Gazeta de Moldavia, 1855 (Anul 27, nr. 1-102)

1855-09-19 / nr. 74

lăngă Borgas, și au inspectat corpusul de cavalerie, ce este acolo concentrat în număr de 8000 pentru Aile în Varna, ce aală și invazie prea n­e­­gătită pentru impaprape, armiea Dupărei ce au sosit de la Omer-Pașa s'au primit cu un entusiasmu, de care pape ori ce vede la Turci, și la inspectare au rămas mulțămii cu acea tenută și că­ va merge Crimea, spre a trăda armate. În timpul, pe Omer-Paașa încă odată la comanda sa de acolo formal lui Ahmed Pașa și a­ și lua adio de la Generalii alieaților, un alt Ahmed-Pașa, neobositul Vite Admiral a flotei Turce­­și, carele și mai naște au diriguit îmbar­carea și desbarcarea Turcilor la Eupatorie­. Ba privige și acum îmbarcarea spre Batum Cu Omer-Pșa au cocir aice mi Zidic Pașa (Ciliboveci), carile însă nu va merge la Acin, ci la Borgas, spre a organiza acolo un regi ment nou de Kozaui touriești carile mai tăr­­ziu ce va înainta spre Dunăre. PRESA de ORIENT, arată de la Tripoli că, a lama caută să contcentreze acolo toate puterile împrăștiere­ne din avape, Iechi seau­a Caravansarailor, au priimit ordine ca spre a întimpina o surprindere a fundalilor, să le deșerte într'un timp scurt spre a fa­­ce loc însămnătoarelor întăr­turi, ce se a­șeaptă de la Constantinopoli. Pentru scop, acest Vasul Turcesc „Pei­hi-Resam”, au mi sosit de-a-dreptul din acea politie numai în 5 dzile, aducănd aproape de 1000 oameni trupe, 7 tunuri de cămpie și amuniții. asămine se anunță, că vor sosi în curănd de la Apra­mi Preveza, Ahmet-Pașa Spre Generalul Bocrer, au sosit în Constanti­­nopoli ne vasul „Indus,” însoțit de colone­ Acest din urmă lul de artilerie Mozor, au purces de­ndată spre Crimeea. Artileriea Ottomană, aflătoare pe Dună­­rea, compusă din 9 șalupe canoniere și un vapor se află în foarte bună stare și gata de a lucra; după o înștiințare de la Rasiuc, știm că acolo predomnea o mare ac­­celera­dar, livinate și că ce înarma pasele­ încetasă. Noutățile priimite prin Trieete, arată că­ Vișle-Regele de Egipet, în cursul lipsei sa­­le, au denumit ne Ahmet-Pașa locoțiitor în Gevern Imperatorii Auseriei, au hărăzit lui Said-Pașa, Crucea cea mare a ordinului Franț-Iosii­­­ PATRIEA, arată durs o depeșă telegrafi­­că, că armiea Roșieană din Asiea au permut pe Generalul Cucolevschi și că, colonelul Pattrea, au fost penii de moarte în 7 Au­­în contra Tercilor. Astă dură, ce norpi semite cu atea însemnată de re­­lințiile Otomane, pentru fericita lovire garnizonului din Erzerum, cu un detașament de trupe Rosiene, carile, fn astă cocnire ar fi avut perderi însămnătoare. Fod­ena. De la Varșavica ce scrie din 11 Centem­orie cătră INDEPENDENȚA RELPTICĂ, că un gine Polon cu nemeie Iurie Gleb­schi, atașat ca comi­ar de rezbel cătră intendența an­­șei a armiei de Sud fiind trimes de la Cri­­meea la Kiev cu o sumă de 150.000 ruble pentru a cumpara caii, el, în locu de a apl­­ka drumul la Chiev dep­e la Varșovica unde era de roul cunoscut; și aite, prefăcănd acastă sumă de robie în polițe pentru Ber­­lin­ain Paris, prin un pasporg­oale ce făcu pevăzut sub numele de Visoschi s­au Podvi­­soschi.