Gazeta Transilvaniei, 1854 (Anul 17, nr. 12-104)
1854-02-10 / nr. 12
/ Lai „5. Biblioteca Judeteana ASTRA MIȘII 7 C7. 72. vămvuioun, Gazeta de pe Mesri, adeca: Perestea Vuiea odata pe septemana, adeca: Mercuriu ogp este pe unu anunu 10 f. m. s. pe diumetate anu 5 1. în Tainiru Monarchiei. si Reetiu Sambata, cu luvi. Pentru tieti straine 7 1. pe unu sem, pe si annula ingere 14 1. m. e. Se prenumera la tele peste imperatesei, cum" si la toti cunoseutii nostri DD. corr espondini. Pentru serie „retin”-le ceru 4 cr. m. VASILEUCCALIECEAU. Viemnansenia austriaca Sfoalele, totusi neglijita, mentata, — ca oricine scle. De sub D'imbrava, 1853. O tema d'a tate ori traptata, repetita, segmentata si desperata si apoi cu ea si soagtea popurului imprca fericirea popurului numai dela inflorirea scoleloru ategna. Unu rom la fuga de ssoale, nu poate sa se redice din caderea sea.” Orbia si nesfiintia lui e nedespartirera pemare a cadegei lui, et cise cegsa. - Sirene sandș popululu preia infinitagea scoleloru, nu a edificiatovru scolare,ca acele cu bpenia vedemu, co numai la simple provocatiuni catra” populu indreptate, se et faptuescu, nese a salaviatoru invatiatoresci, s'o popululu de dop pop rulu luminei, ca pri instimti insufletitu si acele le reaolvesee, — ci a institutiunei, invattarei tenerimei, intr'o generatiune purnatoare, nu se va lumina, din caderea sea nu se va rescula. — Apoi Ore unde face causa de nu se pote redica asestii didutuina le pre a tata remasa nostra natiune, si stolele nu se potu infiinta? — Pre inaltulu guberniila justificarena la credintia salutaria ... dispusatiuni emanate pebtru fericirea populiloru sei, si mai vetegiosa a credintiosiloru sei romani, carii pre catu suntu mai credintiosi „pr a Tata suntu mai arpsi, - si pre toti spre reconosciintia si mattia mita ii indatoresee. Si,deca toti aceia, cagii prein sârte sau urcatu în frontea ssoalelor nationale, in locu de nerasagire si cautarea numai a intereselorusele private si a somoditatei, parasindu causele publice. loru incredintiate numai in „ibant quarotegant” — ca energia, zelu, instinntia, si consciintiositate — ce dela densii pe dreptu se pote pretinde, ar asuda in sfera sea, inaltului gubernu nu numai ar descoperi defertele, ci ca unii ce cunoscu circumstantiile, ar si projepta modrrm spre efaptuirea salutarialoru disipsati pui: natiunea cu multu mai curendu s'au afla ajutata si fericita, de catu in fapta se vede. Multi dicu ca acesta redusa apasatore sta in apatitia popurului, inse cine au urmaritu cu atentiune miscarile si pasii in acestu pieptu facuti si in iubitulu nostru organu Gazeta publicului reportati, sau _convinsu ca popululu nostru, pre lunga tota simplicitatea sea, atata este patrunsu de necesitatea invatiaturei, catu cu densulu lunga * Mivitatea intielegintiei si a pastorilorului, — se potu face miraculi * acestu pieptu! — Si Au dora in nepasarea inteligintiei si a preotiloru sta causa ? — ba nu, ca si acesta, precumu reporturile publicate ne arata in tote partile — cu unele esceptiuni - se camu misca, indemna, invalia, sierbesce, si efartnesse. — Au nu citimu din tote partile in ssiintiari despre edificarea scoleloru, resolvirea salarialoru invatiatoresci, „despre planuri ensa si pentru stole reale? Voiu aleva de esemplu dieses a Urbei mare, carea mi e cunoscuta. In acesta in ante de 1845, lunga argoare la 200 de beserici, abea erau 3—4 „seole, doaga se poteu numi asta — apoi acumu, — nu voiu a mestifica, si acumu, in respectuluesistintei institutiunei tenerimei, mai ca stamu mai bine; ca indesieptaerorele si negliginttele de sesti nu se polu reforma — repara in 3-4 ani; co unde salariale ingatiato riloru în multe parti constateu din 5—6 cubule de basate, — secolele cea mai mare parte din nesse locuintie desperate ale cantaretiloru basericesci, si personalulu, corulu invatatoriloru, pedagogiloru, din ne sse individi provediuti cu diploma din preparandia catoliciloru de ritulu latinu a Urbeiu mare, unde mecanice invatiau unu metodu desectuosu, cra mai vertosu limba magiara (!) si satesi implaeaga de l imba sea natiunala, bansa nece de ritulu besericei sele, carele e o seghiniia ne incungiuravera intr'unu