Gazeta de Transilvania, 1841 (Anul 4, nr. 1-52)
1841-10-12 / nr. 41
164 epidactor gvoeghiv bariț aduoe iolu gătt. puRMASIA. Villa Virtemberga, pe la capitul lui Sentemvurie a. c. s'au serbat universara stăpănirii de 25 ani a craiului Vilhelm cu un obicinuită pompă. Jurnalele cu acest prilejc numără din daruri oficiale rarile merite ale acestui Monarh. Le cele merite sânt între altele cum că, craiul Wilhelm au lăsat ocârmuirea comunităților atăt cetăținești, căt și ale celor sătenești în grija lor în sus, și aceasta în o sferă atât de mare și cu un chip așa liberal, oricum în rare țări se mai află datoriile statului care la 1820 făcea aproape la 21 milioane fiorini, pănă la Iulie 1841 scăzură cu mai bine de 6 milioane, în privința economiei pământului și s agriculturei, Grija cea mai mare a Monarhului 18, ca pămăntul să fie răscumpărat. Cum? Încă în efocturile din 18. Noemvrie 1817 arătă craiul hotarătasea voință, „prin rilicaria în parte ale așa numitelor biruri feudale, a sfărăma căutușile, prin care atât libertatea personalu este primicluită, cum și cultura pământului împedecată, care aceasta numai pe atăta poate înflori, pe cât este pămăntan slobod și pe căât țăranul iconom, nefiind împedecat la lucrul ozi, rodurile ostenitelor sale poate a le secera întregi. Pentru punerea în lucrare al acestei hotărări domnești craiul Cilhelm îngriji neprecurmat. Prin acel edict se șeașseră chiar și dămdijma ce ăși avea începutul lor încă din vremea sclaviei personale, staturile unite Dîn PORAAMBRIEL. Bancul cel mare a Staturilor unite se stinge cu totul, prezidentul și directorii cearcă a mai mântui câte ceva pentru sine încuș. Într'aceea republica s'ar sini a organiza un alt banc, al cărui joc să nu fie așa primejdios. În adunările parlamentare din anul acesta se așternură două proiecte le lege asupra parcului. Acelaș fu și trecut cu oareșcare majoritate, însă spre mare mirare a multora, prezidentul republicii Tiler le trâănit pe amândouă cu un teto (opresc) al său, care ne aduce aminte de puteria monarhică în alte țări, sau de puterea tribunilor plebit în vecha republică romană. Și fiindcă constituția Pordomiricană ține, ca pentru o măsură de lege la care pregilentul nu voiește a subscrie, să votizeze o majoritate de două a trei părți din întregul număr al mădularilor Senatului era a șiei reprezentanților: la pominirene ne amânduie nici pe de parte poftita majoritate, aceleaș borremenea culcate pănă cine știe când, împărechrea între prezident și între majorități pricinui desfacerea ministeriului. Nici un jurnal nu poate tășea arăta scenă ce se întâmplă de curând în cata de adunare a Reprezentanților țării la Wasington. Cu prilejul desbaterii asupra unui proiect de lege pentru soli, doi reprezentanți Stanley și Wise începură a-și vorbi aspru unul altuia numinduge mincinoși. D. Wise repezinduse prin mijlocul oilei, trage lui Stanlei o palmă. Aceasta fu semnal la o bătaie nu figurată, ci într'adinsa devărată parlamentară, căci în acel minut o parte mare din reprezentanți se apucară unii pe alții de gulii și pumnii începură a ploa. Încăierarea fu așa de înverșunată, încât mulți se temea de vărsare de sînge și răniul bun acuia se putu restatornici. În ziua următoare DL. Reprezentanți grăviră a-și cere unul altuia iertare, totdeodată se rândui o comisie care cercetând povestita întâmplare, să proiecteze și niște mături, prin care întoarcerel agstorfeliu de desbateri să se privise pentru totapania, egetul și Sisil. Mehemed Ali numai ce se înduplecă a slobozi pe eoalații născuți Sirieni în patria lor, după cum i sau fost poruniți de cătră Poartă. Pe la mijlocul lui Sept, se trimiseră 1100 Sirieni pe corăbii eghiptene acasă. în Alecsandria petrecea în zilele din Sept, un aghent a gubernului englezesc, care le avea însărcinarea a scotte la cale o învoială cu Pașa pentru negoțul de dela Ostindia prin Cghipt. întru adevăr de șar cunoaște pașa interesul său și căștigul dela un comerciu transito, el s'ar îndupleca ușor. prețul cucateELOR în BRAȘOV. la 22. Octob. c. n. (În pani de valută.) DD. r. O gănată di AIN RF. Cr. cil mai frumoe 6 „i mijloc griu.. „i jos Săcărț. Sjara.. . ... Orzun ..LDN.. 45 ovăeua.. . . mu.. ro Mălaiul.. vucurizul ..