Gazeta de Transilvania, 1840 (Anul 3, nr. 1-52)
1840-12-08 / nr. 50
II... 198 fădăduinți că veți apăra Strasburgul a hotarele Franței de către Germania), când Strasburgul va fi atacat! Mulțămim preafrumos! Acela însă este cpordul natural al popoarelor, de a se împrotivi lovirei; cea mai slabă nație încă nu se dă fără luptă; de ar fi pa măcar de o sută de ori încredințată, cum că va fi biruită, ea cea puțin vrea a'și vinde scump viața. Voi ați păcătuit greu împrotiva țării. Vede vremia, ca însuș Camera să oprească pe gubern dela atâtea concedeii. Tot în acest ton vorbesc și Siecli și Curierul Franțuzesc. Cu atât mai amenințătoriu resună strigarea „raționalului: Noi caracterizăm zice el, andresa aceasta cu o vorbă, Centrului de a dreapta”) iau ieșit rumenul rușinării în față, iar centrul de a stânga și lmntarea stângă iau fluerat pe el. Aceasta este un ce neluzit în Parlament, dar și o făcătură ca acest proiect de adresă, este neauzită. Comisia (care compuse adresa) au mers mai departe decât Curtea, mai departe decăt Camera Pairilor, mai departe și decât în suș bărbatul de la Țint (înțelege pe Guizot învinovățindul). Pănă acuma zicea, cum că nota din 8 Oct. (a lui Tiers către Palmerston), care pretindea păstrarea Cghintului pentru Pașa, ar hotărâ un sasps Dești piioint de răsvoiul. Umlirea de mai nainte a influinței noastre, moartea morală ce am suferito, comisiei încă nu'i sânt lestule. Va vorbiște de pace cu cinste, de vâlfă, de echilibru europen etc, dar de frică, ca nu cumva să'i remâie această espresie neî nțeleată, ea însuș dechiară lămurit la public: pământul nostru trebuie să fie amenințat, și numai atunci va afla Franța pricină de răsboiu drept. Și cum de nu s'au urcat mâna bărbaților comisiei, când opriseră ei acele cuvinte? Așa- lar dinca lor inu orbit pănă la atâta, încât ei nu pricepură, cum recunosc ei însuș de cină isolația noastră prin aceasta! Așa ce trebuință am mai avea noi de o patrie unde numai egoiiomul și rușinea domnește? Dar nu, Franța va ști apăra semeția numelui său. Glasul Patriei se ridică asupra acelor ticăloși, carii nu o cunosc și o ocăresc. Nu, țara noastră nu'și va lepăda rangul său”. După acestea desbaterile asupra Orientului se începură în camera Deputaților și în cinci zile adecă pănă în 28 Poemurie curieză cu multă ferciințeală și cu personalități destul de grele, fără ca să ajungă la vreo hotărăre deplină. DL. Guizot, Tiers, Pasi, Bilemen, Odilon Barot, bărbați ai gubernului și bărbați de a opoziției fuseră, carii rostind (unii și căte patru ceasuri într'una) căuta a se desvinovăți sau a învinovăți, a întărâta sau a mulțumi. Sânt vrednice de însemnat cuvintele ministrului Guizot ce și le citi el singur dintr'o scrisoare așa trimisă mai de mult Dlui Tiers din London. Acelea sună așa: „Franța care n'au făcut nici un răsboiu, spre a scăpa pe Polonia de Rusia, pe Italia de Austria, nu poate face înțelențește răsboiu, ca Siria să rămăie în mâinile Pașii, iar nu întru a Sultanului”". în 28 Poemvi. vorbi D. Guizot, Camelii meleva acestea: „Domnii mei! Pot nu mai sâantem în ziua după tractatul din 15 Iulie; foarte multe poziții s'au plimbat de atunci. Suferiți mă ca să vise număr. Tractatul în Siria s'au pus în lucrare cu restrăngerile ce se arătaseră, prin mijloacele care o au fost vestit. Tot malul Siriei este cuprins de către cele patru puteri. Răscoala au isbutit și s'au lățit în cea mai mare parte a Peii. Ibrahim Pașa trupele esale de la poala muntelui Taurus și din Adana și le au retras; el otrăvitorile Aschie mici le au părăsit. Sf. Jean d' acrie au luat în sfărșit vice-craiul dări fiului săi poruncă, a se retrage cu toate trupele sale în Vghint. Acestea sânt fapte săvărșite; toate acestea lucruri făcute Domnii mei, s'au săvârșit din 15 Iulie pănă în 3 Poemvrie, sunt Cabinetul din 1 Martie (Tier, supt influența, voiea și activitatea lui. vl în Orient nimic n'au făcut spre a le împedeca; ea au priimit și au urmat politica isolării, politica ieptării. Din acestea și din o mulțime altele în acest înțeles rostite ministrul începe mai în urmă cum că, Franța are a se întocmi și eradupă împregiurări, a lui în văgare de seamă lucrurile întâmplate, și așa asta pentru Mehemed Ali numai pe cât îngăduie dreptatea și adevărul. - După Guizot se sui Odillon Barrot pe ambon. Cuvântul acestuia este plin de înțepături. Ce feliu de rezultat vor avea toate acestea, vom cunoaște mai târziu. Turn. Plectandrea. 12 Poembi. „Vufratul o Corabie Franțuzească aduse următoarele știri din răsărit: Admiralul Stopford după căderea Acrii se afla în Beirut împreună cu alți comandiri și cu partea deputaților sărsații din deeshininnte Facșiii șed despărțiți Unii de alții și stă în boiea slobodă a fiește căruia, a'și alege scaunul de aceia parte în care șed cei ce simt ca și dânsul. de aci: centru, dreapta, stânga șci. ") în camera