Gazeta de Moldavia, 1855 (Anul 27, nr. 1-102)
1855-09-19 / nr. 74
lăngă Borgas, și au inspectat corpusul de cavalerie, ce este acolo concentrat în număr de 8000 pentru Aile în Varna, ce aală și invazie prea negătită pentru impaprape, armiea Dupărei ce au sosit de la Omer-Pașa s'au primit cu un entusiasmu, de care pape ori ce vede la Turci, și la inspectare au rămas mulțămii cu acea tenută și că va merge Crimea, spre a trăda armate. În timpul, pe Omer-Paașa încă odată la comanda sa de acolo formal lui Ahmed Pașa și a și lua adio de la Generalii alieaților, un alt Ahmed-Pașa, neobositul Vite Admiral a flotei Turceși, carele și mai naște au diriguit îmbarcarea și desbarcarea Turcilor la Eupatorie. Ba privige și acum îmbarcarea spre Batum Cu Omer-Pșa au cocir aice mi Zidic Pașa (Ciliboveci), carile însă nu va merge la Acin, ci la Borgas, spre a organiza acolo un regi ment nou de Kozaui touriești carile mai tărziu ce va înainta spre Dunăre. PRESA de ORIENT, arată de la Tripoli că, a lama caută să contcentreze acolo toate puterile împrăștierene din avape, Iechi seaua Caravansarailor, au priimit ordine ca spre a întimpina o surprindere a fundalilor, să le deșerte într'un timp scurt spre a face loc însămnătoarelor întărturi, ce se așeaptă de la Constantinopoli. Pentru scop, acest Vasul Turcesc „Peihi-Resam”, au mi sosit de-a-dreptul din acea politie numai în 5 dzile, aducănd aproape de 1000 oameni trupe, 7 tunuri de cămpie și amuniții. asămine se anunță, că vor sosi în curănd de la Aprami Preveza, Ahmet-Pașa Spre Generalul Bocrer, au sosit în Constantinopoli ne vasul „Indus,” însoțit de colone Acest din urmă lul de artilerie Mozor, au purces dendată spre Crimeea. Artileriea Ottomană, aflătoare pe Dunărea, compusă din 9 șalupe canoniere și un vapor se află în foarte bună stare și gata de a lucra; după o înștiințare de la Rasiuc, știm că acolo predomnea o mare acceleradar, livinate și că ce înarma pasele încetasă. Noutățile priimite prin Trieete, arată că Vișle-Regele de Egipet, în cursul lipsei sale, au denumit ne Ahmet-Pașa locoțiitor în Gevern Imperatorii Auseriei, au hărăzit lui Said-Pașa, Crucea cea mare a ordinului Franț-Iosii PATRIEA, arată durs o depeșă telegrafică, că armiea Roșieană din Asiea au permut pe Generalul Cucolevschi și că, colonelul Pattrea, au fost penii de moarte în 7 Auîn contra Tercilor. Astă dură, ce norpi semite cu atea însemnată de relințiile Otomane, pentru fericita lovire garnizonului din Erzerum, cu un detașament de trupe Rosiene, carile, fn astă cocnire ar fi avut perderi însămnătoare. Fodena. De la Varșavica ce scrie din 11 Centemorie cătră INDEPENDENȚA RELPTICĂ, că un gine Polon cu nemeie Iurie Glebschi, atașat ca comiar de rezbel cătră intendența anșei a armiei de Sud fiind trimes de la Crimeea la Kiev cu o sumă de 150.000 ruble pentru a cumpara caii, el, în locu de a aplka drumul la Chiev depe la Varșovica unde era de roul cunoscut; și aite, prefăcănd acastă sumă de robie în polițe pentru Berlinain Paris, prin un pasporgoale ce făcu pevăzut sub numele de Visoschi sau Podvisoschi. Ce preune că, acest gune Polon s'ar fi îndrumat spre Franțiea sau Angliea. AMICUL SOLDAȚILOR din 11 Centemsrie arată Kb, după noutățile vrednice de credinus, codre de la Varșovica ce mie cumcă: Roșieană au părăsit tăriea Genedetarului Pelisie au trimes în 10, căteva șamente, în politiia ce ce afla în flacăre și care după cum se știe, se compune din 489 case. În 11, cel întăiit curios Franțez au ocupat Cambernais. Întrarea puterei cei mari a armiei, nu va urma, decăt numai atunce cănd baricadele se vor rădica din strada principală și Ce va alunga o punte peste portul militar. Perderile nemărginite, cenosienii suferit în asaltul de șesă ori repetat cătră alienți și frica întemeietă un atac despre partea Cernaei, au îndemnat pe Prințul Gorșceaco să să se regtragă în tăriile maritime și în citadela despre partea de la nordului poliției ocupănd înălțimea Verbec și înaintind spre Cernaia, la Perecop, ce poate judeca că, Rosienii au hotărăt să apere Crimeea chiar și după lămurit, că ii se așteaptă a vedea pe aliați să întreprindă o nouă luptă în năuntrul Crimeei. Rosienii fac acum cele mai mari opintiri, ce priface într'o cetate A uetrea, de rangul întăi, unde acum lucrează la întăriri poste 39.000 soldați, cea mai mare parte din rezervă. Contemparea de muniții și proviant în acest loc, ce dzile a fi colosali, O flotilă de bapie stațielată la Vosposensc, transportează la Nicolaeff proviziile, ce ce ieu din năuntrul țărei, iar aici flotilă se întrebuințează ne Dulcros, spre a cpăra acolo muniții din zeitățile Bobrukc și Kiel. De la Odesa scriu din 9 Septemvrie cătră Gazeta Patriea, că, contele Crporanovi, Gubernatorul General a Rușiei- Nose, s'au încunoștiințat