Gazeta de Moldavia, 1854 (Anul 26, nr. 1-102)
1854-07-15 / nr. 55
l'azera de Mollavia cu păblină le postitătul Alpi poi lunea și Goea Prețil aronamentsasi pe an 111 lei inființere murelen răodul,fa Băletinul oficial 60 parale. Lu și Thi bp r ă dés .. 8 - M 55. N poi 15 ISNIE © —_—_—— + DDu S. La Savette de Moldevia rappin Jase, à l'Institut de l'Abellle tous les Lundis etJeudis Prix d'abonnement, trois du- Cats par année. Prix d'imsertion pour des annonces, | piastre la ligne, etdans le Bulletin officiel a 50 paras. 1954. calită; Poc Le a. frimoasele arte, conte Tolstoi, ziea aniversalei Vice-prezidentul Academiei Imperiale de cu ceade 50 ani a serrvițiului seu, s'au onorat cu rescriptul următor ce 1.6. 1. D. M.pea Ducesă Mariea Nicolaevna, prezidenta academiei, au bine voit săi adreseze sub data din 10 Iunie. Jouante Teodor Petrovit! Cincizeci ani au trecut din ziua cănd au început a servi pe Suveran mi Patrie, mi astăzi Konvinsați acel serviciu în calitate de vice prezident a Academiei a faimoaselor arte. Imi este plăcut à Bi spune: Kb, nici lucrările, ici vărsta n'au micmurat răzelul și înfocarea ce tot în inima voastrea-una ați desvalit'o, în îndeplinirea datoriilor voastre. Însă, și alte calități v'au căștigat dpituri la considerațiea publică, și acestor ură gloriea poate fi preo ca șare artiet, lucrările voastre de o denumire vederată, sănt monumente înșivă și emuritoare atriei, ce v'ați rădicat pentru artiști Rossieni. După propunerea sa, M. S. Împeratorul au binevoit să plinească comuna Noastră dorință. Dentănduvă felilitațiile Pre- Nele cu ocazie a unei zile, ce puține persoane au avut favor să le petreacă în finul unor atăt de dulci emoții, doresc ca D-zeu să binevoească a prelungi încă un timp îndelungat anii și puterile voastre, pentru ca să puteți urma lucrările, ce sănt pentru voi un eivor nesăcat de fericirre. Spre a serba acest jubileu de 50 ani a servițiului vostru, eu am ales ziua întrunirei generale a Academiei, care va urma în cursul viitoarei luni Septemvrie. Gămăn cu neschimbare a voastră ționată. „Mă bucur cu sinceritate, că M. La Imperorul Augustul meu Părinte, au binevoit ă'mi încredințeze prezidențiea Academiei o epocă cănd, activitatea voastră e încă puternică. „Uninduse cu dorințile și sentimentele din inimă ce înpărtășesc de celebrarea acelei zile, să fie agăt de- r la Galipoli, sau de-a-dreptul din Franțiea și Algir și se duc la marea Neagră. Toată diviziea Prințului Napoleon era ambarcată, precum și brigada ordinul Sultanului, sau adăuafară de regimentul de cavalerie, ce parte de ne uscat. De la Adrianopoli se anunță că, divizie a generalului Boschet ce pusese în marș spre Varna, iar diviziei de cavalerie, priimisă ordin a fi gata de purces semnat. la cel întăi Escadra admiralului Brunt încă nu se arătasă; însă, nu putea să întărzie, căci Contele Tolstoi, unul dintre cii iităi camse, ce la noi ce zile antice), este între moderni, artiști săpători de turăiea. de Reșid Pașa ar ținti la digpe fie - zi - altele, vin - de După o corespondenție a GAZETEI AUGSBURG, uitatea de majordom, pe care, sprijinit de Lord Cipardopol de Redeliă ar fi mi cerut'o. Sultanul se părea foarte întărzat de aceste purtări, și persoanele ce cunosc bine caracterul Sultanului