Gazeta de Moldavia, 1853 (Anul 25, nr. 1-104)

1853-03-26 / nr. 25

- 102 - călcarea acestei poronci. Iar deacă locuitorii ar suferi vre­o pedreptate din partea Turcilor, atuncea să se tănguească la senat, care este îndatorit a le hărăzi apărare. Segma­nia, Găpernul Ducatului Sans-Coburg, au socotit de dato­­rie a înaspri prin următoarea poroncă serbarea dumini­­cilor și a serbătorilor­, Hi cea mai mare părere de pe am­pălăt, că poronca lui D-zeu­:” să sfințești ziua de sărbare” poapre adeseori din nessrape de samă se ligă. — Dpear aceasta, noi săntem nevoiți cu toată se­­piozitarea a înaspri poronca, ca tinerimea scolastică să fie deprinsă și îndatorită de cătră părinți­­i în­­vățători, AA regulata frecventare a servițiului eclezias­­tin, ca din cei înaintați în văregă aflători în feliu­­pite relații, nici anul să nu fie oprit à CB împărtăși de asemine îndatorire, ba tocma pentru aceasta CB Ce reguleze la toate instanțiile, ca servițiile oficeale, a­­fară de cazări ecrpaop din ape mi­grabnice, să nu împe­­dece ne­amplocat de a ad­era la servițiul ecleziastic.; Ka Tor odată maiștrii și proprietarii de fabrici, să fie îndatoriți a regula ocupațiile calfelor, ucenicilor și a celornlalți lucrători de rănd, așa, încăt aceștia să nu fie lipsiți de bine­cuvăntările bisericești. Prussi­a. La serbarea eclesm­etică de mulțămire pentru însă­­nătoșirea M. Seale Împăratului Austriei, ce s'au fă­­cut în 13 la biserica garnizonului, au asistat întregul regiment prusianu de rpenadipi 4e poartă numele M. Case Împăratului Franț-Iosif. Asemene­­i M. Ca Regele, au fostu față la această serbare. Berlin 16 Mart. Corpusul ofițerilor din regimentul de grenadiri a Împăratului Franț, s'au întrunit în ca o armă la un prănz, unde s'au esprimat bucuria pentru păstrarea pieței ci însănătoșerea M. Case Împăra­­tului Au­striei, șef­ul acestui regiment. Comandantul regimentului, colonelul Siegel, au rădicat un toast în sănătatea M. S. Împăratului ka­șea regimentului în șel a unei armii germane, aliate cu Hoscia Francia. „Sieclu” scrie despre răposatul Orfila între al­­tele.” Chear în agonia morței au rostit acest vărvbat o idee, căriea săptem dat ori mare aplaus. Una din acele triste cugetări a unui om ce moare în spital, este, că trupul seu ce va supune secționărei anatomice. Orfila au spit a dovedi, KB aceea ce au făcut în vieață pentru alții spre propășirea științei și în interesul omenirei, do­­rește să se aplice mi asuprăi, și au pretins, ca tru­­pul lui înainte de înmormăntare să se secționeze De dorit este, ca exemplul acestui faimos anatom, să a­­fle mulți imitatori. Marea Britanie a.­ acea finanțială a Evreilor în Anglia, de mult n­au în­­demnat a pretenția să se împărtășească de toate dri­­turile civile și constituționale, pentre care mulți din­ - - - - trănșii s'au fostu ales de mădulari a parlamentului a­i săi de mai nainte coreligionari. lista pensmite omu de stat e fiu a lui Ieruilu, sau bo­­tezatu și este (deci erems1 magnaților) Torri Die pu­­blike împărtășescu în altă privire următoarele: Bilui legiuirea­ Evreilor este un dilemma luna din dom­ pentru D. Disraeli. Despre o parte simțind că botezul pre­­late credința dar nu carnea și săngele, cu organile în­­cleștite se ține de a sa veche seminție, despre alta es­­te constrăne a urma dupre a sa partidă de Tork­, care au gurat a nu deschide Evreilor ușa parlamentului. Spre a înlătura greutățile Evreomaniei, ce propusese un amanda­­ment, dupre care priiminduse Evreii sau parlament să nu aibă dreptu a fi aleși la vr'o dregătorie eclesiastică. Satiristulu Panciu, zice întru aceasta: „pacatu”, că nu se face acea cercare, că foarte amu fi doritu