Gazeta Transilvaniei, 1852 (Anul 15, nr. 1-102)
1852-10-24 / nr. 83
Nr. 8S3. aleta -l- Brasiovu, 24. M - Gazeta ese de ciue ori adecâ: Mercurea si Sambata, Foiea odată pe septemână, adecâ Simbita. Pretiul loru este pe unu annu 10 f. m. e. pe diumatate annu 5 f. ear pentru terri străine 7 f. pe unu sem, si pe annul intregu 14 f. m. e. Se prenumera la tote postele imperatesci, cum si la toti cunoscutii nostri DD. correspondenti. Pentru serie „fetita” se ceru 4 se. s. e. £ Monageria austriacă. Seghisogea de mana a Maiestatei Sale c. r. Apostolice, emisa catra S. M. C. de Chemren: * „Catra Locotenintele-Maresalu-Campestru, inspectore generale de gensdagmeghia de Chemren. „Epiniptea si deplinita esecutare a esselentei organisatiuni a gensd armeriei Mele, care in tote partile Monarchiei, atatu in privintia sonfagmei si energicei sale faptuiri, catu si in purtarea ei estegna Ma multiumita pe deplinu, recunoscu ca problema, ce Ti se a incredintiatu Dtale, se a resolvitu pe deplini prin fartosa Dtale activitate, pentru care de argumentu al deplinei Mele recunoscintie aflu cu care a Ti conferi ordinul Meu al cortnei de tegga slajea viteia cu egraghea tassei. „Schânbrun in 22. Octobre 1852. „Eransisen losifu, m. r.Maiestatea Sa s. g. Apostolisa cu prenalta ghesolatiune din, 43. Octobre a. s. Se a induratu pe fostul in servitiu la ministeriu de înantie consiliaghia finantiariu losifu Zanko al denumi pregratiosu de rimiul sonsiliagio superiore de finantie la directiunea provinciale de pantie a Transsilvaniei. Nr. 20/e IP. Multiumire publica. Pre veneranda Doamna Iuliana Mocioni de Coun, condusa de șcele mai temeinice motive in fauogea ajutoriului crescerei fetitieloru romane serace, condusa de amorea si zelul catra inaintarea fericirei si de iubirea crescineasca flantgorisa sarga d'argoarele, pe linga o adresa onoghiisa cu data 13./25. Sept. 1852 catra comitetul R.X.R. sel, presentata in 26./14. Octobre a.c. Ne. 2. S. a binevoitu a spori fondul Cenvuniei acesteia si 100, una suta florini m. c., o data pentru totideuna, si contingintele anuale al membreloru Reuniunei si cate 30 £. m. s. pe dece anii venitori, dupa a caroru decurgere mai apromite a si renoi oblogamentul a masuratu impregiurariloru datunci. Acesta dospmenta de liberalitate ne pune la chiera lumina si nobletia simtimenteloru, ce le nutri de malta si le nutresce pentru natiune pene astadi veneranda aceasta Mama, atata de binesprîntata in frontariul Mamelogi de natiunea nostra — care, ca o Cornelia, se afla in stare a ne areta in crescutii sei fiti, spre segvitiul patriei si totu odata si al natiunei: o mustra de educatiune, celu mai pretiosu al viietii Sale tesaurii, pentru care astadi si secera recunoscintia nationei. Pentru aceasta jertfa nobile si pentru influintiarea ce o speramu din aceasta fapta nationale flant gorisa intru indemnagirea d'a se sprijini cintitul ajutoriu de crescere, se afla Ce pniunea oblevata a si esprime in publicu, in devotamentul crescerii sensului frumosn mai seracu si deosebi in locul orfelineloru martiriloru nostri, cele mai caldurâse simtiminte de multiumire, stima si veneratiune, luendusi indresneala a publica de dosumenta si pretiuita D. Sale adresa cu datu în Pesta 13./25. Sept. 1852 in agmatoaghiele: „Prea Onorate Comitetu! „Scapandu pacintel de impregiurarile impedecatorie, ce me impresură, 'mi ieau onoare a respunde la mult stimata provocare datu 20,/2. a. s. „prvitragea Reuniunei femeilor romane mi a sapsalp indoita bucuria si placere, anteiu, pentru de scopul acestei intreprinderi e crestina, natiunal, santu - adona, pentru ce din aceasta infiintiare si den repedea prelature a acestei intreprinderi — connoscut ronensat de mult sa destertat semttul natiunal in mumele fiilor romani, care impregiurare 'mi asigura garantia, de natiunea nostra nu va mai sade În acelu statu alu amortiirei, in care lancedi sute de anni, ci va propasi nesmintitu cotra fericiresi! — „la complimentele ce-mi faceti in privintta fiilor mei, si pentru care vempluie mesep preformos, atatu pot se ve incredintiescu, de voia, deghipita si tendintta mea a fost pururea — a cresce din tren sii asia barbati, precum credeti D vostra de ar si fi. — „Ce se tiene de acelu incrediamentu a D vostre catra mine, (pre care eu pre mult lu stima) prin carele binevoiti ami oferi Protectoratul Reuniunei femeilor romane, me temu de pe lânge debilitatile betranetiei mele, detormttele currespunsatore demnitatei aceste eftertua de plin in stare nu voiu fi, totusi voiu adopera a conferi la maretul ssorn alu Reuniunei noastrte - dupa retentie-mi cat mai mult; deocamdata rogu ca se se multiumeasca pre onoratul Comitetu cu offertul din partea personei mele — de 100 fl. m. e. ce depun acum, si 30 fl. m. s. ce me de oblegu a da pe totu anuul in diece anii, dpro care timpu mi voi renoi obligamentul ammessuratu impre giurarilor de atunci.