Gazeta de Sud, iunie 2000 (Anul 6, nr. 1596-1621)
2000-06-01 / nr. 1596
Director Eugen ARNAUTU Redactor-șef Adrian VOINEA JOI, 1 IUNIE 2000 ■ ANUL VI, NUMĂRUL 1596 ■ 12 PAGINI, 3.000 LEI Ștefan Boboc, președintele CNVM, a fost informat asupra neregulilor de la FNI încă din 1998, dar nu a scos nici un cuvînt Tăcere penală Raport ... Societatea de administrare a transmis ultima raportare periodică pentru semestrul 1 1998, avînd auditul cenzorului extern independent. Nu a transmis raportul pe trim. III 1998. Ultimele raportări săptămînale au fost transmise la data de 22.06 și 5.10.1998, încălcîndu-se prevederile art. 25, Cap. IV, partea III din Regulamentul 9/1996. Numărul de titluri de participare la data de 30.06 era de 2.737.501 și de 3.474.737 la 5.10.1998. Prin decizia D 3136/ 14.07.1998, CNVM autorizează unele schimbări intervenite în activitatea fondului (contractul de administrare, reglementările interne, contractul de societat civilă, prospectul), autorizînd un proiect al contractului de depozitare. Pînă în prezent, societatea de administrare nu a prezentat contractul de depozitare cu o societate autorizată. Fondul, prin societatea de administrare, a încheiat la 30.05.1997 un contract de cauțiune cu BANKCOOP SA, banca obligîndu-se să plătească în cazul în care fondul nu are suficiente lichidități. Totuși, depozitarul nu va putea plăti mai mult de 10% din capitalul său. Contractul s-a încheiat pe o perioadă de un an, cu posibilitatea prelungirii lui. Urmare a acestui contract, cea mai mare parte a publicității FNI se bazează pe afirmația că fondul este unul garantat de către o bancă. Societatea de administrare nu a înștiințat CNVM despre prelungirea sau rezilierea contractului, la un an de la data încheierii lui. Ponderea acțiunilor necotate era, la 30.06, de 86,48% din activul net, respectiv de 77,54% la 05.10, încălcîndu-se prevederile art. 27 lit. e, cap. IV din OG 24/ 1993 (dețineri de maximum 10% din activul net). în același timp, fondul deține 21,52% din capitalul social al SC INDUSTRIAL EXPORT SA, ceea ce reprezintă 49,99% din activul net al fondului (31.03), încălcîndu-se prevederile art. 27 lit. a și d. cap. IV din OG 24/1993. De asemenea, FNI deține 21,43% din activele sale nete în acțiuni BIR, încălcîndu-se prevederile art. 27 lit. d. cap. IV din OG 24/1993. Lichiditățile la 30.06 erau de 4,33% din activul total, respectiv de 17,99% la 05.10, sub limita de minimum 30% prevăzută de art. 35, cap. VI, partea III din Regulamentul 9/1996. în rapoartele sale, cenzorul extern independent nu semnalează încălcări ale prevederilor legale. Există modificări ale actelor constitutive ale societății de administrare nesemnalate la CNVM (modificarea structurii acționariatului, modificarea componentei Consiliului de Administrație). Începînd cu luna iunie 1998 au fost difuzate în mass-media materiale publicitare FNI neautorizate de către CNVM. (...) Aseară am intrat în posesia unor documente care demonstrează fără putință de tăgadă că președintele CNVM, Ștefan Boboc, a fost informat permanent asupra situației reale de la SOV INVEST și FNI încă din luna aprilie a anului 1998. incepînd de atunci, au fost înaintate către conducerea comisiei 21 de rapoarte și adrese, în care secția de specialitate condusă de Monica Lepădat face trimitere precisă la administrarea dubioasă a fondurilor. Concret, în conținutul sesizărilor se arată că FNI nu dispunea la un moment dat de gradul de lichiditate stabilit prin lege, că valoarea acțiunilor necotate este de patru ori mai mare decât minimul prudential admis, că SOV INVEST nu pune la dispoziția CNVM toate datele financiare care-i sunt solicitate. Prin urmare, pare cel puțin suspect faptul că primii funcționari sancționați cu desfacerea contractelor de muncă după izbucnirea scandalului au fost tocmai cei care au întocmit zecile de sesizări privind neregulile de la SOV și FNI. Ca să nu existe nici un fel de dubii asupra dezvăluirii pe care o facem astăzi, publicăm un fragment din cele 21 de rapoarte dosite timp de aproape doi ani in sertarele biroului lui Ștefan Boboc. 