Gazeta de Moldavia, 1855 (Anul 27, nr. 1-102)
1855-08-08 / nr. 62
- == nul XXVVI2 - - 1 „ | | E s'aleta de Mollavnica megitănel dapindi Lăpoa Prețil apboneșengălăi pe în lei. rindăal, paralel înființerilor în Buletinăl „cel le Mollani păblică la și Wien. anc, 111 rare | O finie la un leu .1 62. rame D( LUNI i = 8 AVGUST. pvs----2 NOVITALE DIN NAVNTR. lepi Duminică la 11 oare de dimineață au urmat în sala Institutului Griropian eraminul definitiv a elevelor moașe, la care au asistat Ec. Sa Contele Paar D. Baronul de Testa general consul C. R. L. Ca Prințul Costachi Ghica Ecs. Lor Miniștrii, corpul medical și un însămnătoriu număr de persoane distincte. Elevele moașe au respins cu deplină ușurință la întrebările ce li s'au făcut, dănd speranță în viitor de a fi bune moașe. Spre încheierea Examenului, D. Doctor Fătu învățătoriul acelor eleve, au rostit un discurs prin care au făcut descrierea acestui Institut, menirea lui și înplinirea datoriilor lui potrivit dorinței strălăcitului fondator Prea D. DOMNU GRIGORIE AGICA După aceasta D. marele Logofăt Ștefan de Catargiu ministru Departamentului Intereselor din năuntru și întăiul epitrop a Monast. Sf. Spiridon, au rostit mulțumire D. Doctor Fătuca din partea sfatului ocărmuitor, pentru netăgăduitele lui sirguinți, făgăduindui a supune D. S.rezultatele acestui Institut de binefacere. D. Protomedicul Steghe pentru încurajearea elevelor le-au spus că dupre hotărărea Î. S. logile pentru moașele de prin sate au a ce mai mări. Una din gune au rostit un versu prin care invoca pre D-Zău a prelungi dzilele mult prețioase a Î. S. căruia ele datorescu vecinică recunoștință. la eșire, adunarea au vizitat secțiile ce cuprinde acest Institut și a căruia curațenie și regulă aduce laudă D. Doctor Fătu și celor alți amploiați. Pe la două oare după amează toată adunarea s'au împrăștit în sunetul muzicei Moldovenene ce afla înșirată în curtea acestui de mare însămnătate Institut. Comitetul sănătăței avănd în timpul de față trebuință de un număr de Melici și Hirurgi spre a'i întrebunța vremeșnicește în osebite funcții, prin adresa cu No. 953 din 28 Iulie anul curent publică că, acii din DD. Doctori și chirurgi aflători în Primcicată și carii ar dori se priimească vreun postu, să se - i la cele de cuviit LE - Departamentul din Năuntru prin adresa cu No. 15.046 din 29 iulie anul curent, aduce la cunoștința publică că de la 21, pănă la 28 a acelei s'au esportat din portul Galații 25,578 chile grău, chile sacară. Redacție a jurnalului nostru are a face o îndreptare pentru focul de la Focșani din 19 a lunei lui 1 iulie, după o depeșă telegrafică, încunoștiințăm, că focul nu au isbucnit de la grajdiul ocupat de trupele C. R. dar că: s'au aprins de la un alt grajdiu particular de ce afla deșert, adăogire: că, candidații luni Iulie 9025 chile popușoi și 138 5 = CE SSS * ă = des AMA.. La Gazette de Moldavie parait à Lossu itu ee 7: J. e(S.... ionces a „a l 1855. -) -À ------, - „- LZ7%S NOUVELLES DE LINTERIEUR. Hier Dimanche à 11 heures du matin a eu lieu dans la salle de l'Institut Grégorien, l'examen définitif des éléves sages-femmes auquel assisterént: 8. Ehs. Mr: le Comte de Paar, Mr. l Agent et Consul Général Baron de Testa, Mr. le Prince Constantin de Ghyka, LL. Ex. Ex. MM. les Ministres, le corps Médical et un nombre considérable de personnes de distinction. Les éléves ont gepondu avec une facilité remarquable aux question tout fait espérer qu'elles seront d'nabiies sages femmes. A la clôture de l'examen, Mr. le Docteur Fetto qui préside à l'enseignement rgononsa un discours dans lequel il donna une description exposant sa destination ainsi que le succés avec tions de Son illustre fondateur 8. A. de ces éléves, de l'Institut, en le quel il realise les inten- S. le Prince Régnant GREGOIRE GHYKA. Ensuite 8. Exc. Mr. le Logothète Etienne Catargi, Ministre de l'Interieur et Cugatept principal du Monastère de St. Spiridon éxprima a Mr. Fetto, dans courte allocution les remerciments du Conseil pour les soins et le zèle assidus qu'il consacre a l'établissement, promettant de porter à la connaissance du Prince les résultats satisfaisants obtenus Jusqu'à ce moment. — Mr. Steege, Médecin en chef, a dit pour l'encouragement des éléves, que par suite d'une decision de 8. À. 8. les appointements des sages femmes dans les villages seront augmentés. Une des éléves a réçité une riese de vers invoquant le Trés-Haut