oficial, CENT amu cătevaile, de cătră Ministrul de rezbeli deospre curăda sosire a Imperatorului la Odesa. Țarul va soci fn astă poliție nesmintit între anii 10 a viitoarei luni Octomvrie. Aceasteă călătorie neașteptată în îprejurările de față, preocupă în feiiorite chiapi nelocuitorii poliției și ne ofițerii garnizonului. Aceia ce ce mie de sigir este că, Imperatorul se va duce de la Odesa la armica de rezervă, ce se întrinește în guberniea Hersonului, unde Batrece în revistă, deosebitele corpusuri de armii, pentru a le insufla curagiul prin prezența Cabării ostenelele acestui îndelungat rezbel au înmbiat foarte mult moralul trupelor. General-Adjutantul Libere, care venise de puțin timpu la Odesa s'au rengore din nou la tabără, îndată ce au aflat de la contele Stroganoă curănda sosire a Imperatorului. Generalul s'au duc la Nicolaeră, unde se află crarica generală a armiei de rezervă, pentru a ordona acolo pregătiri pentru priimirea Țarului și a fraților cui dese batalioane, a ce îmbarca spre Astea care se află sub ordinile arier-gvardien Nicolai în noaptea de 9 spre 10. re& cu celegist, la o hartă despre teamna observație, puternică, cu greu me Pozițiea cu toate Dopre să Ce facă culme. aceste, un Ba armieaa pregătirile li le-aude pentru corpul foarte să trece ce se Gosienilor este sa fac perderea Sevastopolului. GAZETA MILITARĂ, după o pat, astupă toate ogrănitorile la Odeca arată Ce scrie Secretarul că, Pocienii de scrisoare de la Baxul-Ceden din munți comunicațiiși cape că, păduri și pimileecae cu Balaclava; lucrul de a întări gurile asemene toate ni apri destul de Dnistrului, Nicolaeade de la Viena din 17 Septemvprie ambasedei Rosiene de aiia, remuere „ 752CCCCCCCCCCO cut dreptul, Germanica, vedere cele cipii, o învățătură prictică opistă de a de la fiecare cetățan scutit în Prusiea, Principele serviciul pipea de a țepe supt steaguri. De aceste îmbe îndatoriri piminea nu € și supusul sănt egali în aceasta. Nici principelui, nici supusului nu e cunosci în peputință de Și mulțămită acelor doue prinScoalele în Prusiea sănt disepte. Alegerea între părinților. Profesionistul carele case e îndapăniele e lăsată alsenat și susține familiea cu mănile topit de a da copilului măcar învățătura primară. Școalele primare fundate spre acest scop, întăi necesități ale pieței: cetirea, scrierea, religia, socoteala. Aseminea școli sînt împărțite în clase sau trei clase. Pentru acele munce ale societăței ne proesc a da membrilor lor mai naltă, dar totuși cu îndreptare zile. Scoatețe scolele primare și în parte Seminarul. descop predarea cu putințele universale, toate, obiectul principal este învățătura limbelor, pieptunrea învăță- Unele se deosebesc însă printurilor exacte, altele cea mai mult ingenioasă decăt practică a șiielor Madamșei Adevărat însă este ței, oarecare facultate preponderează, tape mines infastazs asupra unei Facultăți mai mult de căi asupra altia. Așa întăi ani ai părstei Om în bățătura ap spersi să țintească cu preferință la desvălirea memoriei; căci aceasta fi mai primitoare de cultivare de căt toate celelante, și că memoriea e portofoliul unui geniu (.c'est le rogtefenite d'un homme de génie“) Organizație a învățuiturei trebue să aibă în nisipe chipul cum vine osul la gudecată. Pentru Chipul peniței paremise a fi următorul, ca să găndească omul asupra unui lucru, trebue sin de actel lucru, impresie priimită prin cimyipi, apoi prezentă în impresii ptot minutul; apoi o apropie, aș o face a compara de olănitele să rezoneze. Deci, omul însăi priimește impresiea prin simțiri, apoi îi face prezentă acea impresie prin puterea memoriei, în urmă țgudeșă, apoi rezoneazi. Ja un aseminea mersu natural a despățțrei minței omului trebue să corespundă învățături. Să videm de ars învățăturile colegiale în Prusiea răspund la anenda , rămăind a spune în sfărșit și “eva despre metodul de a executa programele colegiale. (ba urma) și nețiator a și apăra țeara. Prusiean deveni statul centrul luminilor în mi d'une paire de jarrelières cum o pumea stat puternic priimit în pentarhia Eureau în Scoalile secundare după Fracunățile Nechi, silința de Un aitop din rioade, consecința supt de bitze luminifiente căidinie la desfacerea organismului. că în oarecare perioda viețeatisante Bürgerschule Aice învățăturite mult țintitoare la cunoștinți tehnice de universale, prin aceia a limbelor. Să lăsăm Englezului Wason de Vegalam a desena Aceste analizări lor pe duc vința căt de croate ce tondape sănt: pregătitoare pentru minței omului. Să lisăm sănt ingenioase, sănt mai la acele Pimnasănt. Aceste au Mai închiisificași că oare dănsele omului în trei pectar în am putea zice că Andel să se decă a aplice a întă să aibă imprejndeca, spu mai adsorsnd pre sa termin noe Voltaire, sa pinnă. vu