Gazeta de Moldavia, 1856 (Anul 28, nr. 1-103)

1856-01-30 / nr. 9

À­ ­­­­ lor în lucrare, cu binele ce se fa­­lor, Î. Pooartă hărăzit acele schimbări; ear în faptă toa­­și lor se datorește și Kb după stăruințile­­ semi­înstrăinate cu punerea jeă ce au te erau niște neadevăruri, crezute de popor, qui de care sufereau raspuil, dar neapărat în interesul Turciei, a relaosului și prin urmare în interesul general, ca să în­­stare de lucruri, în care Rosiea avea bună nedejde și predo­m­­nea cu ordinile. Patriarhul este în adevăr un Rege, și încă un Rege absolut. țiile sale se pun în lucrare fără apel, încă ce e mai mult, chiar Poarta ai și pune în lucrare. În ce'l privește, el nu are să asculte de căt de Șe­f-ul-lelam și Sin­odul impuindusă Domn unei împoporări, putere era încă de respectat, n'au mai mare creștie în momentele despre carea se vorbea foarte mult, deacă ap ajunge periculoasă. Tot­o­dată, pa­­triarhul îi­respundea despre supunerea na­­ției. Aste înorănduiri au urmat și s'au tră­­spre marile gănat pănă în zilele noastre, folos a călugărilor și a Rosiei, însă, nu mai e nici rezon după carile să ființeze și conferențiea se pare că ar fi foarte bine convinsă. Asta va fi o revoluție completă, locul unui harpoc atot­puternic, ce dis­­potează pentru cine singur și dupre cap șri­­religie. Gre­ țiul său, de venituri regești, cească va ave de acum preoți plătiți de gu­­bern și lipsiți de acele drituri timpurelni­­ce, cu care ii au făcut necontenit un așa de trist vii supărător abuz. Ast­fel în ce ara­­tă că ar fi crestiea, cu care se va preocu­­pa mai întăi Conferențiea. De la Constantinopoli ce scrie, că cea de față și era protestație a ambasadorului Sardiniei, în con­­tra Conferențiilor însărcinate să delibere­­ze cu miniștrii Sultanului, asupra reforme­­lor ce se vor întroduce, în soarta raielilor, conform cu al 4-le pont din tratatul de la 12 Martie, a căreia formă se pare că au fost ceva cam vioae și care se motiva că din nepriimirea reprezen­­tantului Said, n'au înpedecat desbaterile. A doa întrunire a ambasadorilor puterilor a­­lieate și a miniștrilor Turciei, au urmat la 16 ianuarie, și cu­ întăi, din ce în ce sănt mai mult mulțămiți de toate acele ce înalta­u cuprs, face mi propune spre a ce asigure privilegiile și imunitățile în poporă­­rei Cretine. Reprezentantul Persiei din Constantinopo­­­l, lucra foarte, mult Ka ce capete de la Cur­­tea Otomană, grăbnica retrimetere la Teheran a 451 Ahmet Velic-Efendi, ambasadorul Porței, carile acum se află momentan în congedie. De asemine s'au observat, că ei au avut mai multe întrevederi, cu însărcinatul Frapției și Angliei și se atribuea astă mișcare ne­­obicinuită, dorinței Șahului de ași îndreptă­­ți purtarea de, în teoria născută între cel întăi consilier a coronei sale cu D. Nurai. ȘELA ORIENTULUI, în acest obiect încre­­dințază din es vor sigur, că negoțiațiile ce s'au început la Constantinopol, îngădue spe­­ranța, cum că curănd ce ba restatornici înță­­legerea și astă noutate să pare că n'ar cu­­prinde în sine nimică de necrezut, de vom lua în privire, despre o parte că ambasado­­rii puterilor apusane se par că ar fi spri­­jinit încercările făcute de Persiea pe lăngă Divan, și despre o altă parte, că la Con­­stantinopoli în general mai toți se unesc a zice, că D. Murat, s'au întins pre departe și­ub retragerea Ca au fost pre npiuite. O corespondenție de la 17 ianuarie ara­­tă, că Prințul Calimachi, ș'au dat demisiea din postul de Prinț de Samos și se crede, că acest titlu se va da cu cea mai mare mul­­țămire a înpoporărei din acea insulă. Dom­­nu înde-­nului Ioan Ghica, carile, pănă acum plinit funcțiile de vice-Gubernator, ce geza o dată o așa îndepărteze spiritile, său, stat­ice politici, au sta ee numește în mijlocul altui stat la Mohamed P. acest suveran, patriarhului grec autoritate, cu Se unul și dritul înțălege d­intre Trebue Lenten­­cu dreptul, regulat ast­feliu ci au din cii mai lucrurile; găndit Astă demonstrație, ce ba a fi un cauză, adănci căci, și asta ține de a cărerea BOi­ să'și să lase nației o asemănare de însă de ai o retrage.