Gazeta Sporturilor, septembrie 1935 (nr. 1798-1827)

1935-09-15 / nr. 1812

ANUL 4 PAGINI 3 LEI ABONAMENTE Pe un an. . . . . . , « LEI 1000 !*• țațe luni 500 •nstituțiuni, Cioburi și Proprietari..... 2000 COTIDIANUL SPORTULUI ROMANESC Birourile : STRADA INGINER ANGHEL SALIGNY No. » — BUCUREȘTI. Fondatori E. EMILIAN și E. MUNTE­ANU­ Director: AL. MUNTEANU Prim redactor: N. PAP­AOHEORGHE PUBLICITATEA DUPĂ TARIF Direcție 3.26.6­0 Telefon :­­ Administrație 3.26.60 Redacție și Provincie 3.26.6b ■I Astă seară se inaugurează stagiunea pugilistică de toamnă Cinci titluri naționale i­­ Joc la „Arenele romane“ «Arenele Romane» își redeschid astăzi porțile. După o vacanță prelungită, ringul ftß apare astăzi din nou in mijlocul zenei. Boxeuril — vedetele boxului m&nesc — vor îmbrăca din nou m­ănușlie. Vechile adversități vor porni din nou să se sfarme în lupte dârze. Vor cădea pumni. Se vor s frânge rezistente. Vor fi învingă­tori și învinși. Iar în jurul ringului arena va prinde din nou să vuiască sub tensiunea emoțiilor și a chiptei lor de­ încurajare și bucurie. Boxul iși reia activitatea. Oriunde, în altă parte, lucrul ar trece neobservat. Simplu și firesc. La noi însă, din pricina greutăților de organizare, reuniunea de astă seară se înalță Până la rangul de eveniment. Boxeurii li acordă titlul acesta. Spectatorii — al căror interes a fost gradat în marea cantitate de bilete vândute până ari — deasemeni. Or­ganizatorii și oficialitatea îi dedică aceiaș importantă. Se cade deci, să subliniem și noi evenimentul și să-i subscriem aici câteva rânduri de precizări nece­sare și festive. Reuniunea de astă seară, de la «Arenele Romane» se prezintă deci ca un justificat titlu de eveniment. Dar titlul acesta nu i­ 1 acordă nu­mai dificultățile, insurmontabile la noi, de a se face organizări dese. 1­1 conferă mai ales, valoarea pro­­gramului, care este unul din cele mai bune din ultimul timp și — indiscutabil — cel mai bun care putea fi alcătuit cu colaborarea bo­­xerillor români. Toate vedetele boxului românesc au fost programate. Cu excepția unuia singur, toți campionii națio­nali vor fi astă seară în ring. Din opt categorii, una singură nu va fi reprezentată astă seară, Pe ringul «Arenelor Romane» de girantul ofi­cial al titlului national respectiv. Cinci titluri de campion national vor fi astă seară in joc. Iar pentru ele, își vor disputa în­­tâetatea, cele mai sonore nume din boxul românesc, de la Spakow și Axioli, până la Lucian Popescu și Tom­a Aurel. Ce se putea pretinde mai mult?... Ce alt program indigen ar fi putut să fie alcătuit, mai bun și mai de­corativ?... Sunt pe programul de astă seară câteva matchuri când ar fi putut să gireze — fiecare în parte — succesul unei reuniuni. Organizatorul le-a utilizat în cadrul aceleiași gale, ascuțind interesul organizației ridicând-o — prin numărul match­­urilor, prin valoarea lor și titlurile de campion pe care le pun în joc — la rangul de indiscutabil eveni­ment. Evident, nu putem prevede dacă toate întâlnirile de astă seară vor corespunde făgăduirilor de spec­tacol pe cari le-au suscitat. Pe ring, matchuri interesante au devenit numai lupte anoste. Este foarte greu de bănuit însă, că în seara în care vor fi prinși în vâltoarea campionatelor, campionii naționali și challengerii lor nu vor fi la înălțimea așteptărilor. Nu vor fi­­ dnslănțuiți și duri — mașini de pumni porniți să lovească orbește pentru victorie și succes. Este a­­proape imposibil de acceptat că în seara în car­e­în» supremația, Spakow va fi moare,1 Axioti potic­nit, iar Luc­an Popescu nepregătit și resemnat Dacă totuși, o parte din matchuri vor fi sub hotarul de duritate care le-a fost fixat, culpa aceasta nu va fi a organizatorului. Gruparea «Olimpic Club Român» a întocmit un program excelent cu care debutează victorios în boxul românesc și în campania de organi­zări pe care și-a propus-o. Este rândul boxeurilor — și al timpului, care sperăm că va fi ele­ment — să colaboreze la succesul reuniunii de astă seară, sortită să fie startul unei noui și definitive despotmoliri a boxului românesc... _____ George Fulga (Continuarea în pagina II-a) VASILE ȘERBANESCU LUCIAN POPESCU .VIOȚI SPAROW DUMITRU CALINESCU GH. AXIOTI După treisprezece ani, Clujului i-a Venit din nou rândul să organizeze cam­pionatele naționale de