Gazeta de Moldavia, 1856 (Anul 28, nr. 1-103)

1856-11-22 / nr. 93

- 372 - este poroncit acolo depuse, mormăntului, prin Ofisul de la fața 165 protiva obiceiului pămăntului, din colecție, Domnești) instanțiile ptiănțului (subscris) publică 1856: giudecăto­­rin ani în a să încheie a deslegări­­ar fi supus unor asemene că renonsez la Le­u­și arheologie. Mauzoleul acestui întru cercetarea ca găsindule întrate următoriul înscris a Ei, fac cunoscut acelui Departe că Ștefan cel Mare în cere giudecătorescu să le închidă pentru de veci­ea paragrafistie. Pe lăngă aceste mai este de luat aminte, că de s'ar urmări niște asămine După dispozițiea luată de acest Depart, al Cultului și al Instrucției publice, ziar, să face cunoscut prin aceasta ca competitorul unui asemene post, pose­­dând atestat despre plinirea învățăturilor, s­au în Gimnaziu s­au în Semina­­riul Socolei, să sosită în Iași la 12 oare. D-sale Post. G. Asachi în Iași. CORONA lui STEFAN BBD. cel MARE său găsit în Monastirea Putra, unde s'au recunoscut mi s'au deschie mormăntul său, acel a fiiului său BOGDAN BBD. mi soi în părtăși detailurice. (subscris­ Alecsandru Popmszahi. nistoce de la Justice est autorisé par l'Office à Ja page 165 de la Collectie à les clore comme il èst prescrit par la loi. H est encore à observer que si de, pareils procès étaient permis, les ins­­lances judiciaiges ne pourraient pas, même faire exécuter les dispositions de la loi vu que la, valeur des, biens-fonds a haghie selon les temps, de sorte que agjourd'hui, dune part cela donnerait lieu à faire rendre des décisions ișuoi­­res et contraires même au Réglement et aux solutions consignées dans la sol- Jection des décisions judiciaires et d'autre part le plaideur perdant serait assp­­du pays, de manière que les biens de ces individus ne suffiraient même peut être ietti au paiement des revenus, ce qui serait contraire aux us et coutumes pas pour salisfaire les prétentions des réclamants. (signé) C. Catardgy. publie la déclaration ci-après de — Département des Finances, Son Exc. le SATMASAM en date du 15 Novembre 1856. Par suite du décès de ma mère, ayant hérité de ses droits pour l'affranchissement, de 285 Tzigains qui ont été découverts après le recen­­sement, je fais. savoir, au Département: des Finances que je renonce a faire valoir mes. droits comme héritier à celle indemnité, en conséquence, le De­­parlement voudra bien ne pas délivrer. les obligations dont le montant geste­­ra au bénéfice. de REtat {signé) T. BALSCHE, DEPARTEMENT DU CULTE ET DE L'INSTRUCTION PUBLIQUE, Par suite des dispositions prises par ce Département, il a été decidé d'em­­ployer pour IPntegnat de l'Institut d'autres pédagogues geretitepgs, en consé­­quence, il est porté à la connaissance publique que tous ceux qui ont terminé le cours d’études soit dans le Gymnase ou dans le Séminaire, munis des seg­­tificats de bonnes études et de conduite exemplaire, désirant occuper Îles ros­­tes de pédagogue, sont invités de se présenter par devant ce Département pour prendre connaissance des condilions attachées à ces emplois. (signé) S. Asaki. Jassy ce 20 Novembre 1856 No. 6000. - Une découverte des plus intéressantes pour l'histoire et l'archéologie de la Moldavie, vient d’être faite en Bucovine. On sait que Etienne le Grand estenterré dans le Couvent de Roțtna où l'on voit son mausolée. La tradition qui soutenait que les insignes de ce héros étaient deposées, est devenue un fait. La commission qui procéda aux fouilles du tombeau y trouvé la couronne du sou­­verain de Moldavie, et ce fait nous est. communiqué par la dépêche suivante : Dépêche télégraphique. Czernovitz 20 Novembre (2 Décembre) 1856, arrivée à Jassy à midi. k À Monsieur le Postelnic G Asaky à Jass y. La Courone d ETIENNE le GRAND Prince de Moldavie, vient d’être vée au Monastêre de: Rptna, où l'on a reconnu et ouvert son tombeau, que ceux de. son plus détaillées. fils pretenții pentru despăgubiri ce numi din nuou hotărări numai pe păreri din colecție, iar pe de persoane poate că nici ar agjunge diamante.