Gazeta Transilvaniei, 1853 (Anul 16, nr. 1-104)
1853-10-24 / nr. 85
șege ese pe die eri, ateca. Pogmșgea si Pole edata pa saptamana, adeen; Morearia Rrotista sie re șe șie 10 1.p. e; pe diamelate ane 5 £ în linii Monarhii Unanos M7. S5. JȘreauiouen, ontovre 1553. 1.p. e. Se premumera la un ropu imperalesei, cum si la toti: esenatii nostri DD. est mrondinti. Peatra serie polita” se cata 4 er, a. Mania uși straine 7 1. pe semp. pe si șiii ștoti intreg 14 Denumire. Emican alu Ministeriului din baniga si de înanste, mai intolo alu comandei supreme de armata din 26. Optobre 1853 cu putere pentru Agdeali. Detreg ma ghigea lungimei milului pentru rebonificarea prefuncturei (Uogiranp). nebonipe aghea prefuncturei in Ardealu dela 1. Noembre 1864. are a se face, dupa mesura pe milu socotitu de 4000 stanjini curaati austriaci ingeg. (in locu de 5000), pe lasaghe milu cu pretiulu de rene acumt pe calu si milu. Bach m. p., Baumgurtner m. r. Bamberg m. p Locutistoriulu M. S. Loan de Borvolo e renumitu de alu . proprietariu alu gevimenili .ppre Fridericu Wilhelmu de Prusia Nr. 20. . „ a le togarate monaghenta apsighiasa. Sibiin. Domnala Tieghei Nomanessi Pr. V. D. Stigpbein porni TA peste Aradu la Viena. - Abrudu, A teaculu catva temra, decandu sa speama proiectu, stu mai bine dicandu mi rabu sasema in „Gazeta prinnea, ca aici in Abrudu amevagata trebuintieloru munteniloru si a natiunei ar fi foarte folositoriu si da lipsa ca sa redice unu gimnasiu; amu fi asteptata ea necesitatea radicarei unui asta institutu ce este de comunu folositoriu sa se desbata pe deplinu de barbatii cei de frunte ai munteniloru; insa asta nu s'a facutu; poate ca Domnialoru so sotescu ca muntenii nu se ocupa sa alte decatu numai cu interes sela loru cele materiale, ai ca nu le pasa de detormatia loru impusa prin posetiunea ce o cuprindu ei în corpulu natiunei, spre a contribui la radicarea instituteloru dela care depinde cultura si viitoriulu nostru. Dar eu mai areda, ca Domnialoru de si nu au facutu o aceasta, asta tote sa templatu numai din acela principiu, ca toru fi fostii convinsi, spunea asesea trebuintta a noastra nedisputarera, si care nu mai are lipsa de nici o dealubire; ei numai sa nu fmp impedecati prin aceia, dela esrii amu merita sa fimu ajutorati. Puterea enca nu ne lipsesce, ca de si nu de odata, en va punendu acum enta in temeiu siguru pe tendo si cu inceta na vomu trezi cu institntala infiintata. Asia stateanu fara nici o Inerare in privintta acesta, candu iata ea ne soseste vestea, spunsa Esselentia sa episcop. gr. resariteanu b. viazana În urma invoirei gratiosului gubernu va trene aici in Abrudu o adunare în care se va sfatui, si sa va pune temeiu la infintii dalu gimnasiu Bucuria noastra a tuturoru era mare, asta insa trabui se mai scada, dupa ce Esselentia sa atata in beserica, catu si in adu narea tienata ne spuse cum ea, aici nu e vorba despre redicarea unei stu altei scoli, si anumitu a gimnasiului, ci numai despre darea loialitatiloru, si a speseloru pentru radicarea loru, fiinduca dela naltulu gubernu sau hotaritu pregratiosu, ca pentru trebuinttele munteniloru se se infiintiese aici în Abrudu o scoala normala gr. resariteana cu trei clase, ai caroru professori sa voru plati din veniturile statului. Ce e dreptu, inceputulu tuturoru scoaleloru trebue sa se faca cu infiinttarea celoru mai mici, adeca atunci cele trei biserici tiatori , ci numai de cautori, cu clasele normale, si asia si clasele cele normale aici radicande ne sunt foarte bine venite, si ne voru acoperi o lipsa multu simtita; si nu putemu se vedemu alta in ele decatu temeiulu pe care se va basea gimnasiulu nostru; însa daca se infintiaza clasele este normale, si se voru tiene cu spesele statului, din Abrudu nu aga are lipsa de vivepentru gimnasiu. Apoi „aperamu ca naltele locuri ne voru da voie se ne tragemu o data sama si cu fondu pisetalu, ca sa vedemu cati bani suntu in elu, fiiiduca pe sama scimu in fondu s'a afla atatia bani, din acaror samata se se plateasca medicii, chirurgii si moasele comunale, pentru care scopu au fostu înfiimtiatu, care fiindu asta era vomu deciara de imbeiatu si de aici innăinte cruciarii aceia carii se tragu dela noi din toata piseta, si carii ponendu spunea sa schimba una cu alta numai 0 maji de auru pe apa, face o uorima anuala de 3000 fl. m. s. — îi vomu consacra pentru fondulu care se va infiintia de acumu inainte, si care se va numi fondulu gimnasialu scu fondulu scolasticu alu munteniloru, — în acela fondu voru incurge bani si dela proprietarii particulari, si dela posteșatiie de bai prin daruiri, si si dela ceialalti munteni asta. Încatu numai se le ftie voia sincera aceloru in acaroru mana e depusu viitoriulu nostru; si numai sa nu ne ingreoneze cu altele, ce aga pute manu fora atata dauna a inapoierei pe alti timpi caci pe manastiri paromu dea da prisase nici putemu avè. Aici eu Abrudu de buna sama e locu unde aru trebui si unde putemu sa ne infintiamnana gimnasiu. Se sa atinge de cele doue clase reale, pe sama aciu eu, scoalele reale, suntu sau scoli reale comerciale, sau scule reale industriale sau scule reale agriculturale , care apoi trebue se se infinitese, daca se realisaza, asta, ca pe suma e prevalenta sean industria, adusomercialu său agricultura, asemenea se se constitue si asoalele. Insa industria noastra a Abrudeniloru, a celorulalti din giuru e mai cu sama baitulu, si asta daca e vorba, se ni se infiniieze cu ajutoriulu fondului pisetalu vreo scoala reala; atunci acea nu poate fi alta decatu scola reala de baitu, si iara, fiinduca baitulu mai cu sama se eserceasa la Rosia, si locu radicandei scoale de baitu in iarasi în Abrudu, ei in Rosia. (Va urma.) SCIRI NOVISSIME. Din Braila se scrie, ca dupa ce stansera foculu in Isaccea trupa turcescă earasi sa rentorse la lagerulu seu si în nortea din 29. spre 30. n. rela îl 'are iarasi sa auditu bubuite de tunuri. Unu vaporu de resboiu rusescu cu o duba mare de multe tuburi era se tgesa Dunarea, sa iise intimpinatu din partea turciloru cu salve de bombarda. Varogata eu duba se abati in 30. pe la 5 ore in Braila strecurinduse prin tunurile turcesci de la Isaccea. Cpuii se vedu ca au de cugetu asi aduna o suma mare de dube cu tunuri in Dunare spre a si inlesni trecerea in areloga eventuala. În 31. se Dai Bucuresci, 3. Noembre (22. Octobre). In 20. Octob. (1. Noembre) sa versatu sânge si la Giurgiu. Ocasiunea sa datueazasi prin incercarea Rusiloru de a-si stracura cateva stalupe (dube, barabaste) de resboiu pintre Rusciucu si Giurgiu. Turcii trasera cu tunuri asupra loru. Rusii le aparara totu din tunuri. La pornirea rostei din Bucuresci perderea nici de o parte nici de alta nu se scia, numai atata se aflase, ca si o femeie din Giurgiu ce mergea cu doi prunci ai sei fă lovita si ucisa de o bomba turcasca. Între acestea din 27. Octobre pana in 1. Noembre trecuse deja Vidinu la Calafatu in Romania mica o armata tugseassa de 50 mii. - De la Silistria la Calarasi inca a tgespte o trupa turcesca, catu de numerósa, nu se scie. — Acumu se vorbesce mai tare ca oricandu ca militia moldavoromana (preste totu in suma de vreo 30 mii) se va desfiintia de satra Rusi. R espectiva daci toti turcii cu micu cu mare dea valuma peste Dunare. Gubernarea la Dunare e ep totulu rusa; toti amploiatii politiei romani se demisera din postari si altii rusi se pusera in locu. Intre Braila si Constantinopole comunicarea sustanuse corabiele romane, turce, sesiptise sub Paraga sa suntu silite a descarca pe cele cu alta flamura (austriaca ?), consacra si asta platile ca le dau loru bisericele, a-