Gazeta Transilvaniei, 1853 (Anul 16, nr. 1-104)
1853-07-01 / nr. 52
Nt. 52. Jiauiois, Gazeta ese pe die ori, adesa: Mercurea si Poliea odata, pe septemana, adesa: Mercuriu oru este pe unu amnu 10 f. m. e. pe diumetate au 5 f. în launtru Monarebiei. TR . Putin 1553. Sambata. Pretiu « Pentru tisi straine 7 . pe unu sem. pe si annulu e. Se prenumera la tite poste ai la toti cunoscutii nostri DD. correspondipti. Pentru serie „fetis” se ceru 4 a. m. întiva 14 rpm imperatesei, epm Venetia, Monagenia apfigiasa. CORESPONDINTIA. 18. Juniu 1853. Astadi inainte de prandiu se tienă aici o parada, de catu care decandu e Venetia n'a fostu mai splendida. Acesta fu santirea stegului alu batalionului 3 si 4 din regim, Principe Turn - Taxis Nr. 50, alu braviloru nostrii patrioti din fostulu: regii. alu P. de romani. In campulu martin essindu cu parada si musica se postaza batalionele dinaintea Cortului menitu pentru cultulu Ddeesep asteptandu pe Ess. La D. gubernatoru generalu de cavaleria de Gorzkowsky, care. veni pe la 10 oage somitata de D. E. M. S. divisioneriu conte Fanchenstain si alti demnitari cu intregu corpulu oficiriloru garnisonului aici stationatu a s. r. marine, si alti regim. conte Strassoldo Nr.'61, regim. de artileria alu 5, corpulu de lotia, regim. de gzranitia Brodi, corpulu de geniu si multi altii din garnisanele invecinate. Ess. Sa fa primitu cu banda musicala ce cantă imnala popularu. D. capelanu sasighenso din reg. conte Strassoldo celebră misa, in finea caruia urma. santigea stezului. Dupa acesta luă D. colonelu alu regim. Principe Tagn-Tabis stegulu, esti la midiloculu batalioneloru sale si tieni o energica cuventare in limba germana, si dupa o pausa si in cea remana si magiara, în care aretă scopulu si insemnatatea actului acestuia, incuragiă pe soldati in creditia si adeghinita loga catra prenalta Sasa imperetesca, si ca la timpu de lipsa sa se tiena nedesrattiti de stegulu loga, ca ce mogtea pentru împeratu si patria e nobila . Aminti de luptele batalioneloru cele victoriose din epoca revolutiunei magiare, sub care batalionulu I din Ardealu procese pene la Pesta si in purtarea sa cea inimosa suferi multa regdeger spunea unu erou alu regim, a scapatu stegulu batalionului, dreptu care Maiestatea Sa desaga stegulu bat. acestuia cu medalia cea de apga (vedi Gaz. din an. tr.) si vneneia cu unu vivatu puternicu pentru fericirea Maiestatei Sale c. r. apostolice si a maritei Case Austriace. Entusiasmati bravii feciori salutara cu unu vivatu ne asezatu cuceritorea de inimi cuventare a eroului seu colonelu, care in cuvinte duci de parinte se adresă ca unu tata catra fiii sei, si fiii au intielesu, pentru ca elu vorbea în limba loru. Dupa finitulu cuventarei citi D. locotenente Ladai, unu Coman, articulii belici in tote trele limbele si se depusa juramentulu pe stegu, dupa care i se si immanuă stegulu cu atatu ceremonia. In fine defilara bravii Romani pe dinaintea Ess. Sale infaolosindu o deplina vizita din fesele loru, unu sensfesta imrosanta in purtarea loru, si o energia tactica in essegsiniele loru. O masa stralucita puse îne serbatorei acesteia. Domne imputeresce pe bravii nostri sombatrioti, ca sub stezara seu se proceda nencetatu pe calea gloriei, pe calea santei sale chiamari: invingere ori morte. Acesta bucuria o imragtiessp cu noi si celelalte 2 batalione, alu 1 si alu 2, Principe tagn-Gahis ce se alla in 'Previso, si cele 4 ale regim. conte Stgassoldo ce gagnisoneza aici, carii toli se alla estasiati de onoagea fgatilogț sei si imbucurati de apropierea celora cu carii au aluptatu atatea bravure in tempii cei periculosi ai patriei si ai tronului. Hatiegu, 2%. Iuniu. Pe tiara Hatiegului o impartiesce asta dicandu in doua apa numita „Aramaghe” si numai la Orlea-Sta-Maria se imbaieza cu podu statatoriu, pe acesta navalirea are lega din topirea nepei de pe munti sau ruptu în 28. Apr. si de atunci pana in 14. Iamp partea de catra resaritu sau allatu isolata de Hatiegu; inse acum sau carpitu podulu si sau ajutatu comunicatiunea: Eaga partea