evrei nişte fabrici în ţară, afară de unica de la Buhuş a d-lui Alcaz, şi tote au obţinut scutiri şi favoruri pe 15 ani, iar in ele nu vedem decât sute de evrei şi evreice lucrând, fără a fi un român de zare. Ore acesta a fost scopul înfiinţării legei ? Să vedem streini în ţară la noi, în loc să stea peste graniţă şi produsul lor să fie cel puţin supus la taxele vamale şi comunale, pe când acum e scutită de acestea ? De sigur că nu. Mulţi spun că boerii sunt venduţi evreilor şi că nu’s în stare se facă nici o pedică streinilor din ţară ori de afară, chiar când ne-ar zugruma. Pînă la un punt faptul se adivereşte. Toleranţa cea mare a streinilor, decoraţile date evreilor şi celelaite favoruri, ne arată că mergem în contra intereselor naţionale. Duminică 15 ianuarie 1889, trebue dar să se gândească‘toţi bmenii de bine şi cu durere pentru ţară la mijlocele de indreptarea reului, şi favorurile fabricelor să nu se dea decât acelor ce vor avea tun numr determinat de lucrători romani, iar au streini, ratică ? Să nu fim nepăsător, căci pe calea economică mai uşor se înganunchlză o naţiune decât chiar în urma unui resbel perdut. Să nu lăsăm dar ciocoii şi streinii să copleşească ţara. Cestiunea fiind prea importantă, promitem a reveni asupra ei. Prea multa libertate?! De câtva timp asistăm la un spectacol, pe cât de scârbos, pe asta de trist, pe care ni-l oferă stressa guvernamentală, fie că este nevoie absolută pentru binele poporului! a se restrînge puţintel libertăţile pe cari ni le dă Constituţia. Şi ştiţi care şi causa ce-a îndemnat pe reacţune a cere restrîngerea libertăţilor ? Reuşita câtorva liberali la alegerile parţiale cari au avut loc Zilele trecute, reuşita socialistului Lascar Veniamin şi mişcarea grupului radical. Iată mobilul care a împins pressa plătită să încerce a pregăti în ţară un teren favorabil lor, până ce guvernul îşi va realiza dorinţa antetere de a restrînge libertăţile. Scârbos şi trist, rol jlocă în special „Epoca“, organ pus sub tutela ministrului Al Lahovary. Acesta^,iar, care înainte de venirea junimiştilor la cârma treblor ţării, era ce mai nedisciplinat, întrecând te La, pressa prin vehemenţa limbajului şi necuviinţa stilului seu, care la cel mai însemnat atac contra libertăţilor îşi făcea o datorie a striga, alăturea cu cei mai înflăcăraţi democraţi, acest diar, astăzi, cândşi-a vârât pănă în cote mânele în fondurile poliţieneşti, merge cu neruşinarea pănă la a afirma că se simte o nevoie absolută pentru a se restrînge libertăţile, faţă cu ventul democratic care bate de la un capăt pănă la celălalt al ţarei ! Dar uită bre „Epoca“ că, în opoziţie, ea a fos una din cele mai înfocate apărătore a libertăţilor ? Uită ca bre că, după alegerile generale de domânb ea se încerca să dovedească că ţara, Europa întreaga chiar, e conservator» ? Dacă este aşa, cum o pote nelinişti aşa de mult mişcarea de joc-Reuşita socialistului Lascar Veniamirr"** să fi bagat bre griza în guvernul actual ? Ar fi ridicol din cale afară să se susţie acesta. Totuşi alegerea unui al treilea deputat socialist va fi pentru guvern o scusă la îndeplinirea marelui seu scop : restrîngerea libertăţilor. Tendinţele reacţionarilor noştri sunt în destul de cunoscute. Ştim cu toţii că conservatorii, în diferite oeasuri, s’au pronunţat contra libertăţilor ce ni se dă Constituţiunea. Mai ştim apoi că însuşi şeful conservatorilor a rostit memorabila trasă : „avem mai multe libertăţi la noi decât la Diana !“ IOCX, n. __i_ I de guvernul reacţionar contra pretinselor mişcări socaliste, nu este decât un semnal prevestitor al voinţei guvernului reacţionar de a ştirbi libertăţile publice. Interpelarea unui senator şi a unui deputat din majoritate asupra unor pretinse uneltiri socialiste nu însamnă altăceva decât perfecta înţelegere în- tre majoritate şi guvern asupra operei destructure ce o pregătesc. Faţă dar cu propaganda făţişă şi lipsită de orice putere, ce-a început-o pressa poliţienească contra libertăţilor publice, este de datoria presse! liberale să ţie ţara într’o continuă agitare şi să urmărescă de aprop nelegiuitele scopuri ale reacţiunei, pentru a le putea din timp demasca. Reacţiunea ’şi-a ales pe socalişti drept cal de bataie , consecinţla restrîngerea libertăţilor însă le vor îndura toţi adversarii regimului, ţara întreagă ! Aceasta este cea mai intimă dorinţă a lor. Să veghim dar! Scandalul de la Cameră. Indată ce d. Kogălniceanu a termine discursul seu în chestia porto-francurilor partizanii guvernului, d. Eugen Ionescu, Ionescu,Marcus, Rosetti Max, etc., au inceput să strige închiderea