0 telenovelă țărănistă: Camenco-Vlas de Răzvan BĂRBULESCU Pînă acum o săptămînă, în timpul cabalei împotriva lui Nelu, cu firul roșu, cu albumul și junele prim Costea, cînd atacurile politice aveau un farmec al lor, un inefabil plin de parfum, acel inefabil care ține poezia în viață și campania electorală ridicată ca săgeata liberalilor, parcă se mai putea respira și chiar glumi. Dar, de la FNI încoace, lucrurile au luat-o razna. Timpul se măsoară altfel, ca și sumele investitorilor cu nostalgia Caritasului sau a nu mai puțin celebrului SAFI. Apar și dispar investiții și economii, apar și dispar personaje, mor și se nasc mituri. Semn că echilibrul lumii s-a frînt o dată cu semnarea acordului CEC-FNI de către celebrul cuplu Camenco-Vlas este și faptul că un oltean cu funcție din Caraula s-a apucat să taie o pădure de salcîmi ca să gonească bietele ciori de pe raza comunei, îți stă mintea în loc! Crezi că-i vorba de discriminare rasială și, cînd colo, forestierul voia să se răz bune pe-un colaborator din primărie chiar în ajun de electorale. Bun, scapi de ciori, scapi și de concurență, dar ce-ai cu salcîmii, Doamne iartă-mă? Pentru că, potrivit tradiției strămoșești din ultimii zece ani, pădurea se taie încet, pe îndelete, se face balet și pleacă sub formă de scînduri în patria vecină, Ungaria... Dar, cum zic, vremurile au luat-o aiurea tocmai în plină stabilitate. Mor și se nasc mituri, ca la Holywood. Nu mai e Costea, dar iată că avem Camenco. O avem pe această miss FMI, Ioana Maria Vlas, care a săltat adrenalina sutelor de mii de români pînă la a le strica frumoasa duminică a alegerilor. Dar poate că nici nu mai vrem alegeri, poți să știi? Cît despre Camenco, surpriza e totală. Camenco Petrovici părea un tip cumsecade și blajin, ca întreaga conducere țărănistă la vîrf. Un ins care ar fi trebuit să-și plimbe nepoții, dar care și-a sacrificat cei mai frumoși ani ai senectuții (după tinerețea revoluționară de la Bumbești-Livezeni), făcînd din CEC un bastion al siguranței de partid și de familie. Căci, dacă domnul Camenco n-avea timp să-și plimbe urmașii prin parcuri, el și-a descoperit îndemînarea de a-și pune neamurile în posturi de conducere ale instituției. într-o lume nesigură, Camenco ne asigura că CEC era o oază de stabilitate. Și, dintr-o dată, FNI-ul F NI și Vlas. Vlas și Camenco. CEC s-a cutremurat o clipă grație idilei dintre un bătrînel așezat, cu aer de cooperație meșteșugărească, și o feministă cu dublă cetățenie. Astfel că FNI ne-a descoperit (prea tîrziu, e drept!) un CEC înnodat la un deget ca să nu-și uite de datorii. Din Cișmigiul pensiei sale, Camenco a trimis bezele, pe care populația dependentă de economii le-a resimțit ca un frison pe șira spinării. Dacă apariția lui Camenco pe lista lui Valerian Stan, la capitolul corupți, în interese de partid, părea nesigură, Vlas a pus capac îndoielilor. România și-a dezvăluit vocația, în ultimul deceniu, de a se bucura de nașterea unor idei sau tipi meniți să salveze națiunea. Stoica de la Caritas, Gerald și Fortuna, SAFI