Gazeta de Transilvania, 1840 (Anul 3, nr. 1-52)
1840-11-24 / nr. 48
192 mânile Lmlaților după un cpombar demnat de amândouă părțile foarte ferbinte urmat. Șirile sigure și oficiale ne încredințează, cum că focul și stricăciunea făcută la această cetate nu multe pilde își poate afla în istorie. Două frigate și o corvetă laustriace supt admiralul Bandiera și supt arhiduca Frideric, o linie turcească supt contre-admiralul Valchriei, șapte linii, cinci fregate, o brigă și mai multe vapoare englezești sosiră încă la 2 Noemvri înnaintea Acrei; vapoarele începuseră focul cu o zi mai nainte. În ziua următoare după ținerea unui sfat de răsboiu escadra se apropie și mai bine de cetate, suânduși fieștecare corabie poziție cât se putea mai sigură. După amiazi pe la 2 ceasuri se începu focul cu toată puterea. Egiptenii din cetate singur despre o parte respundea cu 22 tunuri și de alte părți încă apăra cu răvnă. Îînsă pe la 4 și jumătate ceaturi bombele Aliaților aprinseră o magazie de praf în contrul cetății, prin care la 1200 soldați eghipteni se făcură fiii morții și partea cetății de acolo se prefăcu numa în ruine. În noaptea următoare alți 1500 soldați eghipteni părăsirăi cetatea, despre care luând Aliații șire, hotărâră a eși la uscat și așa în diminiața din 4. Noemur. 3000 turci, 1500 englezi, 200 lustriani se așezară fără împrotivire în cetate și prin prigiur. 1200 eghipteni căzură în prinsoare; remășițele lor apucară la fugă uztre Damasc. D. Clandiera în raportul său făcut către c. c. Igeruuiune arată mirare cum un garnizon de mai mult ca 5000 eghipteni ce se afla în cetate, cu atâta muniție ce avia, totuși așa puține zile s'au ștut împrotibi, așa pricina se află în demoralizata stare a oștiilor eghiptene. Este adevărat, cum că patruzeci mii de gloanțe și combi aruncară L Aliații asupra Acrei; însă și aceea este cunoscută, cum că 400 tunuri de poziție și 150 tunuri mari cu mici de câmp, precum și o mulțime mare de alte arme și hrană destulă aflată siluitorii la intrarea lor în ceprin combele vrășmașe, însă nu primejdioasă. Numărul morților și a răniților de la Amați abia trece peste cincizeii. Dintre austriaci singur doi fuseră omorăți și doi raniți. Pnirii Muntenilor de prin preiiur vin pe întrecute și își unesc puterile lor cu ale Amaților. Eghiptenii nu mai au ostare între dănșii. Inturile Ionite. Șirile din Corfu dela 13. Poemul, arată cum că la Vnirus s'au străns o candă ca de 1500 oameni, apuși, nemulțumiți și au început a prăda ținuturile. Guvernorul din Ianina, Sail Pașa trimite asupra lor 800 trupe regulare și prin aceasta restatornici liniștea. Șiri măstecați. Jurnalele încă de la începutul lui Poemvrie polistesc pe larg înfricoșatele stricăciuni, ce au pricinuit eșirea unor răuri în Frina de amiazi și în Vaveția, pricinuită prin ploaiea și zăpada de la munți. Singur în Lion paguba făcută se socotește la mai multe milioane franci. Toate orașele și satele de lângă Rone și Saone sunt mai cu totul măturate. prenorociții lăcuitori din acele ținuturi abia sau putut scăpa viața pe la locurile cele mai ridicate, unde încă pe la 10. Noembr. se afla în primejdie de a muri de foame. 50 milioane ar fi puțină sumă ca să se poată acei mânuitori despăgubi, iar viața mai multor înnecați o va rescumpăra nimini. la Lion câteva uliți oani numai dărămături și l din una 300 case sânt șterse de pe fața pământului. în camerile de Paris s'au făcut proiect de lege pentru ajutorința păgubiților cu 5 milioane. Craiul Luis Filip au și dat dela sine 100,000, crăiaga 25.000, luca de Orleans 25,000, prințesa adelaida 50,000 franci. - PREȚUL BUCATELOR în BRAȘOV. la 4. ARCEMVRIE e. n. (În pani de balută.) tate. Cu acelea eghiptenii se mai putea apăra. Ingenerul polon Șulț frucesc, care orănduise toate spre apărarea acrei. Acecă bărbat îndată la început rănit fiind, fu a silit a remânea îndărăpt și mai tărziu fu 123 pus pe o corabie englezească. Din escaldra Amiaților unele corăbii pățire un eplador groß ghip varii. poitore Ioan gătt.