din soase de apa au suferitu multu prin esfundarea urmata din ploii si Hatiegulu prin apa connunita pana acum sau innecatu in 3 renduri, holdele si feneturile aprope de apa au suferitu multa paguba, la satulu Ciula-mare si la Jarcadine au maturatu totu de au arata in cale apa, si au ruinatu mai multe case, in Sarcadinu de josu gradina D. Vasilie Norsea au pierdutu multu din frumsetia ei — si celariulu curtii e infundatu de apa — ce va causa sindighei acei fermoase stricatiune. In 21. si 92. Tunsu au ninsu multu pe munti inse nu sau recitu aerulu în catu se strice la producte. Semanaturile de tomna preste totu sunt bune, cara cucurudiele nu au zgomuta multu pana acum din causa ploiloru nespumate, carele au opritu pe ostenitori de nu le au sapatu la tempulu seu. “In 20. Iunie au fostu aici dighestogala siotelogi limitanee D. Lorenz Cammeli - si au tienutu examenu cu pruncii, se se afla in seota aerariala de aici. — Pruncii cu npmega 82 sub conducerea dascalului lega D. Petru Lelutiu au agatata sresimine de progressu — înse ne avendu cartile trebuintio se a mana asta dicand, sei ce ar face mai multu, gata cu facutulu, daca nau din se spori. Plarulu infintieghii si o teloga comunale din asestuț vicariatu este substernutu in, s. g. guberuiu si cu sete, dorimu gratiosa aceluia applacidare sa se ne apucamu de lucru. La fara de scole bine intemeiete si fara de dascali harnici suntemu numai ce am mai fostu, ba si mai putinu, „nam qui, non. progreditur regreditur.“ - Idem. Lalesii, 21. Juniu 1853, Eri pe la 1 ora dupa amediari a inceputu a circula prochlamatiunea Principelui Gorciacos, comandantelți supremu alu ostirei ce ocupa Principatele. In fine ospratiunea nu mai este o problema, macaru ori ce vorunice diurnalele. de la 5 fie a intratu in Iassi 4000 Muscali, sp generalulu Danembergu în feante. Logsiasoff se astepta astazi sp grossulu armatei. Pe la Leova au intratu cu dovedire mai inainte 10,000 Muscali; aceia au pasitu spre Vasoghessi. Spue gnosia localu este si va fi neatinsa (pana candu?), elu se despra cu indestularea si gazduirea, ostirilioru. Nu si impanie cumu va fi lucrulu, caci, de si in prochlamatiune se dice, ca totu ce se va lua din treagga se, va plati la timpulu cuvenitu si cu pretiuri hotarite de guvernu, totusi vedemu ca ostirea ce a venita astra a trebuitu sa fie indestulata de gazdele cuartiruriloru. Satele de prinpregiurulu Jassiloru „s'au classificatu sa tiena fiecare casa 15 soldati. Nu stimp nimica despre miscarile: “turciloru, nu seimpi, diip, daca ei voru considera trecerea Muscaliloru ca saspi belli, si daca voru trece si ei Dunarea, eu, in parte, seip sa unu negutiatoriu turcu, care petrecea de vreo 15 ani in Moldova, a aretatu la mai multi o si ghisoge a lui Omeru- Pasta prin care era poftitu ca in minutu ce se va incredintia de trecerea muscaliloru, sa duca scirea peste Danege. — Acest turcu sa dusu alalta seaga spre Tierra Romanesca- Pe aice ssima lucruri, spocasiunea acesta, demne de a fi scitte in istoria. Scitisa la 10 ale curgatorei, feneealu consululu de la Bucuresti a venitu in Iassi, si luandu pre sons plata de aice a trecutu indata Prutulu, acestia fusesera saramati, precumu se vede la Chisineu spre consultare. Peste 4 dile consulii se inturnara, avura intalniri frecvente cu Domnulu. Infie consululu de la Bucuresti la 18, ale lunei a plecatu la Bucuresti. Guvernulu indata a inceputu a orendui lucrarile cuvenite pentru primirea ostighioga, trimitiendu boierii ad hoc pe la granitie spre intimpinarea generaliloru. “Se dice ea consululu de la Bucuresti aga fi provocatu pre Domnu sa faca o manifestatiune deosebita: sa faca adeca unpactu din partea Tieprei prin care sa se roge sa vie ostile rusesci. Domnula nu s'a invoitu nici cum la acesta, de catu cu greu se induplecă sa trimitia o devotatiune de trei boieri la Chisineu. Acesti boieri, Vorniculu Mien, Michalike, Vornicula Lascaru Bogdanu, Logofetu I. Santa fusera, de odata, renduiti cu Officiu Domnescu sa merga la Chisineu sa faca verbala manifestatiunea se ibti