ș.a.m.d. Dacă nu exista, FNI trebuia inventat. Măcar pentru a pune în valoare un Camenco, o Vlas. T elenovelă Vlas-Camen co a trezit conducerea superioară tocmai cînd aceasta lupta mai abiuir cu ideea de bingo și imoralii miliardari din nemuncă. Bine că s-a muncit la FNI. Dar, ca la un semn, autoritatea prezidențială s-a scuturat în șa și a revigorat vigilența stinsă a SRI și apoi a domolit furia mulțimii care amenința alegerile locale. între timp, aflăm, FNI-ul a amînat FMI-ul. Apel important Presa locală este așteptată astăzi, la ora 9.00, de către investitorii FNI în fața sediului trist din Calea București, pentru comunicări extrem de importante în legătură cu boicotarea alegerilor locale. La întîlnire este invitat și fostul șef al Miliției județene, tov. loan Untaru. Pînă la bani, victimele FNI Dolj își pierd încrederea în autoritățile statului Reprezentanții miilor de craioveni jefuiți la FNI au înaintat ieri Parchetului Județean Dolj o plîngere penală împotriva filialei locale a SOV INVEST, sub acuzația de înșelăciune. Asta, după ce organele de anchetă ale poliției i-au asigurat că, în cursul zilei de astăzi, vor pune la dispoziția investitorilor toate datele culese din evidența administrativă a FNI Dolj, cu precizarea că s-au ridicat deja din casieria filialei 2,5 miliarde de lei, care se află depozitate într-un cont la BCR. Cu chiu, cu vai, spun oamenii, plîngerea le-a fost înregistrată la Parchet, în primă instanță ei fiind sfătuiți să se constituie fiecare parte civilă și să se adreseze justiției. Or, pînă să ajungă la recuperarea banilor, ei vor să li se limpezească o serie de chestiuni care, așa cum sunt formulate în memoriul către Gazeta de Sud, lasă impresia că încrederea investitorilor craioveni în instituțiile autorității de stat e aproape pierdută. (B.B.) 1. De ce nu s-au luat măsuri de către poliție, ca și în alte orașe, de sigilare a sediului FNI Craiova și de ridicare a logisticii de informatică, din care să reiasă situația financiară reală și a plăților efectuate de Agenția FNI Craiova preferențial? 2. De ce Parchetul de pe lîngă Tribunalul Dolj nu s-a sesizat din oficiu privind acest caz și a primit cu greutate plîngerea făcută azi de către investitori? 3. Investitorii doresc ca organele abilitate să facă investigații eficiente privind plățile preferențiale care s-au făcut începînd cu data de 12 mai 2000, cînd, pe bază de tabel, s-au făcut plăți unui număr mic de deponenți, în limită de șase milioane. De asemenea, se dorește publicarea listelor cu persoanele cărora li s-au făcut plăți preferențiale, sumele ridicate de aceștia și restituirea banilor în bugetul FNI. 4. Investitorii doresc ca CEC să-și asume responsabilitatea în calitatea sa de acționar cu 20% la firma care administra FNI și să participe activ la operațiunea de returnare a banilor întrucît operațiunile FNI s-au derulat sub patronajul și însemnele Casei de Economii și Consemnațiuni. 5. Investitorii roagă presa să se implice cît mai activ în continuare, pînă la rezolvarea problemelor celor înșelați. 6. Investitorii doresc o comunicare permanentă cît mai eficientă cu conducerea actuală a Agenției FNI Craiova. 