­­ Depa­rtamentul gura cele de cuviință pentru în folosul Visteriei Statului soria Cernăuți 20 Noemvrie (2 a Doamnei sale, încurănd lor de venituri în După săvărșirea prietatea că aceasta sims difica plare­a­de din vieață care susținea că de au fost singura cauză s'au făcut un fact, au găsit acolo găsit, venituri, iia no­isemnile sa No. C­o­rona depeșă și nici ar pute rești îndeplini leguirea pravililor, pentru că valora ați s'au prefăcut, încăt astădzi Sale Domnului CAIMACAN din 15 Noemvrie dritul despăgubirei sclavilor emancipați, ce au întărziet p­iata încuviințată de legea eliberărei lor, pentru după prescriere s'au se înfățoșeze la acest Depart. S(subscris) G.Aeachi. Ioșii Noembrie 20 1856. O descoperire din cele mai interesante Moldovei, s'au făcut în Bucovina. Este cunoscut se află astrucat în Monastirea Putna, unde se vede ni s'au încunoștiințat prin următoare depeșă: mi pe deoparte s'ar da prilej și toate stările pentru istorie chear tu contra Regulamentului alta, ramasul din giudecată a nu se slobozi (subscris) TEODOR BALIP. DEPARTAMENTUL CULTULUI insigniile Comisiea care No. au pășit de și la la îndestularea pretențiilor părților a maicei Nele, trecănd în desăvărșita mi pro­­de 285 individzi care prin urmare Depart. de Finane, va bine-voi­a re­­mai mult nici obligațiile rămăind de pedagogi repetitori la Institutul Gimna­­Suveranului Moldovei, mi astă tăm­­C. Catargiu, să declar, ce alcătuea plata lor. al INSTRUCȚIEI PUBLICE. și abănd tot­odată și cuvenitele dovezi despre moralitate, ax Telegrafică. Dechemvrie­ 1856, 10 care 50 min. său. plăți Tra­­re­­erou sănt dimineață, d'indemnisation 19 heures 50 m. du matin, ghetgoț­­ainsi et de son épouse, Vous recevrez sous peu des nouvelles (signé) Alexandre Hourmouzaki. wi REVISTĂ POLITICĂ.. OST-DALCIE-POSTI, enumeră Gazeta ser­­vițiile însemnate ce Austriea le-au făcut după ideea sa Prusiei în cvestiea Holstainu­­, lucrări. lui mi în acea a Nersatelului încheind, că Pru­­siea trebue și ea să sprijinească tot cu a­­ceeași grăbire politica Orientală a Austriei, uade este chemată dztre acel j­urnal să fie țpă­ Nici un manifest singura păzitoare a libertăței Dunărei. —­ari tonm­i­se A. S. R. Prințul August Duca de Carle ca­­de liea fiiul cel mai mic a Regelui va face peste puțin un voiaj în Germaniea și va petrece iarna în Svițera. Pănă acum nu s'au priimit nici o încuno­­ștințare sigură asupra moartei negoțiea un­­­de Sveziea pregătea lor diplomatice care vor pune un capăt în­­că pașaporturile grijirilor ce ce nasc din purtarea Angliei și a Austriei. Lucru ue ce pare mai sigur zi­­ce Nordul, este că corespondențiile care au , și a anunțat, cum că cvestiile Bolgradului să părăsască acea tranital­e epre a insulei Șernilor, puterilor aflături la Constantinopoli, gră,­nu vor fiilor din a ocupărei a ființei vaselor Engleze Principatelor, de cum n'ar­utăți, care fi hotărăți De fi supuse de-a-dreptul conferen- privirea Parte, s'au pre grăbit; căci, fi hotărăt privirea aceasta încă nu s'ar mira, de-a­semene ce arată, cum că comisarii comănde numai la­pra greutăților încă plutitoare,­plomatica nu se desper­ta prin calea ordinară la Neapoli pănă acuma, și unul la Paris, anunță, se duce peste opt zile Marchizul Antonini tare diplomatică. De mai multe a înțeleptelor Cie ce așeaptă necontenit porturile după cum cu activitate nu și au priimit se anunțase­­­­tele Vale vechi cănd Je în dețiit­­­iciltegul poterilor de ni- lovadă. M. să dee mai mult de căt speran­­ța s'au mulțimit Ki Ch­re­­ne Franțezii mi Englez” în Marea­ Nea­­plicările pactice Kb, marcazul Occidentale, la Neapoli S­ a care ni să delibereze (M­­ează KB de Ba­desle­ toate pricinile de oare­care însemnătate în­­ care ce va găsi amestecat ENEA d­intre acei streini­chi ce supuse lui. Île lăngă aces­­te, la Neapoli se spera, că aplecările de împăciuire a Franției și înțelepciunea Regelui relei voinți a Angliei, din Paris și Se a­­șepta ivirea unui manifest a Regelui, și a­­și că miniștrii Neapolitani London nu vor părăsi posturile lor, vor triumfa asupra regal nu s'au arătat dintre la Brucsela. s'au mépuinit erau gata corespondenții a în cunoștiința, un fel de axp­­la­cere, ateleta este uni ori s'au Regelui a pe care. di­ protecțiea­u Anton­i ce da ori­ce și pănă acuma nici o n­outate hotără­­decăt con­­toare nu s'au publicat, totuși încrederea au început a ce nume la Paris prin lucrări; și toți se întemee pe o deslegare pacinică care în timpul din au preocupat așa de opiniea pu­­blică, cursurile la Bursă începuse aceasta nu dovidește ceva în în favorul ziselor de mai sus, semnal a țintirilor temerea pentru mult generale. Dorința de Corespon­­siniște, agitaț­iile politice nu urmează numai în Franțiea, căci și An­­gliea au început a se obosi de lucrările bor­­ti­dului Palmerston, de prisos vorbit despre Perdinand dau astădzi toți foncționerii pasa­­a II, ni- se a o nouă de a pre­­a tuturor urmă încăt, de A ca di­n regatul seu, dar au luat sub articulară și au ordonat ca nu vor purcede tuici de­sigur embasadorii cel puțin pentru Franție a­ greutăților, și a ce cui, totuși este un

Next