dascalu, cântaretiu, nese o grigera. Acestia ocupau statiunele de pedagogi, apoi dupa ce asistau la fierbitiulu dieesso si altre functiuni preotesci, se simtiau a fi fi zinitu saiamagea, — deci celalaltu temra im petreceu in mise latati, beuturi si alte netrebnicii. Acolo deodata reforma ca prin fermecu nu se rote. Inse totusi inima trebue sa saltedia de bucuria, sufletulu trebue sa se gatessa de o dplie sperantia de unu viitoriu fericitu, desa cate sau inceputu se voru continua cu energia, rela, si sonseiintiositate. In cele mai multe locuri sau edificatu seoteaza salariale invatiatoriloru in totu loculu, inca si in comunele de 30—40 de case, dela populu s'au suplinitu pene la 120 f. m. e. — si asia in asest pront, cu mangatie vestescu, ca nu stamu mai inderetru Dgaviloru nostrii frati ardeleni! Era cea mai importanta si mai imbucuratore este esistintia preparandiei natiunale *), in carea prin activitatea si zebraviloru DDnii profesori Ioane Popu **) si Dimitrie Grama, studiale pedagogice, satesnetice, economice s. a. in dulcea limba mama „roponanduse, ritulu si cantarile nostre invattanduse, preparandii nostrii prin indemnurile si insuflarea Deloru profesori si prin indulcirea de poetica nostra limba, in adeveru se preparedia spre a forma o generatiune mai ferice. — Una numai e dorerea ca stirendiile , fiinda „pucine, si tinerii nostri prin meseratate impedecati, nu se esolvescu in numeru de ajunsu a invatia cu spesele proprii, din causa curendu nu putemu spera individi apti la tote scolele di- Daga si la asista saga pute ajuta, deca mai marii nostri, ar umbla pese proprii, ar impenda mai multu studiu aceste cause sante, si s'aru mai abate dela unele formalitati. - E Fiind nascalele nostre populare, numai pentru invatiarea tenerimei popurului nostru romanu, dupa ce si preparandia e instituta romanescu, unde estintiele se propunu in limba romana, dupa ce se adeveresce ca tinerii carii au invetiata sciintiele gimnasiale, mai bucurosu sontinneadin clasele mai inalte si sa le preadia la stare mai buna, de eatu fierbiinduse interesului culturei poporului seu se trimesea pre sine masaga mare. ti'a inse in adeveru vreca iagema a educatiunei tenegimei populare, langa o remuneratiune miseravera, ore pentru ce nu se primescu in preparandia tineri si carii numai limba romana o spnossu? - Au dora e tema cu nu voru face in invatiaturi sportulu necesariu ? — Acesta e frica foga temeiu. (Va urma.) De suptu Carpatii medinali, 21. Fauru. Pe aici seimu ca Sirgiu e totu intrara rusiloru si Calafatulu in a tureiloru; se latieste faima ca in marginea Danatei tur, s'ar lati fometea, pe candu estima ca trupele au proviantu de ajunsu. Alta scrie, Bulgaria e prelucrata a se rescula Decurundu venire 2 deputati la Pr. Goreiacoffu. Acum, e intrebare: ca cu prazu a mana ori eu ciomagu? Si de unde arme? Parenise ca voluntirii din Romania voru se fie propagandisti mai multu de catu ostasi, trecanduse Dunarea. In sertemana trecuta vecitiramu brava nostra gata de soldati romani, se garnisona la Telega, trecandueatra Craiova. Frumosi tineri si voinici, cu coifuri prusiene, se potu mesura cu verite trupe cp- din ante, sei ce invatiau, de profesie erau magiari, era aspma, se facu preoti romani vernici, dupa devisa acestui maretiu institutu. — se t in fruntea educatiunei tenerimei seminaristice romane, cati tineri au abatutu dela apostasia gintei sale facundui membri apti ai aceseia? Deea si nu voiescu cei ce ar trebui se recunosca, cu multiumita recunosce ! In seminariulu natiunale romanu, in tempi mai nu gorene, de bravi! lui seiamu camu ce se le uramu aroetor *) In acesta preparandia, publiculu totusi re.. --agaghrea testimonialoru de batiune se esamine abia si prepandi si preparande de ritulu latinu! »*) Acestu barbatu cu delicata eruditiune, carapteru solida si conversatiune amena, condusu de zelulu nationale, au efaptuitu aplicarea in diregatorii mai a tuturoru teneriloru romani. Acestui barbatu inca se pote pe dreptate multi ami, ca cancellaria procuratoriei statu, a comitatului Biorei medinale consta exclusive numai din tineri romani, si ca avemu mai multi judi de cercu romani! Acestu laudatu barbatu de 15 ani ca vicereginte standu