Gazeta de Transilvania, 1840 (Anul 3, nr. 1-52)

1840-01-28 / nr. 5

----------- --- „,­­ 2 f. 24ur., Fără roșiaf. fa frank­ăz Alia.,­­n minte inimă și li­­teratură este pe un jumătate di an cu poșta Transilbinia Sibiu. Îîn 14 ianuarie e. n. se șt nu adua adunare generală a soțietății de plutiri pe Olt. Mai întăi fu împărtă­­șit mădularilor productul plutirei făcute le probă în anul trecut pe Oat, pănă un­­de se varsă acesta la Dunăre, apoi urmară a face troiente noă pentru viitoriu, asupra cărora să și sfătuiră. Hotărărea fu­ ca și soțietatea Să rămăie statornică pășind ca pănă acuma îna­inte cu punerea în lucra­­re a planurilor sale. De­și pașii pănă acum făcuți nu arată rizuntate mari Fiind încă numai pregătiri­ totuși încheind dela cercările cele bune pănă astăzi făcute, avem dreptul a hrăni depre toată aciastă preprindere nălcjii frumoase. Universitatea nației săsești au vinuit cea din toăio­asa adunare generală la 20 ianuarie, când deputații tuturor scauneilor și a di­­strictelor săsești se aflară de față.­­ Nu puține pilde avem, cum că natura dă­­ruiește pe oamenii săraci cu familii mult mai numeroase decât pe cei avuți. Români­­mea noastră e însemnată în punctul l ace­­sta. (Oare urmările unei constituții sănă­­toase de fer și a vieții ceii simple să fie b­asta? (Așa se pari) La Topânicea în Scaunul Mercurii­ truiește un român anume Tănase Păcurar ) pată de familie la 15 prunci, carele însă spre a'și căștiga pânea de toate vilele n'are dela .- Mic­că nici un­­ ateul, decăt atu­muri sănătoase. Pevasta cea dintăie ji­­ născu lui 9 prunci din care fiul cea mai mare e­­ste numai de 15 ani. După moartea aretu­i oman luă în căsătorie pe o văldubă cu doi pruncuți mici, și acuma vor făcu otată la 11. În scurt după aceea i se născu al doi­sprezecelea și în octomvrie al anului trecut la lurui nevatrăși deodată cu trei prunci sănătoși. Mai mult de­ trii luni străb­ă toți trei­ cugreorii și” viata nevatră­ nu e­­ra în eotare ai apleca pe toți la peptul ezu; pevetrele din vecinătate cu pruncii mini lși făcură milă cu­ lunga aleteori. J hrănind ele pe unul sau altul din aceiși La­ 26 Ian­­ciuri, fetița cea mai înd­urmă, năsută, iar ceilalți trăiesc și mumă sa și mai­ hră­­nește și cu lapte de vacă sau de capră aat cu ajutoriul­ unuil instrume­nt de­ poupi. Spre ajutoriul acestei familii atâta de­ pin­­cu­i, dezu­ătoria ocpunului au daii d­uiorze­­nie a se culege milă. IVa uminii inunz­­rinți era în vază și cinste mi­­imare; și aici avea mai mulți prunci. Republica lito pu­­tea și îi ajuta l. ad­ană al,, facvi Sereș, fiica lum­ii mptăția nele­­omenie, cinstit și avut, o fetivi li cunveni­­tă despre surtarea ei nea vbună iubitoari di bvu­­na cuviință și de lucru, mai- nainte­ cu că­­tebvan siplămâni fu cununată cu un om ti­­năr întocmat de strabăn. Cu­ toții tănea, cum să are mitul fericirii neptori doab. mprechi de­­este pusul intrigăi­oare din lipsa unei ladiia­­rate iubiri uleau lin ange pricini? nuse gie, îndată după cu nunierii se abătură la tinăra niște dAttonm dlancolie șită și sf va 53­3 cr. ar.. Pentru înștiin­­țări să plătesc pănă la 6­­7­8 cr. atani în sus 1cr. argint de un rând­ lgaunour, 28. rrentii prețin aceștii foi din preună cu roata pentru­ ­ pu socurar, cum lau euimonoi, aveta­­ emească -vam Agna­ c 9472 tat l­. Gilăanoiz, vurginoii A

Next