­­ Ce pr­eune că, acest gune Polon s'ar fi îndrumat spre Franțiea s­au Angliea. AMICUL SOLDAȚILOR din 11 Centemsrie arată Kb, după noutățile vrednice de credin­­us, cod­re de la Varșovica ce mie cumcă: Roșieană au părăsit tăriea Gene­­deta­­rului Pelisie au trimes în 10, căteva șamente, în politii­a ce ce afla în flacăre și care după cum se știe, se compune din 489 case. În 11, cel întăiit curios Fran­țez au ocupat Cam­bernais. Întrarea pute­­rei cei mari a armiei, nu va urma, decăt numai atunce cănd baricadele se vor rădica din strada principală și Ce va alunga o pun­te peste portul militar. Perderile nemărginite, ce­nosienii suferit în asaltul de șesă ori repe­tat cătră alienți și frica întemeietă un atac despre partea Cernaei, au îndemnat pe Prințul Gorșceaco să să se regtragă în tă­­riile maritime și în citadela despre partea de la nordului poliției ocupănd înălțimea Verbec și înaintind spre Cernaia, la Perecop, ce poate judeca că, Rosienii au hotărăt să apere Crimeea chiar și după lămurit, că ii se așteaptă a vedea pe aliați să întreprindă o nouă luptă în năuntrul Cri­­meei. Rosienii fac acum cele mai mari opintiri, ce priface într'o cetate A uetrea, de ran­gul întăi, unde acum lucrează la întăriri poste 39.000 soldați, cea mai mare parte din re­­zervă. Contem­parea de muniții și proviant în acest loc, ce dzile a fi colosali, O floti­­lă de bapie stațielată la Vosposensc, trans­­portează la Nicolaeff proviziile, ce ce ieu din năuntrul țărei, iar aici flotilă se în­­trebuințează ne Dulcros, spre a cpăra acolo muniții din zeitățile Bobruk­c și Kiel. De la Odesa scriu din 9 Septemvrie că­­tră Gazeta Patriea, că, contele Crporanovi, Gubernatorul General a Rușiei- Nose, s'au încunoștiințat oficial, CENT amu căteva­­­ile, de cătră Ministrul de rezbeli deospre curăda sosire a Imperatorului la Odesa. Țarul va so­­ci fn astă poliție nesmintit între a­nii 10 a viitoarei luni Octomvrie. Aceasteă călătorie neașteptată în îpreju­­rările de față, pre­ocupă în feiiorite chi­­api ne­locuitorii poliției și ne ofițerii gar­­nizonului. Aceia ce ce mie de sigir este că, Imperatorul se va duce de la Odesa la ar­­mica de rezervă, ce se întrinește în guberniea Hersonului, unde Ba­trece în revistă, de­o­sebitele corpusuri de armii, pentru a le in­­sufla curagiul prin prezența Ca­­bării ostene­­lele acestui îndelungat rezbel au înmbiat foarte mult moralul trupelor. General-Adj­­utantul Libere, care venise de puțin timpu la Odesa s'au re­ngore din nou la tabără, îndată ce au aflat de la contele Strogano­ă curănda sosire a Imperatoru­lui. Gener­alul s'au duc la Nicolaeră, unde se află crar­ica generală a armiei de rezervă, pentru a ordona acolo pregătiri pentru priimirea Țarului și a fraților cui­ dese batalioane, a ce îmbarca spre Astea care se află sub ordinile arier-gvardien Nicolai în noaptea de 9 spre 10. re­­& cu cele­gist, la o hartă de­spre te­am­na observație, puternică, cu greu me Pozițiea cu toate Dopre să Ce facă culme. aceste, un Ba armiea­a pregătirile li le-au­de pentru corpul foar­­te să trece ce se Gosienilor este sa­­ fac perderea Sevastopolului. GAZETA MILITARĂ, după o pat, astupă toate ogrănitorile la Odeca arată Ce scrie Secretarul că, Pocienii de scrisoare de la Baxul-Ce­­de­n din munți comunicații­­și cape că, păduri și pimileec­ae cu Balaclava; lucru­l de a întări gurile asemene