a ști,­dea­­că un Evreu, din eparhie episcopală Ba stoarce mai mul­­tă monedă decăt unii din a­ i nostri bisericași creștini.” Foaea Heraldul nu numai că ce opune la legea emancipației Evreilor din punctul religiosu și politicu,­­­­­­­. Se era ecre ne scurtu răspunsul Misticsei Th­ler la adresa bunelor surori din Angliea, mi­teniul eru nile cum nu ăl încărcămu, BA încă am lăsat de o parte o mulțime de ecepreeți femeeși, care astă cumplită Mistrce, au diecărene asupra luceaferilor nobleței Engle­­se. Nu nem­os de a întepi pisinia, ce cure a preveni ne­cetitorii Romăni­a Romanului Unciul Gomu, decape facturi încă mai apoacutere de rele ce ce cuprindu în cartea cea renunită, adbogimu următoarea epizoadă de curănd întămplată: Ce mie că la Segaturile Unite, ear mai ales în evturile pe unde cănt sclapi, pondiție a mamei ear ni aceea a părintelui, deter­­minilăă pozițiea ce ape­i ocupa copii. Din aceleta urmează Kle, topi scoborătorii dintr'o femee sclapă, sănt eclavi ka­mi denea, manar ori mi care ap fi calitatea tatalui lor. leg­resiv, în Clarspise Unite, cu totul din contra acelor ce se părau la An­­tilele Franțeze și Spaniole pe timp cănd eclăvi ea era tolerată, BAp BarS­a ce ap îndrăzni să declareze în public, de drepți fii a obi pe copiii elu fetele asesire cu o eclavă, este foarte rău npisir de cătră oamenii onești Cu toate aceste, Ce găsăsc une­ori papa vați, carii sforpați de glasul naturei și de acel a con­științei lor, o lau mi aceasta, încă, legislatura țărei, din cănd în cănd vini întinde drațele asupra lor spre a le arăta Kb, ast­feliu de septimopte­ns ° ce unesc pici cum cu da­toriile; că copiii lor în nașia car­­e pot să fie alta de noi n­umai nine proprietăți, asu­­pra cărora, cel în fiu d­e pror ce s'ar înfățoșa, poate să nu Este cunoscut că înr­urirea (precum Rotmild) unde însă n'au voitu Disraeli, intelectulală. Mai alesu nu s'au priimitu fiind că, mult, dar pănă acum în za­­a depune giurămăntulu prescrieu (f creștinescu). Fostălu minicrps dlape, au favoratu ne é r­­­tră an a noastră avem de mai peținu de 60 eme­tră inpidie (zauicrie) asta nu a ecre lespo de în pălee no­trii, espopirop engleze, de a fli de mirare. am­ poi pe-am făcut sa etar de cele și aparsă lacrimi acsnpa coaprei înguri; împoporarea noastră era agunce de sande sudo poi am propeorat come cape pi­ac tă dorința fi­rpoë poii De aceia, prăzma o asociație politică, care o amenințază de o pina­­litoage înprinomșată. D: aceea, pănelor surori, filangropia nos­­­trii, seopăl necros pi­ecre poa a apăra popara lor, lri a sămăna c­e­­vinarea între à poletre crarspi­xisep: și întrietaterile noastre sclavi Dap­poi­ns ne poți înșela, pre bine înțălegim ce pra să zică ere­­pinele și liprimile poiegre și cropolilel, poneler estori Vigloze, pume și escnine, dar mai de călbirorul­­ a ape pează de lacrimile case. Pre lăngă asedre, adaoge copa ea înfricoșată din America. șerpii poetici p­ au nenge de padspapea poistră, el sănt sine pini­­mi gine­rparant. Numai în Mondon căpt­a înoeran porpeților mi fiilor a su­ant­#24 de cerni­­ce pudsiomeme, parii ap dopi cospra lor, pa fparida de omeliilor (roșpegile)negro­file, de ment atingătorii de Mape-Epirauiea 1 ° dap îngrijinină de coracii ce a pieșit ns poi în 3 milioane, n'a fi atunce de ordinulu ea numără tărziu peste o părișo­­ea ce nesp­­od­apilor poe­­mi ecot­țină de 50 mi cova Mu 100 mai KB putinți mit co vănă misioaus, în acea ăleînpălegere, us ne în Ir­­cu ce ademi­­L și izoravili­­ cră­­Lpa foamea Așa as, luați sine sama, că ca ton­­na apr pre lăngă astăzi 26 milioane; înpărănii 100 milioane, Spănați adevăr, oare Anglil pa irigat­ a a 5 - À 1­4 . | |

Next