atletism. Alege­­ria este nimerită, căci Clujul a repre­­zentat odinioară o forță în mișcarea at­letică românească. Orașul de pe malul Someșului, centru sportiv prin exce­lență, a marcat acea epocă de glorie și supremație cuprinsă între anii 1920— 1924, în care atleții acestui oraș au do­minat de departe restul regiunilor din țară. A urmat apoi un lung declin, o acal­mie complectă în viața atletică clujea­nă, care începe cam prin 1925 și conti­nuă și astăzi, sub o formă, este drept, mai puțin alarmantă. Datorită Clu­bului Atletic din Cluj pus sub condu­cerea unor specialiști în accepția ade­vărată a cuvântului, a reușit, în ciuda vremurilor vitrege, să mai păstreze focul sacru. Iar acum în urmă, tendin­țele de organizare a mișcării sportive universitare, vor determina, sperăm, un curent favorabil atletismului, dându-i din nou Clujului strălucirea de acum 12 ani. Iată de ce credem că disputarea campionatelor naționale în acest cen­tru sportiv și intelectual al Ardealu­lui, va constitui un fericit stimulent. AUSPICII FAVORABILE Concursurile cari încep astăzi la Cluj, ne place să cred­em că vor avea darul să șteargă urâta impresie a cam­pionatelor naționale de acum un an, cari vor rămâne desigur o pagină nea­gră în istoria atletismului românesc. Organizarea In care, avem toate mo­tivele să sperăm, fiind pusă sub con­ducerea celor de la Clubul Atletic Clujean, s­au luat din timp toate mă­surile pentru reușita concursurilor, scutindu-iil­e de a mai asista la scene ca cele petrecute la Brașov și Predeal în acest an. Un stadion bine pus la punct va asi­gura mamifestațiunii o normală des­fășurare din punct de vedere tehnic­,în lot de concurenți select și bine pregătit, reprezentând o bună parte din ce are mai bun atletismul româ­nesc. In sfârșit cadrul festiv și lipsa ori­cărei alte concurențe sportive, în ace­ste două zile, vor constitui suficiente elemente pentru a determina ca cea mai importantă manifestațiune atleti­că să obțină succesul dorit de toată lumea. ȘANSELE CONCURENȚILOR Deși în atletism este stabilit ca a fiice pronosticuri este un lucru foart­e hazardat, vom Încerca totuși — fără pretenții de a prezenta chiar pe toți concurenții — să indicăm in baza per­formanțelor și formei arătate până in prezent, pe atleții cari pot emite pre­tenții In aceste campionate. La 100 și 200 metri: Covaci, Deje­­nariu, Iordache, Crăciun, Schmidt Ghițescu, iată câțiva din finaliștii pro­și bei. Covaci are cele mai multe șanse de a câștiga, deși în acest an este mult handicapat de serviciul militar. La 400 metri duelul se va da intre Iordache și Nemeș. Avem impresia că bucureșteanul va învinge și va dobori chiar și recordul național. Cursa de 800 metri este un mare semn de întrebare- Va reuși Manea să învingă și de data aceasta? Sau Lă­­pușan Își va lua o revanșă? Dudaș, Lazar, Popovici, Krauze, Iordan, etc­­vor complecta lotul. La 1500 metri, Manea nu are rivali, iar la 5000 Dinu Cristea are toate șan­sele să amelioreze recordul național. Cât privește la 10 km. Topală, Comă­­nescu și Ganea sunt cei cari vor conta. Gardurile vor fi extrem de disputa­te. La 110 metri, cluctul Macscink— Csegezi va aduce o ameliorare sigură a recordului. Regretăm absența uni­versitarului Herold, incomplect resta­bilit. La 400 metri garduri, din lupta în­tre Lăpușan, Csalm­ar, Lazăr, Franze și Simionescu se va ameliora fără în­doială recordul național. La săritura in lungime, Crum Iones­­cu este aproape sigur un învingător, iar la Înălțime Frantz nu are rivali. Biro la prăjină se va lupta cu Csegezi Eilhardt și Stinghie, luptă din care campionul nu credem că va­­ și învins. Calistrat are șanse la triplu, dar Kreisel, Ionescu Crum și Schmidt ră­mân serioși adversari pentru atletul bucureștean. In sfârșit aruncările nu vor aduce, credem ,nici o surpriză. Haraleț este campion sigur la disc, Marian la greu­tate, și Katona la ciocan. Semn de În­trebare rămâne sulița, unde: Soos, Rottman, Vămanu și Cioclani par a fi de forțe sensibil egale. De Rottman se apun lucruri frumoase. Rămâne să-i verificăm forma. In sfârșit ștafetele, vor fi ca totdea­una disputate. La cea de 4x100 metri se va da o luptă aprigă între: C. A. C. Olympia Brașov, Stadiul Român, care normal ar trebui să termine în aceas­tă ordine, dacă Clujul îl are în echipă pe Dejenariu și dacă Olimpia prezintă