Gazeta Sporturilor, septembrie 1935 (nr. 1798-1827)
1935-09-15 / nr. 1812
ANUL 4 PAGINI 3 LEI ABONAMENTE Pe un an. . . . . . , « LEI 1000 !*• țațe luni 500 •nstituțiuni, Cioburi și Proprietari..... 2000 COTIDIANUL SPORTULUI ROMANESC Birourile : STRADA INGINER ANGHEL SALIGNY No. » — BUCUREȘTI. Fondatori E. EMILIAN și E. MUNTEANU Director: AL. MUNTEANU Prim redactor: N. PAPAOHEORGHE PUBLICITATEA DUPĂ TARIF Direcție 3.26.60 Telefon : Administrație 3.26.60 Redacție și Provincie 3.26.6b ■I Astă seară se inaugurează stagiunea pugilistică de toamnă Cinci titluri naționale i Joc la „Arenele romane“ «Arenele Romane» își redeschid astăzi porțile. După o vacanță prelungită, ringul ftß apare astăzi din nou in mijlocul zenei. Boxeuril — vedetele boxului m&nesc — vor îmbrăca din nou mănușlie. Vechile adversități vor porni din nou să se sfarme în lupte dârze. Vor cădea pumni. Se vor s frânge rezistente. Vor fi învingători și învinși. Iar în jurul ringului arena va prinde din nou să vuiască sub tensiunea emoțiilor și a chiptei lor de încurajare și bucurie. Boxul iși reia activitatea. Oriunde, în altă parte, lucrul ar trece neobservat. Simplu și firesc. La noi însă, din pricina greutăților de organizare, reuniunea de astă seară se înalță Până la rangul de eveniment. Boxeurii li acordă titlul acesta. Spectatorii — al căror interes a fost gradat în marea cantitate de bilete vândute până ari — deasemeni. Organizatorii și oficialitatea îi dedică aceiaș importantă. Se cade deci, să subliniem și noi evenimentul și să-i subscriem aici câteva rânduri de precizări necesare și festive. Reuniunea de astă seară, de la «Arenele Romane» se prezintă deci ca un justificat titlu de eveniment. Dar titlul acesta nu i 1 acordă numai dificultățile, insurmontabile la noi, de a se face organizări dese. 11 conferă mai ales, valoarea programului, care este unul din cele mai bune din ultimul timp și — indiscutabil — cel mai bun care putea fi alcătuit cu colaborarea boxerillor români. Toate vedetele boxului românesc au fost programate. Cu excepția unuia singur, toți campionii naționali vor fi astă seară în ring. Din opt categorii, una singură nu va fi reprezentată astă seară, Pe ringul «Arenelor Romane» de girantul oficial al titlului national respectiv. Cinci titluri de campion national vor fi astă seară in joc. Iar pentru ele, își vor disputa întâetatea, cele mai sonore nume din boxul românesc, de la Spakow și Axioli, până la Lucian Popescu și Toma Aurel. Ce se putea pretinde mai mult?... Ce alt program indigen ar fi putut să fie alcătuit, mai bun și mai decorativ?... Sunt pe programul de astă seară câteva matchuri când ar fi putut să gireze — fiecare în parte — succesul unei reuniuni. Organizatorul le-a utilizat în cadrul aceleiași gale, ascuțind interesul organizației ridicând-o — prin numărul matchurilor, prin valoarea lor și titlurile de campion pe care le pun în joc — la rangul de indiscutabil eveniment. Evident, nu putem prevede dacă toate întâlnirile de astă seară vor corespunde făgăduirilor de spectacol pe cari le-au suscitat. Pe ring, matchuri interesante au devenit numai lupte anoste. Este foarte greu de bănuit însă, că în seara în care vor fi prinși în vâltoarea campionatelor, campionii naționali și challengerii lor nu vor fi la înălțimea așteptărilor. Nu vor fi dnslănțuiți și duri — mașini de pumni porniți să lovească orbește pentru victorie și succes. Este aproape imposibil de acceptat că în seara în careîn» supremația, Spakow va fi moare,1 Axioti poticnit, iar Lucan Popescu nepregătit și resemnat Dacă totuși, o parte din matchuri vor fi sub hotarul de duritate care le-a fost fixat, culpa aceasta nu va fi a organizatorului. Gruparea «Olimpic Club Român» a întocmit un program excelent cu care debutează victorios în boxul românesc și în campania de organizări pe care și-a propus-o. Este rândul boxeurilor — și al timpului, care sperăm că va fi element — să colaboreze la succesul reuniunii de astă seară, sortită să fie startul unei noui și definitive despotmoliri a boxului românesc... _____ George Fulga (Continuarea în pagina II-a) VASILE ȘERBANESCU LUCIAN POPESCU .VIOȚI SPAROW DUMITRU CALINESCU GH. AXIOTI După treisprezece ani, Clujului i-a Venit din nou rândul să organizeze campionatele