à fin de prolonger les jours precieux du Prince auquel elles doivent une éternelle gratitude. À la sortie de l'examen l'honorable assistance visita les appartements des diverses seclion de linstitutut dont la propreté et l'ordre parfait font l'éloge de M. ie Docteur Fetto et des autres employés. Vers 2 heures après-midi la reunion se seraga au son de la musique Militaire Moldave qui était disposée dans la Cour de Ghetablissement. —Le Comité Sanitaire se trouvant actuellement dans le cas d'augmenter provisoirement le nombre de Medecins et chirurgiens ressortissant à son administration, fait porter à la connaissance publique, que ceux de M. M. les Medecins et chirurgiens dans cette principauté, ” desireraient accepter un emploi, sont innites à se présenter au Comité; en réglant la destination respective de chaements convenables. cun, leur allouera aussi des appo —Le Département de l'Intérieur fait publier que du 21 au 28 Août dernier, il a été exporté par l’echelle de Galatz: 25,578 kilos de blés, 9025 kilos de maïs et 138 kilos de seigle. —La Redaction de notre Journal à à faire une rectification concernant l'incendie de Fokchany du 19 du mois de Juillet, nous nous empressons, d'après une depêche télégraphique, de faire savoir que l'incendie netait pas provenu d'une écurie oscupée par les troupes Imr. et Royales, mais quil avait pris naissance dans une ecurie particuliere déserte. qui leur ont élé posées, et une ACTE DINJOMATIUE. (încheiere). Depeșa Cabinetului de Prusiea cătră Contele nim ambasadorul său la Viena. Noi suntem încă întăriți în astă manieră ține cu nestrămutare bazele ce ei au mir. Totuși asta trece mult peste hotădin 9 Dechemvrie a anului înțălegă dusă prin acele baze realizarea de a priimi în toată întămplarea cele patru puncturi însemnate ca un total nene cele două cănd Rosien au declarat că ea de-asemene se învoește a privi pe aceste dese puncte ca îndatoritoare pentru ea însași, pe căt timpu însă Germaniea și de a vedea prin declarațiea cuprinsă la rezbel, numai getul Austriean, că Cabinetul Imperial susțează și pentru Germaniea care nu au formează Arrărea federală trecut, în predespărțit. O asemene îndatorire pritărăt a susține de căt numai dintăi puncte. De nu aiii Mustiieani vor nici un lua parte motiv de a le privi ca un E. UN RAMAȘI ATGU. Un ramasagu din cele mai estraordinare au urmat la S. Francisco pe la încheierea lui Iulie. Echo pacific, dă pentru aceasta următoarele lămuriri: D. Hug au propus să pue rămășag 1,000 piaștri (15,000 lei) că va umbla fără încetare în curs de 80 care pe o scăndură lungă de 17 palme și 3 °, lată, și cu toată estravaganța acestui ramașag, să găsi adversari carii priimiră rămășagul. Locul ales pentru punerea în lucrare a acestui rămășag era o casă din strada comercială, la oarecare îndepărtare de teatrul Unionei. O sală încăpătoare de 100 spectatori, se disputasă căt s'au putut mai bine pentru aceasta. Spațiul în care Hug avea CB umble pe scăndură, era încungiurat cu o barieră, iar martorii ce se schimbau din cănd în cănd veghau asupra punerei în lucrare cu loialitate, a condițiilor făcute. În 29 iulie, de la 2 oare după amiatiză, Hug au început exercițiul carie avea să se măntue tocmai în duminica viitorie la 10 de sară, cănd se plineau tocmai 80 cape. Speratorii plăteau pentru întrare 25 centime, dar, acest prețu sau rădicat la 50 pentru dziua de pe urmă. În caz cănd Hug, s'ar fi lasat de ramașag înainte de terminul hotărăt, productul biletelor de întrare, trebuia să se dea la casa azilului pentru orfani. Hug însă, ș'au căștigat rămășagul. Acest barbat, cu o putere în adevăr estraordinară, au suferit în cure de 3 dzile și 8 oare ostenele trupești a adecă Duminică, unei umblări necontenite, căt mișcarea fiind și cu atăta mai grele, cu mărginită în un spațiu îngust, trebuea să se întoarcă la fiecare 5 sau 6 pași, au putut să'și învingă somnul și că în tot cursul umblărei sale, au trebuit să mănănce și să beie mergănd. Spre ai ține de urăt și ai îndemna, cățiva amici nu'i erau de ajuns: picioarele'i amorțau din cănd în cănd scutura un om răr. De aseminea 'i se arunca apă cap spre ai recori fața și mai ales pleoapele îngreuate și înfocate, din cauziă nu se închisese în ALBENA veșan varia. --să,-- să plimbiau toate pări cat de cărcei, pe rănd aceste, în dziua și de el le dzicănd lăngă el, să'l bată vorbindu'i, duminică, aceste ca peste Cu îndemele cu răce în apucuED