Gazeta de Moldavia, 1856 (Anul 28, nr. 1-103)
1856-04-09 / nr. 29
încă era în rezbel, au trecut trupele sale în l admisituiție au lăsatîn aceste provinții . , (PATES . Moldova mi Romăniea, apoi desigur ecre cum suvenire atăt de triste, credipios progracă întărzierea retragerei nu ce face fără mei ce s'au tras în deslegarea garanției deplina înțălegire cu Poarta și fără punere în lucrare a temeiurilor tractatului. Le cercetăm raportul a puterilor apusene despre o parte o parte și a Austriei despre altă parte cătră Poartă,în convenția încheată între Apuseni și între Postiă se zice îndată ce scopul acestui tratat se va plini prin încheerea unui tractat de pace M. S. Imperatorul Franțezilor și M. S. Regina Angliei, vor lua îndată măsuri spre a retrage fără preget toate a lor puteri militare și navale, întrebuințate spre a realiza dugetul tractatului de față, și toate cetățile sau pozițiile în Imperiul Otoman, care provizorii ar fi ocupate de puterile militare a Franției și a Angliei, se vor da autorităților D. Porți în termin de 40 zile sau maidegrabă de se va pute, numărănd deja preschimbarea ratificațiilor a tractatului prin care se va pune capăt acestui rezbel. [rin urmare nimeni este la îndoială Kb alicații dupre acest tratat n'au nici un drept, ca pentru punere în lucrare unor măsuri să rămăe în Orient mai mult decăt pănă la 8 Iunie, dacă ratificațiile s'ar face în 28 Aprilie. (Încheierea va urmațiilor Dunărene. Aice ce cuvine să amintim că, încă în cursul conferențiilor de Viena, contele Bud, în numele altor plenipotențiarilor dresat în 21 și 22 Marrie 1855, cătră Computenlieate din 2 Dechemvrie, au fost anitorii Moldovei și a Țerei Romăne, invitația de a trimete, după ce au încunoștințat sine Î. Poartă, reprezentanți la Viena. „Astă invitare au fost motivată de apr. 2 a tratatului de alicație din 2 Dechemvrie unde este drs. Ce va forma la Viena între plenipotenții Austriei, Franției și a M. Britaniei, o comisie la care Turciea se va invita de a adăugi și un plenipotent, și care va fi însărcinată de a cerceta și de a regula toate chestiile atingătoare, aë de starea ecepțională și provizoriică, in care ce a+18 acele Principate, au de libera trecere a deosebitelor armii prin pămăntul lor.” Conferențiea de Viena cu drept au giudecat că, Poarta fiind amu reprezentantă în sinul ei prin plenicotenii speciali, se cerea mai cu samă a adăugi reprezentația provinciilor Dunărene, spre a regula toate cvestiile atingătoare de starea ecscepțională și provizoriică a acelor Principate. Cabinetul de Viena, păzește cu prea mare sfințenie, conveniențile diplomatice și rănduelile riguroase a dreptului, încăt contele Bud nu ar fi adresat o asemene invitare cătră domnii Moldovei și a Romăniei, deaci Dunărene ar fi perdut vre odinioară a lor subonvepențiilor de Viena, deschis a contesta provinciilor cătra dreptul de a fi reprezentate prin a ei pre Poarta necutezind, ja fața PRINCIPATELE DUNĂRENE. Credincios cu însărcinarea ce s'au impus de a apăra interesele Principatelor, Constituționelul, în foaea de astădzi, ec spune principiul și măsurile hotărăte de conferenție, pentru reorganizarea Moldovei și a țerei Romăne, eată partea cea mai interesantă: „Speranțele nației Romăne nu vor fi înșelate; congresul de Paris au înbrățoșat cu căldură apărarea intereselor provinciilor Dunărene, de în contra încălcărilor apoplizare Divanul. Mai întăi congresul s'au opus cererea Porței, rănutoarea conchema la Constantinopoli o comisie Moldo-Romănă spre a conlucra, sub privigherea Porcea nouă a Principatelor, reducănd zei, legislațiea Congresul, cveștia reorganizerei în marginile prescrise prin cel întăiu punt a Ultimatului Austrianu, acceptat de Rosiea în 16 Fevruarie trecut, mai ales, au statornicit, că nevoea de a hărțui Dunărene o nouă organizare, provinciilor au a întări acea după care ea ce guvernează astăzi, apea ce în ochii Curței de Viena, provinciile certeza de Sultanul înpreună Cu puterile COLI- Aa congresul de Paris voește ca organizațiea din năuntru a Moldovei și a Țerei Romăne să fie conformă cu nevoile și dorințile împoporărilor lor. Dispozițiile