naționale de atletism. Alegeria este nimerită, căci Clujul a reprezentat odinioară o forță în mișcarea atletică românească. Orașul de pe malul Someșului, centru sportiv prin excelență, a marcat acea epocă de glorie și supremație cuprinsă între anii 1920— 1924, în care atleții acestui oraș au dominat de departe restul regiunilor din țară. A urmat apoi un lung declin, o acalmie complectă în viața atletică clujeană, care începe cam prin 1925 și continuă și astăzi, sub o formă, este drept, mai puțin alarmantă. Datorită Clubului Atletic din Cluj pus sub conducerea unor specialiști în accepția adevărată a cuvântului, a reușit, în ciuda vremurilor vitrege, să mai păstreze focul sacru. Iar acum în urmă, tendințele de organizare a mișcării sportive universitare, vor determina, sperăm, un curent favorabil atletismului, dându-i din nou Clujului strălucirea de acum 12 ani. Iată de ce credem că disputarea campionatelor naționale în acest centru sportiv și intelectual al Ardealului, va constitui un fericit stimulent. AUSPICII FAVORABILE Concursurile cari încep astăzi la Cluj, ne place să credem că vor avea darul să șteargă urâta impresie a campionatelor naționale de acum un an, cari vor rămâne desigur o pagină neagră în istoria atletismului românesc. Organizarea In care, avem toate motivele să sperăm, fiind pusă sub conducerea celor de la Clubul Atletic Clujean, sau luat din timp toate măsurile pentru reușita concursurilor, scutindu-iile de a mai asista la scene ca cele petrecute la Brașov și Predeal în acest an. Un stadion bine pus la punct va asigura mamifestațiunii o normală desfășurare din punct de vedere tehnic,în lot de concurenți select și bine pregătit, reprezentând o bună parte din ce are mai bun atletismul românesc. In sfârșit cadrul festiv și lipsa oricărei alte concurențe sportive, în aceste două zile, vor constitui suficiente elemente pentru a determina ca cea mai importantă manifestațiune atletică să obțină succesul dorit de toată lumea. ȘANSELE CONCURENȚILOR Deși în atletism este stabilit ca a fiice pronosticuri este un lucru foarte hazardat, vom Încerca totuși — fără pretenții de a prezenta chiar pe toți concurenții — să indicăm in baza performanțelor și formei arătate până in prezent, pe atleții cari pot emite pretenții In aceste campionate. La 100 și 200 metri: Covaci, Dejenariu, Iordache, Crăciun, Schmidt Ghițescu, iată câțiva din finaliștii proși bei. Covaci are cele mai multe șanse de a câștiga, deși în acest an este mult handicapat de serviciul militar. La 400 metri duelul se va da intre Iordache și Nemeș. Avem impresia că bucureșteanul va învinge și va dobori chiar și recordul național. Cursa de 800 metri este un mare semn de întrebare- Va reuși Manea să învingă și de data aceasta? Sau Lăpușan Își va lua o revanșă? Dudaș, Lazar, Popovici, Krauze, Iordan, etcvor complecta lotul. La 1500 metri, Manea nu are rivali, iar la 5000 Dinu Cristea are toate șansele să amelioreze recordul național. Cât privește la 10 km. Topală, Comănescu și Ganea sunt cei cari vor conta. Gardurile vor fi extrem de disputate. La 110 metri, cluctul Macscink— Csegezi va aduce o ameliorare sigură a recordului. Regretăm absența universitarului Herold, incomplect restabilit. La 400 metri garduri, din lupta între Lăpușan, Csalmar, Lazăr, Franze și Simionescu se va ameliora fără îndoială recordul național. La săritura in lungime, Crum Ionescu este aproape sigur un învingător, iar la Înălțime Frantz nu are rivali. Biro la prăjină se va lupta cu Csegezi Eilhardt și Stinghie, luptă din care campionul nu credem că va și învins. Calistrat are șanse la triplu, dar Kreisel, Ionescu Crum și Schmidt rămân serioși adversari pentru atletul bucureștean. In sfârșit aruncările nu vor aduce, credem ,nici o surpriză. Haraleț este campion sigur la disc, Marian la greutate, și Katona la ciocan. Semn de Întrebare rămâne sulița, unde: Soos, Rottman, Vămanu și Cioclani par a fi de forțe sensibil egale. De Rottman se apun lucruri frumoase. Rămâne să-i verificăm forma. In sfârșit ștafetele, vor fi ca totdeauna disputate. La cea de 4x100 metri se va da o luptă aprigă între: C. A. C. Olympia Brașov, Stadiul Român, care normal ar trebui să termine în această ordine, dacă Clujul îl are în echipă pe Dejenariu și dacă