Gazeta de Moldavia, 1856 (Anul 28, nr. 1-103)
1856-01-30 / nr. 9
À lor în lucrare, cu binele ce se falor, Î. Pooartă hărăzit acele schimbări; ear în faptă toași lor se datorește și Kb după stăruințile semiînstrăinate cu punerea jeă ce au te erau niște neadevăruri, crezute de popor, qui de care sufereau raspuil, dar neapărat în interesul Turciei, a relaosului și prin urmare în interesul general, ca să înstare de lucruri, în care Rosiea avea bună nedejde și predomnea cu ordinile. Patriarhul este în adevăr un Rege, și încă un Rege absolut. țiile sale se pun în lucrare fără apel, încă ce e mai mult, chiar Poarta ai și pune în lucrare. În ce'l privește, el nu are să asculte de căt de Șef-ul-lelam și Sinodul impuindusă Domn unei împoporări, putere era încă de respectat, n'au mai mare creștie în momentele despre carea se vorbea foarte mult, deacă ap ajunge periculoasă. Totodată, patriarhul îirespundea despre supunerea nației. Aste înorănduiri au urmat și s'au trăspre marile gănat pănă în zilele noastre, folos a călugărilor și a Rosiei, însă, nu mai e nici rezon după carile să ființeze și conferențiea se pare că ar fi foarte bine convinsă. Asta va fi o revoluție completă, locul unui harpoc atotputernic, ce dispotează pentru cine singur și dupre cap șrireligie. Gre țiul său, de venituri regești, cească va ave de acum preoți plătiți de gubern și lipsiți de acele drituri timpurelnice, cu care ii au făcut necontenit un așa de trist vii supărător abuz. Astfel în ce arată că ar fi crestiea, cu care se va preocupa mai întăi Conferențiea. De la Constantinopoli ce scrie, că cea de față și era protestație a ambasadorului Sardiniei, în contra Conferențiilor însărcinate să delibereze cu miniștrii Sultanului, asupra reformelor ce se vor întroduce, în soarta raielilor, conform cu al 4-le pont din tratatul de la 12 Martie, a căreia formă se pare că au fost ceva cam vioae și care se motiva că din nepriimirea reprezentantului Said, n'au înpedecat desbaterile. A doa întrunire a ambasadorilor puterilor alieate și a miniștrilor Turciei, au urmat la 16 ianuarie, și cu întăi, din ce în ce sănt mai mult mulțămiți de toate acele ce înaltau cuprs, face mi propune spre a ce asigure privilegiile și imunitățile în poporărei Cretine. Reprezentantul Persiei din Constantinopol, lucra foarte, mult Ka ce capete de la Curtea Otomană, grăbnica retrimetere la Teheran a 451 Ahmet Velic-Efendi, ambasadorul Porței, carile acum se află momentan în congedie. De asemine s'au observat, că ei au avut mai multe întrevederi, cu însărcinatul Frapției și Angliei și se atribuea astă mișcare neobicinuită, dorinței Șahului de ași îndreptăți purtarea de, în teoria născută între cel întăi consilier a coronei sale cu D. Nurai. ȘELA ORIENTULUI, în acest obiect încredințază din es vor sigur, că negoțiațiile ce s'au început la Constantinopol, îngădue speranța, cum că curănd ce ba restatornici înțălegerea și astă noutate să pare că n'ar cuprinde în sine nimică de necrezut, de vom lua în privire, despre o parte că ambasadorii puterilor apusane se par că ar fi sprijinit încercările făcute de Persiea pe lăngă Divan, și despre o altă parte, că la Constantinopoli în general mai toți se unesc a zice, că D. Murat, s'au întins pre departe șiub retragerea Ca au fost pre npiuite. O corespondenție de la 17 ianuarie arată, că Prințul Calimachi, ș'au dat demisiea din postul de Prinț de Samos și se crede, că acest titlu se va da cu cea mai mare mulțămire a înpoporărei din acea insulă. Domnu înde-nului Ioan Ghica, carile, pănă acum plinit funcțiile de vice-Gubernator, ce geza o dată o așa îndepărteze spiritile, său, statice politici, au sta ee numește în mijlocul altui stat la Mohamed P. acest suveran, patriarhului grec autoritate, cu Se unul și dritul înțălege dintre Trebue Lentencu dreptul, regulat astfeliu ci au din cii mai lucrurile; găndit Astă demonstrație, ce ba a fi un cauză, adănci căci, și asta ține de a cărerea BOi să'și să lase nației o asemănare de însă de ai o retrage. Austriea . INDEPENDENȚI ER, după un corespondent Vienez raportează nițe auzite, dupre care, Austriea în privirea situației de față și a probabilităților de pace, va retrage o parte dintre trupele sale din Principatele Dunărene. Numai o divizie va urma să ocupeze teritoriul lor, iar restul Ce va pune pe picor de pace. Ne'nțălogirile