Gazeta de Moldavia, 1853 (Anul 25, nr. 1-104)
1853-03-26 / nr. 25
- 102 - călcarea acestei poronci. Iar deacă locuitorii ar suferi vreo pedreptate din partea Turcilor, atuncea să se tănguească la senat, care este îndatorit a le hărăzi apărare. Segmania, Găpernul Ducatului Sans-Coburg, au socotit de datorie a înaspri prin următoarea poroncă serbarea duminicilor și a serbătorilor, Hi cea mai mare părere de pe ampălăt, că poronca lui D-zeu:” să sfințești ziua de sărbare” poapre adeseori din nessrape de samă se ligă. — Dpear aceasta, noi săntem nevoiți cu toată sepiozitarea a înaspri poronca, ca tinerimea scolastică să fie deprinsă și îndatorită de cătră părinții învățători, AA regulata frecventare a servițiului ecleziastin, ca din cei înaintați în văregă aflători în feliupite relații, nici anul să nu fie oprit à CB împărtăși de asemine îndatorire, ba tocma pentru aceasta CB Ce reguleze la toate instanțiile, ca servițiile oficeale, afară de cazări ecrpaop din ape migrabnice, să nu împedece neamplocat de a adera la servițiul ecleziastic.; Ka Tor odată maiștrii și proprietarii de fabrici, să fie îndatoriți a regula ocupațiile calfelor, ucenicilor și a celornlalți lucrători de rănd, așa, încăt aceștia să nu fie lipsiți de binecuvăntările bisericești. Prussia. La serbarea eclesmetică de mulțămire pentru însănătoșirea M. Seale Împăratului Austriei, ce s'au făcut în 13 la biserica garnizonului, au asistat întregul regiment prusianu de rpenadipi 4e poartă numele M. Case Împăratului Franț-Iosif. Asemenei M. Ca Regele, au fostu față la această serbare. Berlin 16 Mart. Corpusul ofițerilor din regimentul de grenadiri a Împăratului Franț, s'au întrunit în ca o armă la un prănz, unde s'au esprimat bucuria pentru păstrarea pieței ci însănătoșerea M. Case Împăratului Austriei, șeful acestui regiment. Comandantul regimentului, colonelul Siegel, au rădicat un toast în sănătatea M. S. Împăratului kașea regimentului în șel a unei armii germane, aliate cu Hoscia Francia. „Sieclu” scrie despre răposatul Orfila între altele.” Chear în agonia morței au rostit acest vărvbat o idee, căriea săptem dat ori mare aplaus. Una din acele triste cugetări a unui om ce moare în spital, este, că trupul seu ce va supune secționărei anatomice. Orfila au spit a dovedi, KB aceea ce au făcut în vieață pentru alții spre propășirea științei și în interesul omenirei, dorește să se aplice mi asuprăi, și au pretins, ca trupul lui înainte de înmormăntare să se secționeze De dorit este, ca exemplul acestui faimos anatom, să afle mulți imitatori. Marea Britanie a. acea finanțială a Evreilor în Anglia, de mult nau îndemnat a pretenția să se împărtășească de toate driturile civile și constituționale, pentre care mulți din - - - - trănșii s'au fostu ales de mădulari a parlamentului ai săi de mai nainte coreligionari. lista pensmite omu de stat e fiu a lui Ieruilu, sau botezatu și este (deci erems1 magnaților) Torri Die publike împărtășescu în altă privire următoarele: Bilui legiuirea Evreilor este un dilemma luna din dom pentru D. Disraeli. Despre o parte simțind că botezul prelate credința dar nu carnea și săngele, cu organile încleștite se ține de a sa veche seminție, despre alta este constrăne a urma dupre a sa partidă de Tork, care au gurat a nu deschide Evreilor ușa parlamentului. Spre a înlătura greutățile Evreomaniei, ce propusese un amandament, dupre care priiminduse Evreii sau parlament să nu aibă dreptu a fi aleși la vr'o dregătorie eclesiastică. Satiristulu Panciu, zice întru aceasta: „pacatu”, că nu se face acea cercare, că