Gazeta de Moldavia, 1854 (Anul 26, nr. 1-102)

1854-08-05 / nr. 61

- 243 - - TIMPUL raportează că, la Constantino- meralul Caprobert, poli ce făceau pregătiri pentru purtederea inspectat la Burges Sultanului cătră Șumla, mișcare înainte. Dupre vor una o corespondenție titulare, pasului armiei din 13 Iulie zice: ce asigură că ordin la armiea din Asiea, să ce ție pe Rustiuc. defenzivă 150.000 - Danezii dus b la Spre de Belgrad, au ordonat „aui e aumi ce ce mărginească alte scrisori parce vorbea de desființarea statornicirea telegrafurilor, iar alta la Șumla. PAC , P k Face întimpina lipsa banilor, acestei luni, s'au mai amănat. enumiți din Batum, cape ii purcede din Constantinopoli, face din ce în șid Pașa, cu ce mai HI, simțitoare, car nu camni Vai Marșalul au încercat trimie purtes cu depeșe cătră ce severenitatea vice-rigatului, în păsguvern cestora, S. Arno, au se presupune că, aceste depeșe Cozaci mi începăndusă cu cele de mai nainte. mi sămbăta ti u se ating de viitoarele operații a Turtilor Parcher fu străpuns de 2 gloanțe. tarea pozițiilor sale, fără a face vreo în Valahiea. Asctpi crare ce aviza călătoriea Împeîncheiet sarcina lor. N au decidat ca să ce as - Said Pașa, s'au recunoscut statornicească două linii telegrafice, care 17 . . P au sprijinit cu energie pe Said-Pașa, icoane caimele (hărtie monedară) pănă cănd țiine clronomul însămnat de I. Poartă la suta ministrului Danimarchez din Viena, araș'ar cunoașt rezultatul încercărilor anume s'ar face acum la Paris 4e mai urmează cu phheie un ar Re mulțămirea generală a Europeilor stator- cabinetul Damimargiei, în cauza unirei cu nanta lui licațiea Austro-Prusieană. Tot acest jurnal anunță KB, toți ofițerii Englezi petrec Pulie, spre pozițiea ararătă numărul 1 ce au M.. priimită la Sibiu grat din Dobrogea în Basarabiea, - fetrebuincioase, trei, 30, suflete, cu o jumătate milion vitejie, al L.RN si E . NH... ce descinsese pe uscat și între volontirii Guvernul Cepriean, au priimit în 18 iulie și „Samson” erau staționate, una dinainte greci ce se aflau acolo, cănd, s'ar fi ucie un ordin de la I. Poartă, ca să înceteze de Sucum Cale, și ceealaltă, dinante de vreo 60 Englezi de'ndată cu înarmările. Amadar, după Redut Cale, ear o fregată turcească, catoată putința urmează ca, cele 20 tunuri rea mersă se să ducă arme și amuniții Hpociva, înprumuutate Serbiei de cătră gubernatorul Circasienilor, cragionara Trebizonda. ATIMPUL, scrie pentru situațiea moairilor de Beltrad Ifet-Pașa, să se înapoească, față de aceste, alieații nu întreprinsăse în timpul de față un articol insămnător. De la Șumla ce scrie, că de la 12 se pimbă ne mărginile Albahaziei și Circaîn care ce încearcă a vedera Ke, ori mi afla în ace poliție Omer-Pașa. De asă- si ei. Din toate părțile Asiei mici, ce prii căt ar pute să fie alieațiea Anglo-f Franmine se mai aștepta din o zi în alta pemeau plăngeri asupra -zi de urmau țezări ori care ar pute să vie scopul Duca de Karaspige, iend Napoleon și ge pe apr, ce și au ambele oxurde urane, re relim . A.L.. Astea, ge la 17a S o nuouă înprumut, a pune și ad ce sea. „e dare afa și London, spre Galib-P visul gănăra sultană Fatme, Ali-Galib-Pașa Mesde ne urmă buletin asupra combaterei jutice în citadelă, care ne este de , trupele spangere co-i pars că, comandantul vaporului englez ,Dicire din Adrianopoli, mi peste puțin ce va rebranda capitanul de sac [laprep, oliul ad- de la Constantinopoli duce la Constantinopoli. Meetata ben, akșirani Parcher, descinzănd pe uscat lăngă din de àa aspre a se însus, se arată perderea Turcilor de 3,000 catedren CE à în 18- întronarea lui Said Pașa de vice-Rege a Esareparte de la Constantinopoli. ș'au gipetului. Ka cronom mai întăi vrezu să proclameze nefiiul rezisele despre însărcinarea Înpărătesei. Re4. A.. DL a lui Abas-Pașa. Tot din 15, ‘are, însă, nu fără opoziție. Ulemalele Iși, acuma s'au fmeier în Egipet. Pașa, învinsul a arăta mia de Astă cătră din graiu pasatului, iar 12,000 dintre trupele