și greutățile ce s'au născut din nuoul concordat Austro-Roman, mai ales în Lombardiea, încă nu s'au înlăturat; căci, episcopii stăruesc în pretențiile lor, lui răzămăndusă pe concesiile ce de bună voe li s'au îngăduit, ar fi reclamat la Viena drcturile de censură asupra presei, GLOBUL episcopii Lombardo-Venețieni se care li s'au refuzat la Mixino, zice întru aceasta, că par hotărăți, a cerca căt mai curănd puterele ce li se dă de noul concordat, căci, prin o cerere adresată Guvernului din Viena, ii au reclamat restatornicirea cenzurei bisericeți, care n'au putut'o căștiga de la autoritatea locală din Milano. Persoanele bine informate, nu cred că a p es buit astă încercare; nici, cred că, guvernul își va rezerva dritul de a urmări pările întinse de cliros în contra Presei. În momentile aceste, tifosul face crude jărite la Viena; Numărul bolnavilor atinși de astă epidemie se ridică la mai mult de 12.000. dreseze în toate zilile o listă generală de Imperatorul au ordonat să fie abolnavi, primiți în ospitalul cel mare și în cele filiale. Se încredințază, că Austriea are neîntărdziet să facă în interesul Germaniei o propunere la dieta de Francfort, pentru ca și aceasta să-și însușască ponturile de garanție ce sănt preliminare de pace, pentru ca și Confederațiea să poată lua o parte serioasă la Conferențiile viitoare. De la Constantinopoli se scrie, că cu toate șiințele pacinice, Generalul Ghirlei, au trimis ordine la Șumla, spre a se acolo cv artire pentru trupele Engleze, ce au săvie la primăvară, pregăti Fe amintea. INDEPENDENȚIEA lui pe altele arată, că societetea cărbunarilor din Tpiec-Recin, au a fn ucubt o noă groasă de cărbuni, pe care au botezat'o Sevastopoli; iar cele întăi produceri din ei, s'au văndut de curănd unui negețitor de cărbuni din Șerbrița, carile, su trimis spre ai încărca și ai duce în Franțiea, vălușorul său numit, Generalul Pelisie” însă, zice Jurnalul, o perticulazitate mult mai curioasă întru aceasta este, că vasul„ Generalul Pelisie” era cărmuit de marinarul Bosche, încăs, cărbunii vor fi siguri că vor fi bine priimiți în Franțiea. INDEPENDENȚA din 29 Ianuarie arată Kle, acum s'au căpătat lămuriri mult mai sigure asupra diplomațiilor, ce vor reprezenta feliuritele puteri, cemate a se înpărtăși de de congres. Franți ea, va fi reprezentată schi și D. de Bsprenel, ministrul de la Viena, carile se va înturna la Paris. Angliea, Austriea și Turcia, vor adăogi pe lăngă Lord Covles, D. Hubner și Mehmet-Gemil-b Bei, reprezentații lor ordinari la cabinetul Tuileriilor, pe Lord Clarendon, și Fund sau Reșid-Pașa, căt pentru Rosiea, D. de Titofă, nu se pare că va fi chemat să o reprezenteze în astă circonstație, dar, plenipotenții săi vor fi: contele de Brunov. MONITORUL anunță, că ambasadorul Otoman, au înfățoșat Duminică în 27 Ianuarie, 21 Ianuarie, aniversala ghilotinărei regelui Luis HVI, s'au serbat la nahidă solonelă, fie la Contele Valevschi ministrul, s'au contramandat. Ministrul M. Sale, zis spre intereselor străine, conte Valevpe generalul de divizie Derviș Pa a asista la marile consiliu de res șa, cazile dupre cum se bel, ale căruia seanțe În mi o congele Bud știe, soare Orloff și D, venisă la Pas'au măntuit. Paris o ce avea să pacut mâniile Mare-Britaniea. Deschiderea sesiei Parlamentului, la London și învestită cu în îndatinare. 19 (31) Ianuarie Regina, insigniile șezind regești, s'au făcu cerepe tron au rostit discursul următor: Milorzi și Domnilor! „De la închiderea sesiei de pe urmă a Parlamentului, armele puterilor alieate au cășigat un însemnător și strălucit succes. Sevastopoli, acea mare tărie a Rusiei în Marea Neagră, au căzut înaintea statorniciei neîntrerupte și a bravurei neînvinse a puterilor alieate. „Pregătirile de pe uscat și de pe mare pentru anul viitor, neapărat au ocupat a mea serioasă luare aminte, dar, deși sunt hotărătă a nu negliji nici o omintire, care ar fi neapărată pentru a înainti cu energie odadupreperațiile rezbelului, om socotit drept torțe, nu refuza tratațiile, care dreptate ar putea înfățoșa nădejdea unei păci sigure și onorabile. Așa deci, cănd de cătva timp, Imperatorul Austriei au propus mie și Augustului meu alieat, a sa bună mijlocire pre lăngă Imperatorul Rusiei, cu scop a se anevoi de a aduce prin o punere la cale o împăcare a destinărilor de față între