Gazeta Transilvaniei, 1856 (Anul 19, nr. 1-102)
1856-02-25 / nr. 16
Penanda ere la die ori, adeca: Megotea si Sambata. Euie a odata pe sep. cemena, adeva, Mercurea. Pretiusoru -* anu 10 f.. pe din cetate -me, să intră Monarchiei.. S dlui JTI Î. cuici . .. 1556. Pentru stegi straine 7 £re 1 puni, ș pe anulu intregu la 1. Se prenumera la tote peste e. r., cum si la toti cunoscuti nostri DD, „corespondinti, pentru serie „retiep” se ceru Aer. 1, . Ra 46, “Aplausele egan entusiastice arsi, pe tandu în afara se artineau" "Dupa serbarea dilei a sevteia inattii pareti sau re'ntors la ale săle, rachetele de pe dealu si de langa Moldava in aega. 25 Miniateuru dei opou Mu Partea oficiasa. 1 6 gioua Si IDR si a dreptate a datu rostulu vacantu: de vestetaghia sonsiliului si de odata si substitutu: procuratura de 'statu, largetagargefectoria din Mures-Osiorheiu, adjunctului pretorialu. de. acolo Rridericu de Sternheim, si fostala vacanta largetoga prefeotoria lui Zilau, eazasi de secretaria consiliului, si substitutu propuratoru de atat, adjunctului pretorialu din Mures-Osiorheiu Joh. de Bodola. Ministrulu de justitia a data postulu vacantu la pretura reeresti via din Mughi- Osiorheiu de unu adjunctu dighetipneiufit dinttuge, oficialului de acolo Aprad de Cagasloc. sa inreg i Partea Neolisiova.D deodata intre murii sei, Festivitatea nuntiei de argintu a Maiestatiloru Bale Imperatului Ferdinand si a Imregatesei Maria Anna. Praga, capitala Bohemiei, pote ca nici odata n'a onoratu atatia membrii ai familiei Imregatesei 27. Februariu, sanda isi serba Imperatulu Ferdinand, bunulu, cu Imperatusai Magda Anna nunta de argintiu. Afara de Maiestatea Sa Imsi parintele Maiestat. Sale Archiducele Franz Rainer, Josef si Heinrich, si Mai. Sa Imreg. Mama Carolina Augusta. Din Saxonia se afla de fasia Princiulu sligonoma Albert si alte apetotitati inalte, de burgermaistru Mai. Sale unu albumu poeticu, desogata forte elegantu, in care se aflau poesii diverse, compuse pentru ocasiunea acesa serbari, atata în limba germana satu si in cea boemisa. ” Poporulu se afla pe strate in sega acesta rona afanda in parte, spre a privi la luminatiunea ce se vedea pe la unele case feminosu apangiate. Dimineatta erau pline stradele de poporu si MMai. Sale se aflara pe la ore in capela curtiei, unde in fiintia de facia a tuturor mariloru Osreti se tiena missa cer. Dupa finirea missei se dusera membrii inaltei curti Imregatesei in aragjementele Mai. Sale Imregatului Ferdinand spre a gratula carunta parochia imregatessa. La 11 oghe intre o multime de roroga indespita se tiena misea svoleana in Catedrala de Eminentia Sa cardinalulu Principe Schwarzenberg, asistata de episcopii din Königsgretz, Leitmeritz, Palten si alti prelati din provincia. Aici se aflara de fasia autoritatile cele mai insemnate ale tierei de sogona din tote branstele cu presiedintii loru, - Dupa siusa mersera cardinalulu cu episcopii si gratulara Mai. Sale ssi. In toate celelalte beserici, pene si in cele evangelice si prin sinagoge se trenura deodata serviue dumnedicesci pentru festivitatea aseasta. - Dupa masia regala sera agantiase nobilimea mai inalta o representatiune sarbatoresca in sala germana, care era decorata cu cea mai stralucita srlendoge. Tarbloția primu „Massimiliana de Austria si Maria de Burgundia“ stete din 15 persone, care le representa Priuc, Carl Arenberg, gralina Siam-Salias si alti tota grali si graline; ala doilea tablou: „Sgafina de Turingia, Santa Elisabeta“ asemene fa pepresentatu de 10 persâne totu dintre grafi si baroni; eaga alu trei: lea tablou de unii membrii ai teatrului curtii; dupa tablouri se re rrecentata prin grafane simbole: de 25 de flori deficitate.peratura Franz Josef