Gazeta de Moldavia, 1855 (Anul 27, nr. 1-102)
1855-08-01 / nr. 60
d F æ . A . - - - - - Galeta de Mollaniea ce pănlică an Inotgitătel Aaninei, lanea mi Gidea. Pereții anopamentălăine în ană, 111 # . - - - | .A LUNI 1 AVGUST. . f La Gazette de Moldavie parait à tanui àl'iustitut de GAneilte topstes Eundis et seudis. Pghih p'abonnement, trois eucats par année. Prix d'insertion pour le A înființerilor pătelea A,” unionees 1 phobie ia ccae are 1 beletinul 1 dans la Bulletin officiel 50. răpm parale AMnul AHG4 DA MIN shouvitale DIN pavnteu vineri în 29. Iulie o depeșă telegrafică sosită la Departamentul din Nămtos anunță KB în acea zi un incendiu izbucni la Focșani. După doue oare o altă depeșă au adus noștatea că din norocire ce isbuti a mai domoli Focul cucpnuza unui puternic pe s'ar fi întine foarte mult din pătea cu cumplire. Zidirile arse sănt: Al rpaxdié, „ matei C. R. de unde s'au și aprins focul, 12 case dintre care una pe marginea Vichiei, o parte din grajdiul pompierilor, mi o nemțesc, din care însă cu norocire s'au scos toți bolnavii și s'au scapat toate lucrurile mișcătoare. În seara tot acelei dzile Capitala noastră au suferit și ea un asemene spericol. Pe la 11 oare, focul s'au aprins de la casa unui jidovu din ulița Tărgu-Cucului, mulțumită sârguicioasei activități a bravilor noștri pompieri stimulați de prezența Prea Î. Dancu care se afla față cui s'au constrăns în un cercu îngust și cu toată pompieria cetăți; totuși avem de tăinuit perdere arse parte dărămate, pentru a se împedeca lățirea focului, vănt ce tocmia atunce ce era ocupat de caii av en 1 écurie occupée par a pris naissance, 12 casă ce servea de ospital | rie des pompiers et une la acts nenorocire. Fo- urtea lui nu fu lasat de a avr o cizece case parte GLO. NOUVELLES DE LIN:ERILUR Vendredi 29 Juillet une terieur, anonça que ce jour-la un incendie avait éclaté à Fokchani. dépêche télégrapihque arrivée au Departement de Gim- Deux heures après une seconde dépéche apporta la nouvelle que l'on était heureusement parvenu à maitriser le feu qui aurait pu atteindre des proportions considerables à cause du vent qui soufflait avec violence. Les batisses sonspmees consistent : des chevaux de l'armée Ile et R-le dôoù l'incendie maisous dont une sur le Coté Valaque, une partie de Ghespmaison servant d'hôpital dont on a pu heureusement relirer tous les malades et sauver le mobilier. — Dans la soirée du meme jour la Capital était reservée à offrir un spec- 1 heures le feu prit à une maison juive de Tirgou-Coucourepides de nos braves pompiers, stimulés par la prence Regnant qui s'etait rendu sur le lieu du sinistres dans un cercle étroit, et malgré limpétuosité que l'incendie avait déployée dés sa naissance, l'on n'eut à regretter que la perte en partie brulées et en partie demolies pour arreter d'une dihaine de maisons les progrés de l'incendie. tacle analogue. Vers les 1 lui. Graces aux efforts int sence de 8. A. 5. le Rri Ghembgasement a été circonserit ARTE DIPLOMATICE. (spina) Alte propuneri, din care cea întrea ce compune din 5 articole ear a doa din șesă, ar fi fost înfățoșate la alegerea Rusiei, sub forma unui ultimatum Pe lăngă aceste, D-la vei veci aice o copie adăogită, pentru un proiect de tratat între Austriea. Franțiea și Marea Britanieo, carile era menit să servească de o complinire a planului nostru și carile fălea un caz de rezvel, din orice atac din partea Gosiei, ce ar fi de o natură să pue în pericoll neatărnarea și întregimea pămăntului Imperiului Odtoșan, precum și orice aliă sporire peste măsură a puterilor navale Rușiene din marea Neagră. dl Lordul Clarendon n'au pus o mare însemnătate practică, în astă de pe urmă cândi Austunea declarasă încă de mai nainte, că au putea crede cum că cveștiea păctei sau a rezbelului, ar atărna de la 8 sau 10 vase, însă, nu va fi ingideit să amintim Domniei Case nembarginita deosăbire ne există intre nozițiea noastră din starea de acum a lucrurilor, în care săntem liberi de a prețui cazurile de rezbel, și între pozițiea în care ni-ar pune definițiea rezbelului, cu lămurire arătat într'un tratat. În astă poziție nimine n'ar pute să se indoească, că Austriea nu'și va ține cu sănțenie și cu acurateță îndatoririle sale. Lordul Clarendon este de idee că, au sosit momentul, cănd Marea Britanie a mis ponitea 1peare să inviteze pe Austriei de ași îndeplini îndatoririle, prin darea unei tearii la tratatul din 2 Dechemvrie. Cu toate aceste, nu asta mai întăi decăt în toate, se înfățoșază cvestiea de a se și, carile este obiectul alieației? Acesta nu e nimic altă, dar restatornicirea păcei pe bazele celor 4 garanții. Cele întăi două din alte principuli, au și fost pănă acum desfășurate cu