Gazeta Transilvaniei, 1856 (Anul 19, nr. 1-102)

1856-02-25 / nr. 16

Penand­­a ere la die ori, adeca: Meg­­otea si Sambata. Euie a odata pe sep. cemena, adeva, Mercurea. Pretiu­soru -* anu 10 f.. pe din cetate -­­m­e, să intră Monarchiei.. S­­ dlui JTI Î. cui­ci . .. 1556. Pentru stegi straine 7 £­re 1 puni, ș pe anulu intregu la 1. Se prenumera la tote peste e. r., cum si la toti cu­noscuti nostri DD, „corespondinti, pen­­tru serie „retiep­” se ceru A­er. 1,­­ . Ra 46, “Aplausele egan entusiastice arsi, pe tandu în afara se artineau" "Dupa serbarea dilei a sevteia inattii pareti sau re'ntors la ale săle, rachetele de pe dealu si de langa Moldava in aega. 25 Miniateur­u de­i opou Mu Partea oficiasa. 1 6 gi­oua Si IDR si a dreptate a datu rostulu vacantu: de vestetaghia son­­siliului si de odata si substitutu: procuratura de 'statu, la­rgetag­a­rge­­fectoria din Mures-Osiorheiu,­ adjunctului pretorialu. de. acolo Rride­­ricu de Sternheim, si fostala vacanta la­rgetog­a prefeotoria lui Zi­­lau, eazasi de secretaria consiliului, si substitutu propuratoru­ de atat,­­­­ adjunctului pretorialu din Mures-Osiorheiu Joh. de Bodola. Ministrulu de justitia a data postulu vacantu la pretur­a reeresti via din Mughi- Osiorheiu de unu adjunctu dighetipnei­ufit dint­­­tuge, oficialului de acolo Aprad de Cagasloc. sa inreg­ ­­­ ­­i Partea Neolisiova.­­D deodata intre murii sei,­­ Festivitatea nuntiei de argintu a Maiestatiloru Bale Imperatului Ferdinand si a Imregatesei Maria Anna. Prag­a, capitala Bohemiei, pote ca nici odata n'a onoratu atatia membrii ai familiei Imregatesei 27. Februariu, sanda isi serba Imperatulu Ferdinand, bunulu, cu Im­­peratusai Magd­a Anna nunta de argintiu. Afara de Maiestatea Sa Im­­si parintele Maiestat. Sale Archiducele Franz Rainer, Josef si Heinrich, si Mai. Sa Imreg. Mama Carolina Augusta. Din Saxonia se afla de fasia Princiulu sligonoma Albert si alte apeto­­titati inalte, de burgermaistru Mai. Sale unu albumu poeticu, desogata forte ele­­gantu, in care se aflau poesii diverse, compuse pentru ocasiunea ace­­sa serbari, atata în limb­a germana satu si in cea boemisa. ” Poporulu se afla pe strate in seg­a acesta rona afanda in parte, spre a privi la luminatiunea ce se vedea pe la unele case feminosu a­­pangiate. Dimineatt­a erau pline stradele de poporu si MMai. Sale se aflara pe la o­re in capela curtiei, unde in fiintia de facia a tutu­­ro­r mariloru Osreti se tiena miss­a cer. Dupa finirea missei se dusera membrii inaltei curti Imregatesei in aragjementele Mai. Sale Imrega­­tului Ferdinand spre a gratula carunta parochia imregatessa. La 11 oghe intre o multime de roroga indespita se tiena misea svoleana in Catedrala de Eminentia Sa cardinalulu Principe Schwarzenberg, asis­­tata de episcopii din Königsgretz, Leitmeritz, Palten si alti prelati din provincia. Aici se aflara de fasia au­toritatile cele mai insemnate a­le tierei de sogona din tote branstele cu presiedintii loru, - Dupa siusa mersera cardinalulu cu episcopii si gratulara M­ai. Sale ssi. In toate celelalte beserici, pene si in cele evangelice si prin sinagoge se trenura deodata serviue dumnedicesci pentru festivitatea aseasta. - Dupa masia regala sera agantiase nobilimea mai inalta o representa­­tiune sarbatoresca in sala germana, care era decorata cu cea mai stralucita srlendoge. Tarbloția primu „Massimiliana de Austria si Maria de Burgundia“ stete din 15 persone, care le representa Priuc, Carl Arenberg, gralina Siam-Salias si alti tota grali si graline; ala doilea tablou: „Sgafina de Turingia, Santa Elisabeta“ asemene fa pepresentatu de 10 persâne totu dintre grafi si baroni; eaga alu trei: lea tablou de unii membrii ai teatrului curtii; dupa tablouri se re rrecentata prin grafane simbole: de 25 de flori d­eficitate.