Abdul Megid, pretind că, ambiție a lui Reșid Pașa, ar putea de astă dată să cauzeze definitiva cădere a acestui ministru. De la Koncraminonol ce scrie din 22 Iunie, KB mișcarea trupelor nu încetasă, între Constantinspoli, Varna, Șumla, Vidin, Adrianopoli și Galipoli. Cu aceasta, s'au însărcinat niște franțezi, cip zi de corespondentul, vom pute să avem mai dese ori ele ,pin acest noutăți proaspete la teatrul rezbelului, căci, pănă acuma veneau foarte tărziu. CĂ, Am observat întru aceasta, mai multe facturi însămnătoare ce ce petrecuse pe Dunăre, ce încunoștiințau de la Paris și mai nainte sub coma Ismail Pașa, sosise în 15 pe cele întăi înălțimi . Cele alte divizii sunt comandate de Hasan Pașa, Selim Pașa și Falondon, de a se afla Constantinanopoli. TIMPUL, dă noutățile următoare avangvardie a armiei lui Omer Pașa, da mușirului Iunie la Cassi, Balcanului. Meuse, toți membrii academiei un asFEC (sub egrisă,) Mariea. gatdin se aștepta la Balcic. O linie de nete de telegraf era din Pașa, poloni să se așeze mi noi SEMNEA UȘGAILOR. sănt mai trei sute ani, de cănd în pot pre îndepărtată, pe pămănturile lorului Casilie, între Alișir și Galovai, ce înindea în lungime de cătena șile de loc, ne se părea ngul drumului, o mlaștină care a ps de vrrălui prin uniformitatea ea spre a da un opnament ALVUINAĂ ROMANEASCA, o reamargine ii carea ovosea ochiul poeașii sfășietoarea intre ce o înfățoșa. Nici o plăntă nu createlui pămăntist și părăsit, numai singur orizonul Ce păea că or mărgini acel decepr cumplit, și nu e dea urme de nici o locuință, afară de căteva depărtate,; pănă livi derămate, semănate unde și unde spre mese de căt o singură colibă, pneru, nem și un drum seau mai bine să ziară o bătrănă cu loi aii ai sei, ce ce plăngelu M, o băraie, pentru acii me carii trebuințile în public asupra sărăciei care'i lănțuea de a — 1093 À ce- - ăi anevoeau să treacă prin acel loc, care, din zi în zi părăsinduse mai mult, agiume să àape o înfățoșare spăimăntătoare. Ce vorbea cărioare lucruri asupra acestor locuri în acele tufărișuri chinuite. Mai multe persoane ce se știeau bine că apucasă pe astă cale, se făcuse ne neștiute nevăzuți, și rudele lor și căutără cu multă stăruință, fără să poată descoperi cea mai mică urmă despre uligași caë despre jărtfele lor. Pe zi, ne zi, singuratecele colib, semănate pintre tufărimuri se vor părăseau de locuitorii lor, carii ce duceau în satele înce în fine, nu remasă mai locuită de căcea locuință misterioasă și singuratică; roeagorii ce mai treceau încă ne ace cale, întrunelu car se totdeauna în grupe spre a se progregui unii ne alții; mi de'ndată ce da noapride ce zicea că,roeagorii pedhigiți au fost atavați gea peste dănșii, ii ce refugiau JAN coliba băgrănei, unde, curățăniea ținea locul sărăciei, ui unde, curagul lor revinea la loc, uitănduse la focul scănteitor; atuncea, ii zideau singuri de spaima închiluită a pocagiului lor; earlii mai fricoși tremurau ascultănd istorisirile crăncenitoare, pe care ospătătorii lor le spuneau spre a le trece din timp. Într'o noapte din luna Noemvrie, lunecoasă și furtunoasă, un tănăr colporteor, trecea iute prin înfiorătoarele mlaștine. Spăimăntata ce vedea numai singur în acele locuri întinse și deșerte, sinteaua era pecon