Gazeta de Transilvania, 1840 (Anul 3, nr. 1-52)

1840-05-05 / nr. 19

ța Româneacă. cum tinun Pro. 20 și 21 are acestea: poi Al Lec SAlNLRU AMIPRIE GLA­VEL, vu mila lui Dumnezeu Domn lor toată Țara Rumânească. vătre Tinstita Oficinuită Obștească Adunare. Din raportul cu Pp. 269, din 4 aprilie următor, ce Ni o­ au înfățișat subt iscă­­niturile Prezidentului și a Secretariei cin­­stitei Obișnuitei Obșteștii Adunări, văzănd lomnia Mă pe de o parte că Oișteaca Adu­­care întrănd în­crezore și aștuateri Con­­dicii de Comerț carea i s'au îndreptat de puțin, pe lângă Ofițul pottru cu lo. 159, lu priimite cu indreptările ce au cipruit a face întrângsa, iar pe de alta că fu chip­­zuit ca, pomenita Vondică să se obștească acum, vinere ei în lucrare însă să se în­­ceapă de la Anul 1841 Genarie Jiu, fiind că judecătorilor și regulătorilor urmează ale treiui vreme MN .N figuli­­­ prescrise. Noi, pe temeiul Art. 49 din regulamentul Organic, întărim pomenita Condică de Co­­merț așa precum s'au îndreptat de către cinstita Adunare, priimind tot de­odată și cinzuire făcută ca, punere ei în lucrare să se înțeapă dela 1­ u .­ an vitor unui an 1841. Aflentini ui­re de a muta comerțul nostru cu o Condică enețiană lui, înfăți­­șază una din itrăvii aceștii Sștii­ de cari, cu cucurie declarăm că se poate făli și guvernul și Obșteasca Adunare, căci spori­­re de obștescul foloe adevirează simtimen­­turile patriotice mai mult de cât cea ma iccusită vorbire. Cu aetemenea prilejiu prem­oetie în­tol lub­ea simțire a însemna iarăși acei Cinsti­­te Ocstiști l­unari recunoștința noastră, catri­aneeta, priviii și cu din parte de aplecare, recomandații de pe îne int linstită Adunare, coierilor lucrători acuim­i Condici, Dumnelor logofeților Iutuigtii Ma­­nolache Serghiropulu, Ștefan bălaceanul, Car­­eul Șirbei, Manolace bălenul, și Logofă­­tului crelinții lorgul Chipercul, și Secreta­­rului miștii lucrări Paharnicului Simeon Mar­­covici, și le însemnăm otevstă mulțumire Colttru. amiue cerlitura M. S. S­ccretarul Satului v. Cantacozino. pp. 289. anul 1840. aprin­ 6 a­poi AcecSANDRu DIMITRIE GIVA­VEL. cu mila lui Dumnezeu Domn t­oată Țara Rumânească. vătră Departamentul trebilor din lăuntru, văzănd jurnalul încheiat de către Sfa­­tul laministrativ Restraordiner la 4. ane tricutului Glinarie, ce îi sau înfățișat pe lângă mportul acelui Departament cu P. 120, atingător de înecăciunea ce aduce apa Dâmboviții atăt Capitalei Cucuriștilor, căt și unor moșii pe parte dreaptă și stăn­­gă până în Argeș, luând în căgare de seamă chipțuire ce în urna Ofițului Postru cu Po. 64, face Sfatul întru aceasta, că unindute întru toate cu înprejurările descrise în pomeni­­tul Postru Osiț, găseșc de cuvință ca, pă­­nă să se hotărască de către Obicinui­­ta Obșteasca adunare ceea ce se va ciprui petru plutirea răurilor pringițatului, potrivit cu Art. ar 2- lV. și 3-le. al mșgiuirei in Anul 1855, atingătoare de plutirea răului Oltul, să se facă punere la cale ca, de­ocamdată spre depărtare necuvințelor și vătămărilor urmate, și care nu puțin amenință înnecă­­ciune și pe viitor Capitalei, să se desfiin­­țeze pe dată amândoă văgazurile și leșile rupe podul Rizii și dela Conțești, stricana și morile după moșii Lungulețul, pentru care, spre degăbârșita îndeplinire aceștii mături, să se orănduiască un într­­adins ci­­novnic înpreună cu un Ingener și Ocărmui­­torul județului, să meargă în fața locu­­lui a pune în lucrare întocmai desființare zăgazurilor, leșilor, și morile dela pome­­nitele locuri, treptat și prin cună chinzui­­re, ca nu cumva slobozindură de odată cu iuțeană cursul apei, să aducă atricăcine stavilarului șanțurilor. „ututu Priimin Domnil­­e întru toate de tu­­nă ani chiputuire, și porunuin­­ate face umi­­re întocmai. Dlui. șcun lepartanentului.­­­­D­n lăuntru va aduce această poruncă a noastră la îndeplinire, puindute strașnică măsură asupra orănduiților pentru­­­ săvârșire. Urmeaă l­raitura M. e. Secrietarul Statului C. Cantacuzino. v. 86. luul 18805 Furuarii a

Next