­­­peratura Franz Josef I, fucia ducele Wilhelm, Carl, si fratele celu mai micu Arh­iducele Ludovicu. In cin­a dinainte de serbarea acasta in­semnu Leopold, Carl, de ca acum în se mai afla de Ferdinand, Ernest, Sigismund, bucuria prede­­ D —_ 97 CUA De­­­ c > Brasiovu, baia de piatra aii comunei, le este greu insemnatu, unile cele sei. resaritene , care se castigă deverut, ca 6% acestea pe multu care va TRANSSILVANIA. a magistratului somanitatea, care se tieni in 5. ale curg. suptu presiedintia Dom­­nilui burgermaistru Franz de Schobeln, in fintia de facia a s. t. Domnu consiliariu de lasptiintia si presiedinte prefecturei Brasio­­­vului Ignată Grinez, se desbati zidirea noului teatru si a redu­­tei. Resultatulu desbateriloru fă, ca prin actui se se faca edificiulu acesta. Comuna Brasiovului da loculu dela Porta Vamei pena la gradin­a parochiala rom, catolica si din dereptu pene la murii cetatei, dimpreuna cu turnulu celu mare din fundulu gradinei. Afara de asi­­gurta mai da comunitatea si lemnaria trebuint­dsa din silbele ei, precum si­ materialulu losm­an numita, mai, da una si va asiedia o caramidaria pe lorțla seu si o varnitia Brasiovu, 8. Martiu n. Dela inceputulu lunei acesteia vena acum tiene pe aici unu frigu nestumata cu prisoge. Asta di feigulu se zghef­asa in celu mai aspru geru, insata ferestrile caseloru se vedu inghietiale ca tinulu. In urma neauei si a gerului se aflara­ in bilele intielepte ale ministrului de finantia D. de Bruck, a de­­venitu astazi in fapta „al pari“ cu bancnotele. finantia sunt prim­a causa a suitei creditului nagu­eloga. Mi­iloacele intrebuinttate de D. Bruck fura platirea pe calu se pote a datogre­­loru statului la Banca, vinderea drumuriloru de feri ale statului, prin si mesur­a cea poata, prin care se primi, ca policele si obligatie­unile facute pe sanatogice sa se plateasca eagasi in sanatore, decia se va face din partea creditoriloru conditiune si pretensiune scirile de pace au contribuitu multa la acesta straformare, care, restabilinduse pacea Europei si ghedisanduse cursulu silita pentru notele Bancului, pote deveni fara indoiala consistenta. — 6. Martin de piatra, ce se se apuce­ pe Valea Timisiului. 100 fr. m. e. la ajutorirea edificarii, pe care vaganteza pe anu si pe totu anulu va mai ingraba sa se insera zidirea. - timpu de unu anu doi tragundu folosu intru asiediarea sigura carii se adusera alalta­i seri morti - Seirile sosite de pe dela 1. nu mai vreau zagazii diplomatice si de seirile de pace, cina de sghediamenta o proprietate in comuna la noi agio de totu, incatu rptema „dice alte imprumute noue, asestea mesuri energice insemnata in urma pastrarea pentru restabilirea in esopomi­ a statului, proprietariloru carii ca fara la posturile de cordonu si causa le n. În sedintia somona se na voga a, pune la Pesta plati pe Comunitatea va lua parte si 100 actii de o suma de impartitu intre actionari de 1000 a­duce in sfirsitu, ca actionarii se de catu o suma si cumpara si arara plati afara cate 20 astii. Sau mai insarcinatu unu somiteta dintre astronati­i ale Timisiului si Viena dia in Viena agio, de bani, fara dela operatiunile finantiari intrebuintiate la ghenabilita ghea creditului hartieloru, finantiei de cu unu ca metalulu, la asusta, atâta inse cate le garanteza cu interesu doi­ oameni inghiettati, Afara de stramutarile­ Puteriloru, intr­unire a capitaleloru. ori candu alta data aseasta mai nemica nu venitu forte prin operati (M. m. ) f. me. , spunea si representan. au scadiutu si aici. inceputulu cau­­de miniesigura de statului adause în Inegate cele de lipsa, ca. catu Cu modulu acesta: vomu agu in res sufere greo greutate, ci din contra care astazi prindu mai multa fada­­in spitalulu militaria de aici. 2. Magtip,­a se mai contrațu La Fie e a:

Next