toate ni ap­ri destul de Dnistrului, Nicolaea­de de la Viena din 17 Septemvprie ambasedei Rosiene de aiia, rem­uere „ 752CCCCCCCCCC­O cut dreptul, Germanica, vedere cele cipii, o învățătură prictică opistă de a de la fie­care cetățan scutit în Prusiea, Principele serviciul pipea de a țepe supt steaguri. De aceste îmbe îndatoriri piminea nu € și supusul sănt egali în aceasta. Nici principelui, nici supusului nu e cunos­­ci în peputință de Și mulțămită acelor doue prin­­Scoalele în Prusiea sănt disepte. Alegerea între părinților. Profesionistul carele case e înda­­păniele e lăsată alsena­t și susține familiea cu mănile topit de a da copilului măcar învățătura primară. Școalele primare fundate spre acest scop, întăi necesități a­le pieței: cetirea, scrierea, religia, socoteala­­. Aseminea școli sînt împărțite în clase sau trei clase. Pentru acele munce a­le societăței ne proesc a da membrilor lor mai naltă, dar totuși cu îndreptare zile. Scoatețe scolele primare și în parte Seminarul. de­scop predarea cu putințele­ universale, toate, obiectul principal este învățătura limbelor, pieptunrea învăță- Unele se deosebesc însă prin­turilor exacte, altele c­ea mai mult ingenioasă de­căt practică a șiielor Madamșei Adevărat însă este ței, oare­care facultate preponderează, tape mines infastazs asupra unei Facultăți mai mult de căi asupra altia. Așa întăi ani ai părstei Om în bățătura ap spersi să țintească cu preferință la desvălirea memoriei; căci aceasta fi mai primitoare de cultivare de căt toate cele­lante, și că memoriea e portofoliul unui geniu (.c'est le rogtefenite d'un homme de génie“) Organizație a învățuiturei trebue să aibă în n­isipe chipul cum vine osul la gudecată. Pentru Chipul peniței pa­­remise a fi următorul, ca să găndească o­­mul asupra unui lucru, trebue sin de actel lucru, impresie priimită prin cimyipi, apoi prezentă în impresii p­­tot minutul; apoi o apropie, aș­ o face a compara de olănitele să rezoneze. Deci, omul însăi priimește impresiea prin simțiri, apoi îi face prezentă acea impresie prin puterea memoriei, în urmă țgudeșă, apoi rezoneazi. Ja un aseminea mersu natural a despățțrei minței omului trebue să corespundă învățături. Să videm de ars învățăturile colegiale în Prusiea răspund la anend­a , rămăind a spune în sfărșit și “eva despre metodul de a executa programele colegiale. (ba urma) și nețiator a­ și apăra țeara. Prusiean deveni statul centrul luminilor în mi d'une paire de jarrelières cum o pumea stat puternic priimit în pentarhia Eure­­au în Scoalile secundare după Fracunățile Nechi, silința de Un ait­op din rioade, consecința supt de bitze lumini­fiente căidinie la desfacerea organismului. că în oare­care period­a vie­­țeatisante Bürgerschule Aice învățăturite mult țintitoare la cunoștinți tehnice de universale, prin aceia a limbelor. Să lăsăm Englezului Wason de Vegalam a desena Aceste analizări lor pe duc vința căt de croate ce tondape sănt: pregătitoare pentru minței omului. Să lisăm sănt ingenioase, sănt mai la acele Pimna­­sănt. Aceste au Mai în­chiisifica­­și că oare dănsele omului în trei pe­­ctar în am putea zice că An­del să se decă a aplice a întă să aibă impre­­jndeca, spu mai adsorsnd pre sa termin noe Voltaire, sa pinnă. vu

Next