Gazeta Transilvaniei, 1852 (Anul 15, nr. 1-102)
1852-01-26 / nr. 8
Nr. 8. Brasiovu, 26. lanuariu Gazeta ese de due ori adesa: Mercurea si Sâmbăta, Folea odată pe septemână, adecă: Sâmbăta. Pretiul loru este pe unu annu 10 f.m. e, pe diumatate annu 5 f.; ear pentru tepti straine 7 f. pe unu sem, si pe annul intregu 14 f. m. e. Se prenumera la tote postele imperatesci, cum si la toti cunoscutii nostri DD. correspondenti. Pentru serie „retiti” se ceru 4 cr. m. e. 1852. DE săie i. a Nr. pres. 107. Monogpema austriacă. O fărasiispăuielă Neghio, M. S 6. 4852. După gerogiul somandei militare s. g. lopeoninepne din 5. ale s. e. și al s. g. sonsplatuii generale in Moldavia din 9. ale i. s., in distrietele Drohogii, Vottomani și Gosziani ale numitului rginnstratti seati ivitii o boala de vite cornute si simtomele ciumei de uite. Din causa aseasta se a ghedisatii perioda contumațiale la granisiele terrei acestei dela fostele 10, la 20 dile. Se se face prin aceasta de comune cunoscuti. Sibiiu, 92. Ianaghip 1852. 1 . Pentru gubernatoriul militare și civile Vordolo I.MS. Insolințiare. Pentru de a introduce o rotunțiosa ușurare la tragerea in leuntru a bancnote legiei de forma a LV, puse a fuga din spgei, s. g. ministe- ghii de manse, în cunțelegere cu direcțiunea bansarii naționale austra determinati a împuternici și cassele patriotice de culegere in Ogestia, Clusiu, Bistriță și Mures - Drognesii, ca se schimbe banenotele celle de ă și 10 fiorini de forma a IV (vechi) pe lingă bancnote de 5 și 10 fior. de forma a N. „ nf Ce, in urmarea esmisiarii naltului ministeghii de manse din 19. Ian. a. s. Nr. 756/E. M., se aduce cu acea adausa observațiune la spnoseinția publică, că terminul definiti și la cellelalte salse de stati pentru schimbare, adesa până la finea lui Maiu 1852, ave a sa oatrege și pentru cassele numite. . „ Sibiiu, 27. ianuariu 1852. Nr. 1697/233 1852. Dela s. g. dighestione linangiale a regtei. Pentru admisaghii s. g.. ce estemici din grația rgheanalta a Maiestații Sale s. g. apostolică se vomi da spre folosighe dela inceputul lui Marte zona la înea lui ulsu a. s, se au desemnati urmatorele 4% stațiuni pentru săritul repelorii: Urdu-Sânt-Petri, Saromberke, Gârgeny Sz. Imre, Borgo-Prundă, Sânt-Georgiu, Lapusul-Unguresci și Reteagu in districtul Cetealalu, mai incolo in distr. Clusiului: Clusiu, Tagda, Cutend, M. Sambor, Simleul Silvaniei, Sibou, Tasnad, Hidalmăș, Kolto, Gyeră-Oșorheiu, Doboka și Dease; in distr. Sibiiului: Videnbacul, Hamersdorf, Mediașiu, Sigișora și Sibiiu; in distr. Gagagazin, Fagarașiul și Ucea; in dist. Belgeradului, Blasiu, Vinzu inf. Ditso-Sz.-Martin, Aiudi, Ssaro, Hatzegi și Deva; in fine in distg. Odorheiului: Chelementelche, Szeguhu-Sz.-Miclos, Sz. Catolna, Uzon, Hovaszna, Mures- Odorheiu și Chized. Aceasta se publică cu aseli adapsii, ca in staliunele numite se se mânjeasca ierele locuitorilor din terra aceasta, care se afla bine la aceasta, gratis in tote acestea locuri, caierele trebue ce fia celi puținu de 14 pumni și 1 policariu de naste, se nu aibă cusuri ce imredica crescerea sanogii, se nu la nică slabite nică destiaitate, și ca spre a cruța admisarii , și a secura o urmare favoritare, nici uni admisariui nu se va lasa se saia mai multi de satii o dată pe dl. Sibiin, 28. ianuariu 1952. Pentru gubernătoriul civile și militare Bordolo LD. M. S. „Lordi Ralmegston, Anglia și sontinintele” de comitele S.L. Fiegcelmont. acum reservatii mai și Angliei a possede câte unii barbatii de stati estegiti, care după ogandiosele eveniminte, ce facură erose iise inăluare peste horizontele terrenului celioră intimitate și din istoriei, seșoganoa generaliune, spionandule unei critice sanatose. Acestii monoroliii vise vedemii, câ pe di ce merge se deochiâ; câ astadi nu numai regione fenomenale engleze și frangeze, ce și ați barbați sorți in inima adeverului și ascunsurilor diplomatice , revelăli unele mnorii adeveruri istorice in ob sei. și strâbatâtori penelul favârea sprîmroganiavind ocasiune ca ambasadori din stânde espertul acella diplomații germani, care, și la Petroburgii a rimii fibrele celle mai delicate ale numitelor si curți, și care mai tarzi in fruntea cabinetului Vienezii își poti face destulă stua scârmi înatii și în annii despusu pe calea pu- și acum se dsvede în celi mai mare gtadii. Orii acestiia eșitii a fi senitu pentru Europa occidentale. El totuși cuprinde multe buri interessante de odita și pentru noi, din care causa nu lipsim că acum a imrattari unii estraeti micii despre cuprinsul lui Egansissii Manz, ear dupa aceea aici, polișile generale al , care a eșit și in limba germană in Viena 1852 la editoprecuvintarea "Tom, stipnele principietorii moderne, după care un Tomdin Francia mai pe scurtu, ear despre celle ale Austriei aduce auctorele celle mai interessante și mai demne de cititi detaile, gherospțipnei din starea lucrurilori cellori dinainte de 1543, curgerea ei, și temeinica esplicare ale Patiei, după care arosppune intrebarea sus desfasurării lucrurilor si duce pe Europa la cinta, a o ajunge acei, câtorii (La această intrebare va Mai incolo se zisa Angliei, rasa e incredințiată conducerea sorții dînsei?” — avetorele asupra stării statelor si și a gubernelorii, asupra influințiărei industriei și dapnei, ce se face Europei prin erigirea solonielorii, strică mai cu dpumania o positiune dpumanoasa fasii ep “ 3 in a relațiunelor si Ungariei și feliurite dintre tote înse mai incordatii vorbesce despre reportul Angliei fasia cu sontinintele și in speciale cu Austria: spunsa Anglia a insegratii și spunea politica ei trebue se i nassa uscatul; „Rote curcontemplațiuni a influinția asupra Apcar inchiâtrea vrei alle.) o face cu o reprivire istorică despre vremile congressului dela Viena. — Vomi vede ce dice despre Austria, revoluțiunea ungarăă a prleagrionii, npii Eganiei mai de aprope. ” În despre celle precum sunt: Originea 6. Febr. In Europa Comitele Ficquelmont din politică, vedemii, câ Misitatii mai multe chestiuni de staturge ponderese, cupă cu prelucrarea unui opis și a cărui insemnatate politică trage luarea aminte licit credă se face cu era ponti ficutei esteghinita dessoreghigă erdirele în la Constantinopole politicii, despre care ne e vorba a publicului limba franceza in Egangia la lumină in Paris in I. se vede, să se despeide de celle internaționale. Inceputul Italia atică auctorele foile și defectele pentru aplicatii și unele passage ce fenomenele revoluționare face destul mai ne interesa de vrea in generale: pe derliniui Tom. se pertraai II, voră care sai iciti dela annul 1815, și Austria, pe carea i și poli ZUNFE SSUOUUOI FOILETOHUL. Cuvăngările ținute „pu zioa de anul nou la felicitarea principelui din partea tutor corporățiunelor. Cuvăntul Eminenții Sale părintelui Mitropolit. Prea înălțate Doamne! Astăzi este ziua în care tot omul începănd cariera unui an nou, dă oarecare socoteală cugetului său de chipul întrebuințării zilelor anului ce a popit. Astăzi, zis dăm o viață mulțumită a unui an întreg, țara și stăpănitorul își întălnesc inimile și faptele față în față ca să ridice înpreună pe altarul patriei monumentul de unire, de dragoste și de pavea de care ca bucurat în cursul acestui timp, unul prin buna-voință și supunerea ce a arătat, și celalalt prin dreptatea și blăndețea cu care a cărmuit. Acestea, Preaînălțate Domne, fiind cele dintăiu isvoare de fericire ale unui neam, Măria Bocros ne ați dat cursul cel mai sigur în sănul soțietății noastre, și prin înțeleapta Măriei Voastre oblăduire, le ați făcut să adape vene mai secetoase inimi. Nește asemenea aplănări, Măria Ta, Dzeu le bine cuvintează, patria le recunoște, și posteritatea le încununează. Știința religiei și aceea a legilor bine organizată de Măria Vostră, în așezămintele de învățături publice, pregătind o noă generație, dovedește îndestul, Măria Ta, înaltul scop ce aveți d'a ridica beserica la culmea ce merită și a conduce poporul aceștii țări la ținta adevăratei civilizații, principie, ce chezășuesc neamului favoarea lui Dumnezeu și respectul moral al celorlalte nații. Iată, Preaînălțate Domne, pentru ce clerul și nobilimea, prin mine smeritul, vine astăzi odată cu anul ce se începe, ca să depue la picioarele tronului Măriei Vostre, tributul recunoștinții celei mai sincere de care sunt pătrunși, și tot deodată să Vă ureze din adăncul inimii ca Domnul să Vă binecuvinteze și să Vă ție în Domnescul scaun înpreuna cu Măria Ca Doamna mi cu toată familia, mulți ani fericiți. La această răsună din partea a totă adunarea o entusiastică strigare de vivat! Înălț Sare prințul nostru Domnitor, pentru Înălț. Sare în comun stimata prințe CD și pentru totă familiea prințială. Îînălțimea Ca a rostit următoarele: „Încungiurat astăzi de clirosul mi magnații țării, suntem fericiți a priimi prin orgapul Preasfinției Vostre urările ce Ne aduceți, și sentimentele ue Ne encapimații din partea clirosului imi a poporului romăn. Ziua anului nou este o zi selenelă, în care aducănduși aminte fiecare de valurile din painte, aduce mulțumită lui Dzeu pentru cele trecute, și tot într'o vreme aruncănd ochii în Bihop, ridică glas de nădejdeni de rugăciune către ceruri Domnilor! Am anăr valuri mari a birui, dar Dumnezeu a blagoslovit ostenelile Noastre. Înaltele doe împărății, a cărora părintească îngrijire nu ca depărtat niciodată dela Noi, ne a dat cu retragerea oștirilor, o dovadă de încredere neprețuită: (țineți minte temerile ce împresura atunci ne mai mulți!) Ne am arătat însă, Domnilor, cu toții vrednici de această încredere. Liniștea, buna orănduială a crescut din zi în Zi; fiecare lucru a reintrat în poziția