“ (Urmeadie subscrierea.) - Fia ca essemplul acestu nobile se deserveasca de indemnu si animare la toti si la tote, dela care asteapta atatu lipsa instituteloru câtu si salvarea ondrei nationale saldogoase ajutorie, Brasiovu, 2. Noemvre 1852. Comitetu V. F. V. -su 2. Noemvre. Eri inainte de: amendiadi se tieni aci serbatoresca deschidere a preturei s. r. provinciale in fiintia de facie a tuturoru bransteloru c.r., a magistratului, comunitatii centumvirale s. a. D. presedinte de pretura Friderica Birchner desfasură intr'o cuvintare inaugurale tote folosele, care le argumite si le pretinde marele acestu om alu organisatiunei dreptatei in tota Monarcia peste rordatiunea intreaga, si acum si „peste poporul Ardealului, care are a spera o administratia de dreptate ne ragiinita, energica, si care foga privire la personala si sustine dreptul vercarui. In urma de chiară ca de astadi incolo judetiele invechite au insetato cu totul cag cele nope se au activatu. In finea solemitatii se tiena in beserica g. catolica unu Te deum la care luă parte tota adunantia. Alalta eri so serbă cu mare solemitate in beserica evangelica daci memoria gherogmationei de 300 anni ca o festivitate din cele mai alese. — — Eri sosi aici si al 4. batalion al s. g. regimentu de infanteria somite Nugent. Domnul general-majore si bregadir comite Szentvitzesi cu o suita splendida inaintea trupei, care inca va remane aici in garnisana. Brasiovu, 4. Novembre. Nesultatul targului de tamna d aici a fostu forte nemultiumitoriu. Se faceau ca ploiosul tempu a retrasu pe o multime de omeni da frecventa târgul, dar se mai vede inca si o lipsa mare de bani, incatu messeriasii remasera asta data mai nemulttumiti de catu ori si sand cu vendiarea manufactureloru sale. Sibiiu. 1. Noemvre. Serenitatea Sa Domnul gubernatoriu mil. si civil Principe de Schwarzenberg Sa rentorsu din calatoria inspectionale la Sibiiu. ea FROPUUMDIOPUĂLA. Idee generale despre religione. (Dupa Vandet.) (Capetu.) Acestu a deverit, fundamentulu toatei religionii, stralucesce de tote partile în Omera, si mai ales cu în allegoria Cogationitogi, în cartea a nope a Iliadei, unde Fenice se adopera a împaca mânia lui Achille: „ALPina-ti, îi zice, acea mânia superba, imperiosa care te domina; nu-ti su de bine sa aibi o anima infessibila, neînduplecata; dzeii mai putenti decâtu tene, si de natura mai escellente, dzeii însisi se îndupleca. Temaia, rogatiunile umilite, libationile, sacrificiele întorcu mânia loru pasionata de verce offensione. Cogationitesp fiele marelui Lope, cu tote sa se seniore si abia spteza asi redica ochii, totusi urmarescu de departe Injuria, dotata cu ritrogic, spre a repară rellele ce aseasta a facutu. Cine recepe cu respectu pre aceste fie alle lui Joue, rote si sicuru ca si elle audu cererile lui, cându le învaca, le chiama în ajutoriu. Dara cându cineva le a supperatu prin o aspra recusatione, atunci elle se ducu sa caute pre fiiulu lui Saturnu; atunci ruga pre Joue, parintele loru, a puni pre cellu ce le a despre tiatu, dandu-i de sosia pre crunta Injuria.“ Istoria confirma marturia cellui mai vechiu poetu, si ratiunea în unire cu consentimentulu genului omenescu ne demustra ca essiste unu Dzeu, autoriu si domnu supremu allu tutoru lucruriloru, sagia spatema detori credentia, suppunere, închinatione si amore. Critica certoru obiectioni. E învederatu ca religionea tutoru popuiloru se nassa din idea unui Dzeu creatoriu, care conserva si guberna mundulu; cu tote asesta unii ateisti au cutezatu a nu atea nici unu respectu catra ratione, traditione si evidentia, si a pretinde ca religionea avi începutulu seu din temere si din necunnoscientia legislatoriloru si preotiloru. O atare assertione cade si pere de sene înaintea mintii cercetatorie. Mai ântâiu, religionea nu s'a nascutu din temerea ce însusila fenomenele fraimentoase alle natoghei, câci de si e adeveratu ca nesciutorii se fraimênta de ateste fenomene mai multu de câtu cunnoscatorii, cu de asestea o assemine temere nu fa, nici nu e causa primaria a sentimenteloru gheligiose. Cea mai vechia idololatria si cultul astreloru, alla sorelui adeca, allu lunei, si apoi allu elementeloru, fiendu ca presuppunea ca tóte aceste fientie su animate, si insisi filosofii, ca si poplulu, avea acesta credintta. Dara ce flagelle, ce relle cercara omenii din partea astreloru? Nici unulu, ci ei admirara stralucirea si mersulu loru regulariu, recunnoscura servitiele ce le adducea, poetii le cântara în imnu loru, si nu le attribuira nici o data mînia, nici reutate. Asia deja admirationea si recunnoscintia mai multu de câtu temerea intrigaga oameniloru acestu spira primariu. Assemine merge lucrulu si cu elementele: ellesu de communu binefacatorie, si raru vinu în statulu spaimentosu de turburare, servesc cu spre consertationea omului cu multu mai desu de câtu spre stricationea lui. Reverentiele, închinationile respectuose ce digherză satga Joue si Junone, domnii timpului si ai ploaiei; câtra