Gazeta de Transilvania, 1848 (Anul 11, nr. 3-67)
1848-02-26 / nr. 17
68 f) revoluționare, și se trimiseră fără întărziere la Graz și Laibach în Austria. Teatrul cer mare fenicean se închisese pe căteva zile, din cabsă că acolo se tămplară strigările cele sgomotoase de vivaturi. Însă în 11. Fevruarie iarăș se deschise, cu acea condițiune, cu vreo 65 persoane din nobleță să nu se încerce ar cerceta. La Mantua încă se arătară capite de fdră, cu toate că unele jurnale vor a pearecura, cum că scenele de acolo p'ar avea nici o însemnătate politică, ci ele s'ar mărgini pe lăngă escesuri de beție espate între însuși ostașii guberniului. În rescoala de la Pavia din 9. și 10. Fevr. depă jurnalul de Milano, căzu un student, doi cetățeni și un poitir. În urmarea aceasta după cum s'au zie, universitatea se închise, tinerimea se trimise pe la părinți și serbările carnevalului se opriră cu totul. HRONICĂ STRĂINĂ. Italia. Scrisorile de la Palermo și Mesina ajung pără în 6. Fevruarie și adeveresc ceea ce s'auzie în numerii trecuți. Cum că locuitorii ambelor acestor cetăți lăpădară îmbierea ce le o făcu regele de a se mulțumi cu constituția ce o va da el pentru întreaga monarhie, zicănd ei, că Sicilia are constituirea sa pe lăngă carea va remărea pentru veritoriu și că astăzi nu mai simte nici o trebuință de grația regelui. Comitetul general sau bărbații lei aleși din apărătorii libertății se sereformi în zilele trecute într'un guberniu formal cu toate secțiunele lui. În fruntea aceluia se află cavalerul Regiero Settimo ca president; ministrul de marină și de răsboi; principele de Pontelaria; de marchezul de Tore Arsa; al dreptății, cultului și al siguranței publice advobatul Calvi; al trebilor civile, al instituției publicești al comerciului, principele de Scordia. Se zice, că în scurt ar fi să se adune parlamentul, și Sicilia cu Neapolul să formeze două staturi federative supt un rege. Neapol, 12., Fevruarie. Regele după cum știm, apromise, că în restimp de 10 zile va și publica noua constituție. Ziua aceea se apropia și poporul începea a murmura în toate părțile nevăzănd împlinită promisiunea regelui, cănd iată, că în 11, pe la 2 oare după amiazi se publică constituția împărținduse mai multe mii de exemplare pe la cetățeni din tote ulițele. Beburia poporului acum nu mai cunoștea margini. Din toate părțile începură oameni a alerga către palatul regelc. Pe la 4 ore garda națională păștiau toate bandele militare către palat. Regele și regina eșiră pe balconul fortăreței. În acel minut mulțimea acordă un „vivat” în către sună totă cetatea. După ce se liniștiră cu toții, regele rosti un cuvănt energic în care mulțămi cetățenilor pentru înfocatele simțeminte ce arătară. Însă poporul nemulțuminduse cu atăta, îl pofti ca să se dea jos de împreună cu regina și să se amestece între cetățeni. După căteva minute regele cu regina, cu cont de Acvila și Trapani se așezară întro caretă domnească și începură a se primbla pintre mulțime fără nici un escort. Aceasta văzănduo cetățenii, deveniră la atăta estaș, încăt se apucară să desprindă caii de la trăsură și să tragă ei pe rege prin frumosul Toledo, dar el îi rugă să fie mulțumiți cu atăta, și într'aceea trăsura cu înaltele persone mergea încetișor ținănd regele în dreapta frănele, iar cu stănga luănduși pălăria și salutănd pe cetățeni în tote părțile. Entusiasmul acesta nimenu'l poate descrie după cuviință: toți se îndesa lăngă trăsură, fiecare cerca a'și exprima bucuria de care se vedea însuflețit. Plimbarea ținu mai bine de o liră, în care complimentele și semnele de ilaritate nu se mai sfârșia. Don Michiel e un al doile Cheruachio, care stă în mare vază la popor, păși înaintea regelui congiurat de 12 lazaroni cu stindarde și ținu o cuvăntare populară în carea esprimă toate simțemintele cetățenilor. Către seară cetatea se ilumină forte strălucit, anume Toledo cu palaturile cele mari înfățișa o scenă de care numai în o mie și una de nopți mai poți afla. Focuri bengalice se ivea în toate părțile: bărbații nobleței se așezară în trăsuri pompoase cu făclii, damele fălaăia cu stindarde de mătase și mădrării; în toate părțile se auzia strigări de „vivat.” Iluminarea aceasta ținu pănă în ziua următoare, cănd o ploaie mănoasă sili pe popor a se împrăștiea pe a case. În 13. seara se hotără poblema a merge cu procesiune între sonuri de musică și căntări armonioase pănă la palatul regesc și acolo a căuta un imnu național întonat din mai multe mii de versuri. Despre aceasta altădată, Roma, 14. Fevrearie. Proclamația publicată de papa făcut impresiune în inimele romanilor. În 11, după amiazi se și apucă poporului face o demnstrare, nu seara cu căclii, ci ziua mare. O mulțime de popor se adună în „piața del popolo” cu tricoloare, pe care însă renumitul Ciceruachio, conductorul poporului le luă jos fără cea mai mică opunere. De aci se încinse o procesiune stătătore din cetățeni, soldați de totă clasa, preoți și studenți, carea mearse în rândul cel mai frumos la palatul cririnal. Papa eși pe vulcan și încă precum dorește poporul, singur, remasoțit de cardinali, și cu energia care-'l caracterează, rosti următoarea cuvăntare: „Mai nainte de a se pogoră preste voi v binecuvăntarea lui Dumnezeu și mai painte de a vă binecuvănta eu pre voi, pre tot statul și o voiu repeți, pe toată Italia, lăsați să vă zic căteva vorbe. Eu vă recomănd, ca inimile să fie întrunite, ca tererile să nu fie contrarie sfințeniei bisericei și demni-