I, fucia ducele Wilhelm, Carl, si fratele celu mai micu Arhiducele Ludovicu. In cina dinainte de serbarea acasta insemnu Leopold, Carl, de ca acum în se mai afla de Ferdinand, Ernest, Sigismund, bucuria prede D —_ 97 CUA De c > Brasiovu, baia de piatra aii comunei, le este greu insemnatu, unile cele sei. resaritene , care se castigă deverut, ca 6% acestea pe multu care va TRANSSILVANIA. a magistratului somanitatea, care se tieni in 5. ale curg. suptu presiedintia Domnilui burgermaistru Franz de Schobeln, in fintia de facia a s. t. Domnu consiliariu de lasptiintia si presiedinte prefecturei Brasiovului Ignată Grinez, se desbati zidirea noului teatru si a redutei. Resultatulu desbateriloru fă, ca prin actui se se faca edificiulu acesta. Comuna Brasiovului da loculu dela Porta Vamei pena la gradina parochiala rom, catolica si din dereptu pene la murii cetatei, dimpreuna cu turnulu celu mare din fundulu gradinei. Afara de asigurta mai da comunitatea si lemnaria trebuintdsa din silbele ei, precum si materialulu losman numita, mai, da una si va asiedia o caramidaria pe lorțla seu si o varnitia Brasiovu, 8. Martiu n. Dela inceputulu lunei acesteia vena acum tiene pe aici unu frigu nestumata cu prisoge. Asta di feigulu se zghefasa in celu mai aspru geru, insata ferestrile caseloru se vedu inghietiale ca tinulu. In urma neauei si a gerului se aflara in bilele intielepte ale ministrului de finantia D. de Bruck, a devenitu astazi in fapta „al pari“ cu bancnotele. finantia sunt prima causa a suitei creditului nagueloga. Miiloacele intrebuinttate de D. Bruck fura platirea pe calu se pote a datogreloru statului la Banca, vinderea drumuriloru de feri ale statului, prin si mesura cea poata, prin care se primi, ca policele si obligatieunile facute pe sanatogice sa se plateasca eagasi in sanatore, decia se va face din partea creditoriloru conditiune si pretensiune scirile de pace au contribuitu multa la acesta straformare, care, restabilinduse pacea Europei si ghedisanduse cursulu silita pentru notele Bancului, pote deveni fara indoiala consistenta. — 6. Martin de piatra, ce se se apuce pe Valea Timisiului. 100 fr. m. e. la ajutorirea edificarii, pe care vaganteza pe anu si pe totu anulu va mai ingraba sa se insera zidirea. - timpu de unu anu doi tragundu folosu intru asiediarea sigura carii se adusera alaltai seri morti - Seirile sosite de pe dela 1. nu mai vreau zagazii diplomatice si de seirile de pace, cina de sghediamenta o proprietate in comuna la noi agio de totu, incatu rptema „dice alte imprumute noue, asestea mesuri energice insemnata in urma pastrarea pentru restabilirea in esopomi a statului, proprietariloru carii ca fara la posturile de cordonu si causa le n. În sedintia somona se na voga a, pune la Pesta plati pe Comunitatea va lua parte si 100 actii de o suma de impartitu intre actionari de 1000 aduce in sfirsitu, ca actionarii se de catu o suma si cumpara si arara plati afara cate 20 astii. Sau mai insarcinatu unu somiteta dintre astronatii ale Timisiului si Viena dia in Viena agio, de bani, fara dela operatiunile finantiari intrebuintiate la ghenabilita ghea creditului hartieloru, finantiei de cu unu ca metalulu, la asusta, atâta inse cate le garanteza cu interesu doi oameni inghiettati, Afara de stramutarile Puteriloru, intrunire a capitaleloru. ori candu alta data aseasta mai nemica nu venitu forte prin operati (M. m. ) f. me. , spunea si representan. au scadiutu si aici. inceputulu caude miniesigura de statului adause în Inegate cele de lipsa, ca. catu Cu modulu acesta: vomu agu in res sufere greo greutate, ci din contra care astazi prindu mai multa fadain spitalulu militaria de aici. 2. Magtip,a se mai contrațu La Fie e a: