Gazeta de Transilvania, 1841 (Anul 4, nr. 1-52)
1841-03-23 / nr. 12
DE TRANSILVANII. (CU PREANALTA VOIE). N 12. JȘiuamou, 23. Mmagtie. Tribualii. Crașov. După ce un număr „mut a gagetei nemțești de aici își ridică glasul său asupra unor vești goale, ce de câtăva vreme circulează ici calea, cum că aderă regimentele noastre de graniță ar fi căpătat poruncă a se ținea pe tot minutul gata de marș, deși nu este lucru vrednic a băga în seamă asemenea vești culese dintre arumuri, totul spre a potoli curiozitatea unora, noi încă rupem tăcerea încredințănd pe oricare, cum că din toate măturile răsboinice câte să opun a fi luate, nici măcar umbră nu se arată, trăim în liniște păzindu'și fiește carele grijile sale private. Unile foi patriotice s'au fost pripit a visti mai de multă vreme fiitoaria adunare a unei Diete, care după lege trebuie să fie tot la trei ani odată. Noi, carii și atunci aveam oareșcare pricini a ne îndoi despre adunarea Dietei pănă cevaș mai tărziu în anul curgătoriu, astădată cu atâta mai mult ne întărim întru a noastră îndoială, cu căt împărtechirile religioase din vecina Ungarie luând un caracter peste așteptare serios, și cererea mai multor comitaturi fiind chiemaria unei diete postraordinare în cauza călatoriilor mesticate, pra lesne se poate întămpla, ca Transilvania, unde mulțimită trrnului tocmaiașa pricină reghintoghie , nu se arată, să mai remâie și din ăstan cu multele sale proiecte de reformi, hotărăte a se lui înalinte îndată la cea din tâăie dietă, pe care însă a le rumega și a le cerceta cevaș mai îndelungat, ne poate fi spre folos foarte mare. Câtă mângăiere, cumcă la noi cununarea perechilor de riligii descilinite nu pricinuiesc neodihnă! Niște articole de lege mai vechi ne apără cu totul de asemenea neplăceri vecine cu primejdiile. De și câte un chigotici coalea îl iau amețeli, când vile, că inimile unora strâng stavilele ovce din veacuri le cătră vrăjmașii omenimii, împreunânduse la altariul unde li vine mii vine, de aceștia însă sântem pria bine apărați prin pomenitele legi, care la o încercare de împrotivire mi greșit că iar trănti fără cruțare. Vete interistant a cunoaște următoarine date din protocolul mușiților cetății noastre pe anul 1840. în acest an muriră la noi din sectul bărbătecă.. fimiiesc 400 59534 cu totul . 795 oamini. Timai mulți din aceștia muriră de la abremea naștrii pănă în al zecelea an, decă 488, în privința vremii în lunile de toamnă muriră cei mai mulți. Între cei 795 morți se socotesc și 29 copii din pat nelegiuit născuți mai vârtos de slujnicele străine. După școale, 150 muriră de coală uscată (la crașele cam domnitoare), 120 de șarlari, 105 le povara bătrănețelor, 69 le ildropică, 66 de convulsii, 21 de aprinderea crinilor, 17 de aprinderi a plămânilor, 16 de aprinderea celor din lontru, 18 de friguri nervoase, 21 de apoplecsie (gută), 16 de ani în cap, 10 de boala plămânilor, 2 sau luat în suș viața și 4 muriră prin întâmlări nenorocite., ș. a. m. Sibiiu. 18 Mart. Maiestatea Sa c. c. cererea Sibiienilor, de a putea silica o școală așa numită „letățenească (Viigregesnale), bine voi a o primi, și în urma arătării făcute de cătră comunitatia sutașilor hotără a se purta trebuincioasele chienatuieni de peste an la acea școală în sumă de 1600 f. arg. din allodialcasa cetății pănă atunci, pănă când allodialcasa Solunului va ajunge la starea de a putea ajuta și ea cu o sumă proporționată. Așa dar afară de cele doau ghimnaziuri încă o altă școală pentru acea parte a tinerimii, care nare voie sau putire a păși pe calea cătră științe mai înnalte, ci cu în- - -