formația: Schmidt, Kreisel, Ruck, Cse­gezi. La 4x400 m., Stadiul Român va lupta cu Clubul Atletic Cluj și eventual Vi­forul Dacia. Victoria credem că nu va scăpa roș-albaștrilor. Să vedem acum câte din prevederile noastre se vor realiza. C. M. Astăzi și mâine la Cluj Campionatele României de atletism COVACI Duminecă 13 Septembrie 1931 Un as al automobilismului românesc: Petre Cristea De vorbă cu eroul ultimelor concursuri automob­iste Ultimele manifestațiuni automo­biliste, manifestațiuni desfășurate la Brașov și Sinaia au dat la ivea­lă un nou element de elită al spor­tului cu motor românesc. Cei cari au urmărit, in ultimul timp, mișcarea automobili­stă de la noi, își puseseră, mai de mult, une­le nădejdi în el. Nimeni nu avea însă curajul să afirme cert că are de a face cu un alergător excepțio­nal. Și totuși acesta este adevărul, întrucât Petre Cristea — de el este vorba — a arătat la Sinaia și Bra­­șov, calități de pilot rutinat și te­merar. Reamintim că in Marele premiu al orașului Brașov Cristea a sfârșit în fruntea concurenților din cate­goria trăsurilor de sport, manifes­tând asupra lor o categorică supe­rioritate. Ș- a făcut acest lucru cu toate că la startul finalei, a fost­­ handicapat de faptul că Purta un număr neconvenabil care îl situa in coada lotului. La Sinaia a fost deadreptul feno­menal, isbutind la volanul unei tră­suri de serie, să realizeze cel de al doilea bun timp al zilei și să se a­­propie la numai trei secunde de re­cordul stabilit anul trecut cu o ma­șină «pur sânge». Isprăvile reușite de Petre Cristea tn competițiunile de la Sinaia și Bra­șov au făcut din autorul lor un frun­taș al automobilismului românesc și de aceea, imediat ce am dat ochi cu el, l-am iscodit spre a afla impre­siile și evoluția carierei lui CONDUC DE 16 ANI „M’am suit prima dată la volanul uiei trăsuri cu tracțiune mecanică, a­­cum 16 ani. Tata era reprezentant de automobile și la vârsta de 10 ani am reușit să dirijez un Renault de 12 H. P. „Și acelaș an am efectuat primul drum mai lung, venind de la Călimănești la București. Deși am mânat rapid, nu am primit niciun avertisment din partea celor care mă însoțeau, ceea ce mă îndreptățește să cred că am condus mai mult decât bine. „Cu ocazia acestui prim drum al meu, am făcut cinci victime. Pe câmpul de bătaie — sau mai exact pe șosea — au rămas lungiți, doi pui de găină și trei purcei. Deci, cinci suflete dintr’o singură lovitură. In 1924 mi-am încercat norocul în cursa motociclistă pe kilometrul lansat organizată de Moto­clubul român. Eram elev de liceu și posesor al unei moto­ciclete Gnome et Rhone. Pan făcut cu acest prilej, trei încercări. In niciuna însă, cronometrul nu a funcționat. Când să pornesic a patra oar,am a început ploa­ia și eu am renunțat la cursă, nevoind să risc prea mult. AU­­ TRECUT ANI !Pană la Începutul anului 1931 nu am mai luat parte la nici o competi­­țiune, pentru a trece direct la o în­trecere de mare turism foarte pretenți­oasă.­­ „La volanul unei trăsuri Dodge și în­soțit de un șofeur anume Zoltán Mol­nár, am participat la tadge-ul interna­lnal Monte­­grlo, clasăndu-mă al 11-lea din 160 concurenți. Rezultatul consti­tuia un mare succes pentru mine și, de aceia competițiunea mi-a intrat din sânge. 1 „A trecut un an și, în 1933, am por­nit din nou spre Monte Carlo, întovă­rășit la bordul unui Dodge de Ionel Zamfirescu. Am luat startul de la Atena dar, din cauza drumurilor impracticabile am abandonat la Salonic. „Anul trecut am concurat, pentru a treia oară la rallye-ul Monte Carlo), fă­când­­ de data aceasta, echipă cu cel Al. Berlescu.­­ „Am pornit din București la nordul Ford-ului aerodinamic a cărui caroserie {Continuare în pag. U-a) MOTOCICLIST IntrTriw! din vic*aj&?riîe .­»Ofsrs*?**? șșve­ raîiu brașov. După victoria sleia Brașov Militl crede­a ini că nu» no va participa in nici un caz VIENA 13. (Intersport).— Ziarul «Sportinghlatt» di­n Viena, publică o interesan­tă corespondență din Bel­grad. Intre alte chestiuni, cores­pondentul iugoslav se ocu­pă de Balcaniada din 1936. « Jugoslavia nu va partici» pa la B­allcaniada din 1936. «Amânarea care s’a pro­dus la Belgrad a f­ost o ac­țiune pur diplomatică. «Iugoslavia și-a luat gân­dul de la Balcaniadă și ur­mărește să-și satisfacă ne­cesitățile de program, lu­ând parte la Cupa S­lavă».

Next