­­ A­ustriea . INDEPENDENȚI ER, după un corespondent Vienez raportează nițe auzite, dupre care, Austriea în privirea situației de față și a probabilităților de pace, va retrage o parte d­intre trupele sale din Principatele Dună­­rene. Numai o divizie va urma să ocupeze te­­ritoriul lor, iar restul Ce va pune pe picor de pace. Ne'nțălogirile și greutățile ce s'au născut din nuoul concordat Austro-Roman, mai ales în Lombardiea, încă nu s'au înlăturat; căci, episcopii stăruesc în pretențiile lor, lui răzămăndusă pe concesiile ce de bună voe li s'au îngăduit, ar fi reclamat la Viena drctu­­rile de censură asupra presei, GLOBUL episcopii Lombardo-Venețieni se care li s'au refuzat la Mixino, zice întru a­­ceasta, că par hotărăți, a cerca căt mai curănd putere­­le ce li se dă de n­oul concordat, căci, prin o cerere adresată Guvernului din Viena, ii au reclamat restatornicirea cenzurei bisericeți, care n'au putut'o căștiga de la autoritatea lo­­cală din Milano. Persoanele bine informate, nu cred că a p es buit astă încercare; nici, cred că, guvernul își va rezerva dritul de a ur­­mări pările întinse de cliros în contra Presei. În momentile aceste, tifosul face crude jărite la Viena; Numărul bolnavilor atinși de astă epidemie se ridică la mai mult de 12.000. dreseze în toate zilile o listă generală de Imperatorul au ordonat să f­ie a­­bolnavi, primiți în ospitalul cel mare și în cele filiale. Se încredințază, că Austriea are neîntăr­­dziet să facă în interesul Germaniei o pro­­punere la dieta de Francfort, pentru ca și aceasta să-și însușască ponturile de garan­­ție ce sănt preliminare de pace, pentru ca și Confederațiea să poată lua o parte seri­­oasă la Conferențiile viitoare. De la Constantinopoli se scrie, că cu toate șiințele pacinice, Generalul Ghirlei, au trimis ordine la Șumla, spre a se acolo cv artire pentru trupele Engleze, ce au săvie la primăvară, pregăti Fe amintea. IND­EPENDENȚIEA lui pe altele arată, că societetea cărbunarilor din Tpiec-Recin, au a fn ucubt o n­oă groasă de cărbuni, pe care au botezat'o Sevastopoli; iar cele întăi produ­­ceri din ei, s'au văndut de curănd unui nege­­țitor de cărbuni din Șerb­rița, carile, su trimis spre ai în­cărca și ai duce în Fran­­țiea, vălușorul său numit, Generalul Peli­­sie” însă, zice Jurnalul, o perticulazitate mult mai curioasă întru aceasta este, că va­­sul„ Generalul Pelisie” era cărmuit de ma­­rinarul Bosche, încăs, cărbunii vor fi siguri că vor fi bine priimiți în Franțiea. INDEPENDENȚ­­A din 29 Ianuarie arată Kle, acum s'au căpătat lămuriri mult mai si­­gure asupra diplomațiilor, ce vor reprezenta feliuritele puteri, cemate a se înpărtăși de de congres. Franți ea, va fi reprezentată schi și D. de Bsprenel, ministrul de la Viena, carile se va înturna la Paris. Angliea, Aus­­triea și Turci­a, vor adăogi pe lăngă Lord Covles, D. Hubner și Mehmet-Gemil-b Bei, re­­prezentații lor ordinari la cabinetul Tuilerii­­lor, pe Lord Clarendon, și Fund sau Reșid-Pașa, căt pentru Rosiea, D. de Titofă, nu se pare că va fi chemat să o reprezenteze în astă circonstație, dar, ple­­nipotenții săi vor fi: contele de Brunov. MONITORUL anunță, că ambasadorul Oto­­man, au înfățoșat Duminică în 27 Ianuarie, 21 Ianuarie, aniversala ghilotinărei re­­gelui Luis HVI, s'au serbat la nahidă solonelă, fie la Contele Valevschi ministrul, s'au contra­­mandat. Ministrul M. Sale, zis spre intereselor străine, conte Valev­­pe generalul de divizie Derviș Pa­­ a asista la marile consiliu de res­­ șa, cazile dupre cum se bel, a­le căruia seanțe În mi o congele Bud­ știe, soare Orloff și D, venisă la Pa­­s'au măntuit. Paris o ce avea să pa­­cut mâniile Mare-Britaniea. Deschiderea sesiei Parlamentului, la London și învestită cu în îndatinare. 19 (31) Ianuarie Regina, insigniile șezind regești, s'au fă­­cu cere­­pe tron au rostit discursul următor: Milorzi și Domnilor! „De la închiderea sesiei de pe urmă a Par­­lamentului, armele puterilor alieate au că­­șigat un însemnător și strălucit succes. Sevastopoli, acea mare tărie a Rusiei în Marea Neagră, au căzut înaintea statorniciei neîntrerupte și a bravurei neînvinse a pute­­rilor alieate. „Pregătirile de pe uscat și de pe mare pen­­tru anul viitor, neapărat au ocupat a mea serioasă luare aminte, dar, deși sunt hotă­­rătă a nu negliji nici o omintire, care ar fi neapărată pentru a înainti cu energie o­­da­­dupre­perațiile rezbelului, om soco­tit drept torțe, nu refuza tratațiile, care dreptate ar putea înfățoșa nădejdea unei păci sigure și onorabile. Așa deci, cănd de căt­va timp, Imperatorul Austriei au propus mie și Augustului meu alieat, a sa bună mij­­lo­cire pre lăngă Imperatorul Rusiei, cu scop a se anevoi de a aduce prin o punere la ca­­le o împăcare a destinărilor de față între

Next