îngele Portugaliei protivi. Consulii Franției a se iniițiau . la comandantul din Sulina cu 10 marinari, s'au mi 7 Iulie, ve i a ceea se în zile la Viena. a Angliei, COLEA CORESPONDENȚIEI GAZETVE in 12 Ciori aa Viena mi ne aiure, ai priimit orevestie, ve s'au rezolat spre atinge rosieni Rosieni în 1 JUURNALUL de SMIRNA, din 23 Iulie ade asămine ce vorbea că, c'ap adeveri șambelan I a Imperatorului au sosit în astă politie o depeșă telegrafică .... LA. la Cairo înratorului și ca LOR arată că, -a - NS încunjurat de Bachioși, jr cu o misie es- o harță, a. canitanul ecrie din 28 Vlie j 4 ï Luis a Impărătesei purcederea la un scop oficial, de negoțiațiile și care N la băile pa, Nanozeon, ce aștepta peste de puține Copenhaga I . Des poate rătăma de către încrocarea convingerei sale. Toate agdeau de ses convictions. Tous ses écrits, lus sans prévention, tempre crippe lui, cetindele cineva fără părtinire, ne mărturiezec redegnent hautement 1e contraire. Fe voulait qu'on gheorestit ses convictions, L . . » * s .. LA 4 Fe aliora De mai multe ori l'oam aszir vorvind în înțelesul acesta, mieux, nous l'avons vu agir; j'en esterai seulement un exemple : Un deses și ce e mai mult, dap l'am păzut chiar lucrănd, ear pentru ateasta us | amis les plus chers et les plus estimés, entraîné par quelques circoustanabiu uira de căt un ezemalu: usa d'iurpe amicii sei cii mai iuviți și | ces environnantes, s'était mis à s'occuper des idées religieuses beaucoup LE . - h LA à , . mai crimant, atras de oare care ciretonstanțe, începusă a ce ocuna cu | plus qu'il ne l'avait fait jasqu'alors. M. de Siourdza n'a souvent témoigné _ N - ipein periyioace, mai mult de căt altă dată. În adevăr, D. Crspson sontentement de ces dispositions heurenses, mais il aloptaii qu'il dé un adece opt mraë moprepicir munțășirea ca de acele rericige dies| sirait surtout que cet ami né catholique, restät bon catholique. Cet ami i * Fr l æ coli s0c%, adăoga că, ap dori mai msar ka acel amir npăocăt ka est, Dieu merci, plein de vie et de santé, ilse reeonnaitra à mes paroles. tolii junte buni în prolic. Mulțămiteă lui D-zeu acelașia prăjște, „ a buse și ne ur ce va recunoaști după amintele de maiere. Les quatre dernières années de la vie de M de Stourdza ont été prindi pe pe urmă din pieața D. Sgurea, ou lost șai ales xeprsiratement consacrées à l'édification de l'établissement des soeurs de fin ificorea ambălibatului „surorilor de îndurare de l'au „ă,iiu qu'il a créé dans notre ville. Cette création, nouvelle et incon- A vi în àa°rb polighie. Asti, înființare pionă și neconoscută în de rrand bs ] s le la de nois abstacles co Poiva menzăzi, au îngimninat mari peleci, ca și toate lăcgragime dans le midi de la Russie, a ghen ontr - mine cap, nemărginita încredere în D zău a D. Seurza, la'au fă | toute chose nouvelle; la censionee absolue en Dieu de M de Stourdzs kr Ch ngă toate Amșărizămăngel, multășită șerpuimilor ce les fui à tons tail pprmontor, 1. Etablissement grâce lir services qu'ils due voars zina polighiei și împregărimilor, măntășită carac rend journeliement à la ville et aux environs, grâce à ce spgasiulesteri lemainipe fologigor te is'au dar ciar din înteput, și care puemmșenti utile qui lui à été imprimé dès le principe et qui est șininte an an CAS PeESSNOUKRAT de cogră toți,. poate spera că MA pi sprijinit nant popnimement reconnu, repise flautter d'être suulenu par Le sonsonge de coll jupănori, și ho jcși de anem fări agitoril atot le de tous, ci de priurege dé sor mais sans laide si puissante vt si active predlnic de părerea de po; ques le sou foudateur à jamais regretté mais il a résolu de porter sou deuil | € l lce pu peteri ui amvis à foșlagorului seu le plus profond respect pour les convictions sincères des ap- Nous l'avons entendn plus d'un» fois parler daus ce sens, et, bien pas din contra. El vrea ca să 'i ce respecteze convingerile, dar totet il avait , dars păstra cel mai adănc respect pentru sincerile convingeri atres. A]