7. Investitorii roagă organele abilitate să depună eforturi cu ajutorul Interpolului pentru aducerea în țară de urgență a fostei administratoare a FNI - Maria Vlas. 8. Întrucît la retragerile de acțiuni se percepea un impozit de 1% care intra în bugetul statului, de ce statul nu se implică mai activ în rezolvarea acestei grave probleme? Cu Costea si FMI era sa uităm de copii Alo, babacii, azi e 1 Iunie! Guvernul german a adoptat ieri un decret privind eliberarea a cel puțin zece mii de permise de muncă speciale pentru informaticienii străini, încercînd să suplinească nevoia de forță de muncă în acest sector, a anunțat cancelarul german Gerhard Schroeder, în prima fază, vor fi acordate 10.000 de permise pe termen de cinci ani, a precizat cancelarul, adăugind că, în funcție de necesități, decretul prevede suplimentarea acestui număr pînă la 20.000. Aceste permise de muncă le vor permite străinilor calificați să rămînă în Germania timp de cinci ani, chiar dacă își schimbă locul de muncă. Dacă este cazul, permisul poate fi prelungit. Decretul va fi prezentat Bundesrat-ului (Camera superioară a parlamentului german) în data de 14 iulie, iar dacă acesta își va da acordul, decretul va intra în vigoare de la 1 august. Pînă în acest moment, Biroul federal al muncii a primit deja peste 4.700 de cereri de viză specială pentru cele 11.000 de locuri disponibile, a precizat Schroeder. Germania e gata să importe creiere românești Gargară cu apă grea Loviți la rădăcina nasului de vreo particulă atomică rătăcită, guvernanții și-au adus brusc aminte de grija nețărmurită pe care le-o poartă producătorilor mehedințeni de apă grea și energeticii nucleare. Salariații de la ROMAG și ROMAG TERMO s-au bucurat, ori de cîte ori au fost la ananghie, de umărul viguros al politicienilor locali. Care le-au sărit mereu în ajutor, prin interpelări parlamentare, apariții televizate ori prin reluarea în presa scrisă a mesajelor zbuciumatului lor creier. Și, de fiecare dată, salariații de la ROMAG PROD și ROMAG TERMO s-au ales cu țîța. Aia din care curgea lapte doar teoretic, că, practic, oamenii au rămas tot pe secetă. O secetă financiară care i-a scos pînă la urmă în stradă. Mereu pe fază, politicienii de fațadă au speculat orice moment de descumpănire. Ei au intervenit acolo sus și au rezolvat problemele. Umiliți și batjocoriți de prea multe ori, cei care lucrează încă pe platforma Halînga au ajuns iarăși într-un punct mort. Din căruța de promisiuni a „protectorilor“ s-a născut, în cele din urmă, o ordonanță de urgență, nr. 58/ 24.05.2000, care-i aruncă pe producătorii de apă grea în brațele disperării. Prin actul respectiv se dă cu barda în „nivelul de trai“ care tot crește, crește de la o ședință de guvern la alta. Sau, ca să-i cităm pe sindicaliști, se dorește amputarea grosolană a drepturilor salariate legal negociate în contractele colective de muncă pe anul 2000 (...) a peste un milion de salariați din 139 de regii, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat, în încercarea de a acoperi lipsa de performanță managerială în gestionarea patrimoniului statului (...). „Nerecunoscători“ față de cei care i-au ajutat mereu, cu gura, salariații de la TERMO și ROMAG, și nu sînt decît vreo 5.000, sînt hotărîți să treacă la acțiuni de protest al căror vîrf va însemna boicotarea alegerilor locale, pichetarea tuturor secțiilor de votare, a sediilor ministerelor și ale partidelor politice aflate la guvernare. Taman acum, cînd cei care mureau de grija lor îi așteptau la urne pentru a le acorda votul recunoștinței pentru gargara cu apă grea! Dacă lucrurile vor urma făgașul stabilit, sindicaliștii, politrucii mehedințeni implicați fățarnic în menținerea în funcțiune a ROMAG și TERMO trebuie să facă gargară cu cucută. Deși cred că în România nu se mai găsește nici așa ceva. Cei care ne ofereau șansa de a munci striviți de fericire în doar 200 de zile au dat cucuta poporului! • Ion LECA O InTEmIvOR MteRC l-MCMinri