Olimpia prezintă formația: Schmidt, Kreisel, Ruck, Csegezi. La 4x400 m., Stadiul Român va lupta cu Clubul Atletic Cluj și eventual Viforul Dacia. Victoria credem că nu va scăpa roș-albaștrilor. Să vedem acum câte din prevederile noastre se vor realiza. C. M. Astăzi și mâine la Cluj Campionatele României de atletism COVACI Duminecă 13 Septembrie 1931 Un as al automobilismului românesc: Petre Cristea De vorbă cu eroul ultimelor concursuri automobiste Ultimele manifestațiuni automobiliste, manifestațiuni desfășurate la Brașov și Sinaia au dat la iveală un nou element de elită al sportului cu motor românesc. Cei cari au urmărit, in ultimul timp, mișcarea automobilistă de la noi, își puseseră, mai de mult, unele nădejdi în el. Nimeni nu avea însă curajul să afirme cert că are de a face cu un alergător excepțional. Și totuși acesta este adevărul, întrucât Petre Cristea — de el este vorba — a arătat la Sinaia și Brașov, calități de pilot rutinat și temerar. Reamintim că in Marele premiu al orașului Brașov Cristea a sfârșit în fruntea concurenților din categoria trăsurilor de sport, manifestând asupra lor o categorică superioritate. Ș- a făcut acest lucru cu toate că la startul finalei, a fost handicapat de faptul că Purta un număr neconvenabil care îl situa in coada lotului. La Sinaia a fost deadreptul fenomenal, isbutind la volanul unei trăsuri de serie, să realizeze cel de al doilea bun timp al zilei și să se apropie la numai trei secunde de recordul stabilit anul trecut cu o mașină «pur sânge». Isprăvile reușite de Petre Cristea tn competițiunile de la Sinaia și Brașov au făcut din autorul lor un fruntaș al automobilismului românesc și de aceea, imediat ce am dat ochi cu el, l-am iscodit spre a afla impresiile și evoluția carierei lui CONDUC DE 16 ANI „M’am suit prima dată la volanul uiei trăsuri cu tracțiune mecanică, acum 16 ani. Tata era reprezentant de automobile și la vârsta de 10 ani am reușit să dirijez un Renault de 12 H. P. „Și acelaș an am efectuat primul drum mai lung, venind de la Călimănești la București. Deși am mânat rapid, nu am primit niciun avertisment din partea celor care mă însoțeau, ceea ce mă îndreptățește să cred că am condus mai mult decât bine. „Cu ocazia acestui prim drum al meu, am făcut cinci victime. Pe câmpul de bătaie — sau mai exact pe șosea — au rămas lungiți, doi pui de găină și trei purcei. Deci, cinci suflete dintr’o singură lovitură. In 1924 mi-am încercat norocul în cursa motociclistă pe kilometrul lansat organizată de Motoclubul român. Eram elev de liceu și posesor al unei motociclete Gnome et Rhone. Pan făcut cu acest prilej, trei încercări. In niciuna însă, cronometrul nu a funcționat. Când să pornesic a patra oar,am a început ploaia și eu am renunțat la cursă, nevoind să risc prea mult. AU TRECUT ANI !Pană la Începutul anului 1931 nu am mai luat parte la nici o competițiune, pentru a trece direct la o întrecere de mare turism foarte pretențioasă. „La volanul unei trăsuri Dodge și însoțit de un șofeur anume Zoltán Molnár, am participat la tadge-ul internalnal Montegrlo, clasăndu-mă al 11-lea din 160 concurenți. Rezultatul constituia un mare succes pentru mine și, de aceia competițiunea mi-a intrat din sânge. 1 „A trecut un an și, în 1933, am pornit din nou spre Monte Carlo, întovărășit la bordul unui Dodge de Ionel Zamfirescu. Am luat startul de la Atena dar, din cauza drumurilor impracticabile am abandonat la Salonic. „Anul trecut am concurat, pentru a treia oară la rallye-ul Monte Carlo), făcând de data aceasta, echipă cu cel Al. Berlescu. „Am pornit din București la nordul Ford-ului aerodinamic a cărui caroserie {Continuare în pag. U-a) MOTOCICLIST IntrTriw! din vic*aj&?riîe .»Ofsrs*?**? șșve raîiu brașov. După victoria sleia Brașov Militl credea ini că nu» no va participa in nici un caz VIENA 13. (Intersport).— Ziarul «Sportinghlatt» din Viena, publică o interesantă corespondență din Belgrad. Intre alte chestiuni, corespondentul iugoslav se ocupă de Balcaniada din 1936. « Jugoslavia nu va partici» pa la Ballcaniada din 1936. «Amânarea care s’a produs la Belgrad a fost o acțiune pur diplomatică. «Iugoslavia și-a luat gândul de la Balcaniadă și urmărește să-și satisfacă necesitățile de program, luând parte la Cupa Slavă».