deplinătate, în conferențirse de pace. Căt pentru cel al 3-le noi, am propus alieaților noștri, cănd nu am îndatorit chiar în sine, să sprijinim cu armile în mănă la haz de trebuință, o deslegare, ce după statornica noastră convingere va fi efectivă, deplinită și plăcută intereselor Europei. Nu să mai fac altă ceva D.conte spre a Bb face cunoscute rezoanile ce m-at hotărăt în acest înțeles, decăt ca să vntrimet copiile comunicațiilor ce le am făcut în pontul acesta Baronului Hobner, și pe care veți vine voi a le înfățoșa lordului Clarendor. Deacă Goerea mi după ce ar fi fost pusă în stare de a priimi pe una sau pe cealaltă dintre acele propuneri a ultimatului, ai dovadă Kb, ea cu hotărăre nu voește să dee garanție a a tria, numai din cauză Kb ea ar trebui să pue un capăt predomnirei sale din marea Neagră. Îndată după asta, ori micare altă înpăciuire, ajungănd să fie neputernică spre a nu renturna pacea, de care are arăta trebuințe interesul Europei și chiar al nostru, atunce Imperatorul, Augustul nostru Costn, hotărăsă să alerge la arme, ca la singurul mijloc de a se căștiga pacea, a căreia neapărata trebuință, este atăt de general simțită, și pe carea ar fi făcut-o neputincoasă, numai refuzul unei cine gure puteri. Despre o altă parte încăt timii lipsea un sprijin din partea alieaților noștri nu ar pune pedici la astă de ne urmă și hotărătoare încercare, nepărtinirea noastră, nu ni arată să facem numai pe Rosiea singură să sufere respunderea unei neesbatiri. Noi dorim din toată inima, ca observațiile înfățoșate în astă depeșă și în cele aneosate la dănsa, să fie de o patură ca să modiftice impresiea ce au produs'o la începutul planului nostru asupra Guvernului M. Case Britane. Deacă însă cu toate dorințile noastre, nu a p esbuii aceasta, apoi, atunce nu vom pute Oă facem altă ceva, decăt să dorim foarte mult, la întămplările rezbelului asupra cărora de cătră alieații nostri s'au lasat îngrijirea de a pune un capăt preputerniciei Rosiene din marea Neagră, să ție fiindcă, după ideea ca, POT respins pe nomăndoă, atunce, am fi avut o Poată IPturIA IPUN ANA KIT, incăt CB Ce a- -, uTGĂ P JCULI S(urmarea). n - + ” bj tu MODevaM Nau MărgoM CU 1) R DU EN AN OMMEU L N ANU M D ărf ăa-.- politic mi riul Cerneț, care nume ce află între inscripție asculnti de colona Triteană. Încă o astă punte gigantică, admirată de anticitate mi de moderni, au cooperat cătră supunerea Dacilor și colonizarea Romănilor în Daciea, și în astă privire istu monument este pentru noi de cel mai înalt interes. Comunitatea locală s'au îngrijit de pastrarea ruinilor turnsi si Severin, congurat de o grădină publică. Lăngă turnu se vede de peatră un sarcofag (sediu) de torlor Romani, riculoase plutirei, parte de vite de zonă, ca a care sănt adormiți nic!". Pe malul Romăniei duce După căteva rezbele dacile rădicăndu-se Decebal spre a scapa de giugul Roman, Imperatorul Traian au întreprins la anul 103 după ce, o mare espediție asupra Daciei pentru care au pus a ce fabrica puntea cea mare prin renumitul artiitest Apolodori, menită pentru trecerea oastei mi a proviziunelor, care lucrare este cu mire miestrie sculpată ne fanșoasă colonă Traeană la Roma, unde se vede figura bătrănului Danubiu, revărsănd din urnă a sale anemănoase car de victorie și de faimă propășii. Imperatorul Traian, pretorii, centurioșii, și ostașii pășind peste punte. La ostașu lămurit se cunoaște fie-care ne lăngă bagaje, purtănd mi căte o ploscă de forma celor de astădii. Cu încă aice, ear nu are, de căt acea de papavor (mac) simpolul somnului, lege prin cemnare. ispe era puntea lui Traian, mărturisește apropieri ca cum acte flori ar fi răsărit din țerma ostași între înalte stării, antică, plin de oase omenești. De s'ar fi pastrat sarcofagul din epoca Romanilor, neamintit ar fi un odor neprețuit, însă se vede că el este apocriful apre unui împătimit arheolog Romăn, care lucrare vederează un gust clasic, asemene nu știu, din caz au Nan, în giurul ruinilor ns ce vede altă floacare măestră ceva sus. kind scad aice este pene un somnul cel vecide care de aice e frumoasă pentru congurarea porților de feru pe- Nudeîn mijlocul Dunărei, o insulă, setatea Turcească; Opcosa-Nor, sine întărită cu cezătură de acurmecizi și închid Dunărea. În depărtare mai departe în Buetul undelor, apele Dunărei. Din trei, numit: Velega sus, al ce frăngu garnica de 8000 palme mai nainte de a agiunge la astă insulă, începe șirul stăncelor primejdioase!... Virsoya, Medea, Cralovac și Faimosul vărtej de jos, și le vedea, este atăt de puternic, că marinarii nu ce aud vorbind, și sănt nevoiți a ce înță- doile vărtej. Velega în stăncele mai naAice apele riului sănt îndesuite în oasie ka de 500 narme