așa ce asigureze viitorul Principatelor, au să fie obiectul unei cercetări coapte și temeinice, care însă nu va pute să esbutească ca un rezultat împăcător, decăt atunce cănd se va acompania de cercetările speciale urmărite la fața locului. Adecă, deslegarea puntului îngrăjit de garanție trebue să cuprindă: Dreptul de Suzerenitate a Sultanului, interesul provințiilor Dunărene și interesuluropean. În astă privire congresul de Paris au rezulat de a încredința cercetarea aceasta unei comisii micete, contractante, a Poartei și din delegații provincompuse din reprezentanții puterilor impotenți, au încungiurat controversia prin la Viena, un rescript cătră Domnitorii: „că au lat a trimete căte un boer fiecare Principat spre a se înfățoșa cu titlu de plenipotent a Guvernului însărcinare Viena, imperial Suveran, și a căruea s'au mărginit a da plenipotenților M. S. Sultanului, acreditați la Conferenție, lămuriri și edplicații asupra cvestiilor teresară Principatele., Întru aceste Conferențile de Viena, au încetatu lucrarea lor în 26 Aprilie... Aceste erau de nevoe a le raporta, spre a vedera că în dispaterile comisiilor minere, Provinciilor Dunărene se vor înpărtăși cu asemene titluri și tot cu acel caracter, care lu au fost însemnat contele Bud în anul trecut la Conferențiile de Viena, dar nu ca un suplement a comisarilor Porței. Este vedemat că scopul spre a garantui mai bine delegaților Moldo-Romăni, toată libertatea a desbatelor și neatărnarea opiniilor lor, au îndemnat pe congresul de Paris, ca comisiea micstă se aibe forul ei chear în Prinitipatele Dunărene, dar nu la constantinopoli, iii că ea să va întruni la București și apoi la Iași. Dar mai nainte deplinirea lucrărilor ostenitoare a comisiei micste, care, deacă are a ce face cu cumpenirea cerută, va întrebuința un timp, fiindcă numai Reglementul Organic este un codu voluminos de legi po litile, administrative, finanțiale eclesiastile și militare, a căruea prelucrare de 16 ani, urmează, congresul mai nainte de a hotări, este chemat a întări etatique în provințiile Dunărene, ca un singur mijloc de a adămăna cu rănduială și liniște însermnarea comisii. Dupre dispozițiile încheiete la Constantinopoli în 14 Fevruarie 1856, Plenipotenții Otomani s'au însărcinat a cere de la congres, ba îndată ce ce va subscrie pacea. Poarta ce fie autorizată a numit Caimacamie speciali pentru fiecare Principat și a trimete și căte un comisar Otoman, cpre a locui acolo JAN tot cursul caimcamii, care propunere ar răsturna de tot capitulațiile, principatelor și s'ar rătăma numai ne convenția de Baltaliman, ce s'-a distiințat de resbelul între Turcica și Roșiea? La Odesa s'au publicat în 6 Aprilie ordinul Ministrului de Finanță, prin care portul sau deschis vaselor neguțitoare ca înaintea rezbelului, astă publicație sau urat de popor cu ura entuziastice, mai ales cănd ce văzuse întrănd în port vasul Austriean Limbrini- Primo și un alt vas Sard. - Siri de la S. Petersburg, adeverează că, privilegiile noblesei irlandeze Estlandice și Curlandice (Germani) s'au întărit prin diplomă Imperială pe terminul domniei Imperatorul Alecsandru. Din cauza evenimentelor vrednice de trupe Sarde de marginea Statului Parmezan. Gazetele de Viena, încredințează că crestiea Italiană nu s'au tratat de Conferenție precum pretinde Taimsul tractante, iar nu să fie hotărătă de o comise verenitate. Moldo-Romănă instituată la Constantinopoli, unde comisiea s'ar afla sub îndeigă apăsare a Porței și a partidzei fanariote, a delegații rezudin ce vila -----I„--A. NOVITA IVLE GZIAPI. Depeșe Telegrafice, tănguire, care Parma s'au făcut teatrul, s'au apropiet INSTITUTUL TEOLITOGRAFIC A ALBINEI ROMĂNE. IAȘI, „Momitoriu, Macsime și afăturiri. Politeța între npietini, după cum și rezonul, impune datopiea ca toate să fie comune, dar în consetate, ka fie uine să ce citească . Ce conforma cu gusturile persoanelor întru care se află în fine, pretenție a politeței este, ka în jurul ei toate să respire, nobleță și grație. Magnatul din naștere să face prin sine nobilă, prin purtare locală și prin afabilitate (blăndeță) cu cei mai mici. L