foarte amu fi doritu a ști,deacă un Evreu, din eparhie episcopală Ba stoarce mai multă monedă decăt unii din a i nostri bisericași creștini.” Foaea Heraldul nu numai că ce opune la legea emancipației Evreilor din punctul religiosu și politicu,. Se era ecre ne scurtu răspunsul Misticsei Thler la adresa bunelor surori din Angliea, miteniul eru nile cum nu ăl încărcămu, BA încă am lăsat de o parte o mulțime de ecepreeți femeeși, care astă cumplită Mistrce, au diecărene asupra luceaferilor nobleței Englese. Nu nemos de a întepi pisinia, ce cure a preveni necetitorii Romănia Romanului Unciul Gomu, decape facturi încă mai apoacutere de rele ce ce cuprindu în cartea cea renunită, adbogimu următoarea epizoadă de curănd întămplată: Ce mie că la Segaturile Unite, ear mai ales în evturile pe unde cănt sclapi, pondiție a mamei ear ni aceea a părintelui, determinilăă pozițiea ce apei ocupa copii. Din aceleta urmează Kle, topi scoborătorii dintr'o femee sclapă, sănt eclavi kami denea, manar ori mi care ap fi calitatea tatalui lor. legresiv, în Clarspise Unite, cu totul din contra acelor ce se părau la Antilele Franțeze și Spaniole pe timp cănd eclăvi ea era tolerată, BAp BarSa ce ap îndrăzni să declareze în public, de drepți fii a obi pe copiii elu fetele asesire cu o eclavă, este foarte rău npisir de cătră oamenii onești Cu toate aceste, Ce găsăsc uneori papa vați, carii sforpați de glasul naturei și de acel a conștiinței lor, o lau mi aceasta, încă, legislatura țărei, din cănd în cănd vini întinde drațele asupra lor spre a le arăta Kb, astfeliu de septimoptens ° ce unesc pici cum cu datoriile; că copiii lor în nașia care pot să fie alta de noi numai nine proprietăți, asupra cărora, cel în fiu de pror ce s'ar înfățoșa, poate să nu Este cunoscut că înrurirea (precum Rotmild) unde însă n'au voitu Disraeli, intelectulală. Mai alesu nu s'au priimitu fiind că, mult, dar pănă acum în zaa depune giurămăntulu prescrieu (f creștinescu). Fostălu minicrps dlape, au favoratu ne é rtră an a noastră avem de mai peținu de 60 emetră inpidie (zauicrie) asta nu a ecre lespo de în pălee notrii, espopirop engleze, de a fli de mirare. am poi pe-am făcut sa etar de cele și aparsă lacrimi acsnpa coaprei înguri; împoporarea noastră era agunce de sande sudo poi am propeorat come cape piac tă dorința firpoë poii De aceia, prăzma o asociație politică, care o amenințază de o pinalitoage înprinomșată. D: aceea, pănelor surori, filangropia nostrii, seopăl necros piecre poa a apăra popara lor, lri a sămăna cevinarea între à poletre crarspixisep: și întrietaterile noastre sclavi Dappoins ne poți înșela, pre bine înțălegim ce pra să zică erepinele și liprimile poiegre și cropolilel, poneler estori Vigloze, pume și escnine, dar mai de călbirorul a ape pează de lacrimile case. Pre lăngă asedre, adaoge copa ea înfricoșată din America. șerpii poetici p au nenge de padspapea poistră, el sănt sine pinimi ginerparant. Numai în Mondon căpta înoeran porpeților mi fiilor a suant#24 de cernice pudsiomeme, parii ap dopi cospra lor, pa fparida de omeliilor (roșpegile)negrofile, de ment atingătorii de Mape-Epirauiea 1 ° dap îngrijinină de coracii ce a pieșit ns poi în 3 milioane, n'a fi atunce de ordinulu ea numără tărziu peste o părișoea ce nespodapilor poemi ecotțină de 50 mi cova Mu 100 mai KB putinți mit co vănă misioaus, în acea ăleînpălegere, us ne în Ircu ce ademiL și izoravili crăLpa foamea Așa as, luați sine sama, că ca tonna apr pre lăngă astăzi 26 milioane; înpărănii 100 milioane, Spănați adevăr, oare Anglil pa irigat a a 5 - À 14 . | |