Gazeta Transilvaniei, 1859 (Anul 22, nr. 1-59)
1859-12-03 / nr. 55
aM76 -55.- Gazeta si Foiea este regulata o data pe septemana, adesa: Meg- curea. - Pretiusu loru este pe 1 anț 10 £., pe diumetate anu 5 f. austr. ialaintruiu Monarchiei. ci -l. -2. Decembre 1859. Pentru tieri straine 7735 sg.ref sem. si 141. 70 cr.pe 1 an. Se prenumega la toate postele e. v. cum. si la toti sșoseptii nostri Do.sogesrondinti. Pentru serie „petit“ se cern 8 eg. al. austr. ame afti tepi iiri 4 > . . SPIS 4 . - 44 pe a „ ; =. E „ntila a deni ID . AMGCVE. d 9 T : i : iti . Li - SEA smui bvutoa Meonageania Austriaca. Ragrea ofisioasa. Neo. 18,880.12837 ex 1659. cONCURSul la școla primariă catolică germană de prefectură, ue ca rădicatu de curându în Lăpușilu ungurescu, șului ungurescu, sunt de a se cuprinde: 1. Stăciunea de unu învățătoriu primariu cu o leafă anuale de și cu o competință de cortelu cu 2. Stăciunea de unu subînvățătoriu cu o leafă anuale de și pentru cartelul. Stăciunea de unu adiun cu cu Doritorii de a ocupa aceste posturi, au săși îndrepte suplice? loru, prevăzute cu receratele documinte despre vârstă, religiune, purta- viață mai demnă de o piață comercială, prin urmare că asupra rea morale și politică, apoi despre căștigata capacitate de învățătoriu pe mi despre cunoștința limbei germane, romăne mi mariape, în termina de patru săptămăne, computate din ziua îngrăiei publicări a acestui concursu în cazera oficiale, aa veneraverulu ordinariatu f episcopie) episcopeecu gr. catolicu din Gherla, la care în privința religiunei ce mai face băgarea de semă, cum că pentru stăciunile cu Nr. 1 și 3 se voru respecta numai competitori, ce ce ținu de ritulu greco-catolicu, ear' pentru stăciunea de subtu Nr. 2, numai competitori ce ce ținu de ritulu romano catolicu. Sibiiu, pn 8. Decembre 1859. Dela u. p. gubernământu pentru Ardealu. prefectura Deajului, Partea neofisioasa. TRANSILVANIA. Brașovu 12 Dec. n. (Din vieața comunală, comercială, scolastică). În cetatea noastră se află precum se știe, doă feluri de publicități jurnalistice în două limbi de ale patriei; cu toate acestea în ochii cititoriloru din afară semănă ca și cum acestora două publicități le ar păsa prea puținu de acelea ce să întămplă împregiuru de dânsele, și aceasta din cauză că se ocupă atătu de țara cu trebile cum aș zice ale casei lor. Noi însă socoteamu o asemenea tăcere mai multu de o modestiă cuvenită fiecăruia față cu oaspeții săi, carii în casalu acesta să suplinescu prin istorii dinafară.Cu toate acestea nu negămu că în anii mai din urmă ne schimarămu și mai multu, devenirămu mai tăcuți și mai serioși, ne interesămu prea multu a urmări evenimintele de ori ce natură, dinlăuntru și din afară de dănsele, fără însă ca să reflectămu asupra loru, nici chiaru căndu am fi întrebați, am începutu adică a crede, că a vorbi numai e treaba noastră, ci numai a ne vedea fiecare de nevoile noastre, precum amu mai observatu mi altădată. Și cu 76re acestea trebue să mărturisimu, cum că în finalu comunei noastre carea este cea mai numeroasă din totu Ardealulu se întămplă multe lucruri demne de știutu, lucruri cu care în alte cetăți de mărimea acesteia pe unde publicitatea este mai multu prețuită și căutată s'ar împlea în fiecare număru căte o semicoloană. Să luămu de esemplu numai lucrurile representanțiloru comunei noastre (așea numiții sutași). Amu ajunsu ca cile ne- dănșilori nu se moră, apleca învinuiri de acelea rpele ne care jurnalulu Wanderer (N. 277) ne plespește în fața celoru mai multe cameri comerciale din celelalte provinții zicăndu că dănsele nu mai represântează și nu apără întru nimicu interesele comerciului și ale industriei, ci se ocupă mai vărtosu cu alte secături, prin urmare că a sositu timpulu ca aceleași să se refomeze în capete și în membrii, în alu căroru mijlocu s'au vârâtu spiritulu de clică, de nepotismu, de interesu în parte.Eagră gremiile noastre comerciale! Eramu să uitămu, ele nu că au răposatu încă, ci numai că așteptăndu noua lege comercială, pănă atunci seamănă că nu mai voru să dea nici unu semnu de viață. Întru altele comercialu cu vecina țeară a începutu să miște mai binișoru, eară pe căndu scriemu acestea drumulu așternutu pintre munți se află gata deschisu încă și pe distanța dintre Posadă pănă la Breza, prin urmare locurile cele mai periculose pe cale de o zi bună călare dela Brașovu înainte pintre Carpați săntu cu totulu delăturate; a rămasu numai distanța dintre Breza-Cămpina-Ploieși ca 6 miluri de locu pentru a cărei deschidere cătu mai curăndă rogă pe Dzeu toți călătorii mai vărtoșu toamna mi primăvara. Mai adaogemu dorința mi pentru căteva ospătării curate mi sigure, apoi, după suferințe nedescrise trase de sute de ani pe acelea drumuri aș putea rămănea îndestulați. Din sfera școaleloru seu cum ce răspică poeții mi alți cărturari, din cămpulu museioru, amu avea să însemnămu astădată, cum că proiectulu de a înființa o școală de fetiță pentru unu cureu mai înnaltu de învățături pe sama tinerimei romănești mai de curându s'a luatu earăș înainte, în cursu de 5 ani acum a treia oară. Despre resultatu vomu înștiința și noi numai atunci căndu vomu priimi știre positivă că acelaș nu s'a mai delăturatu iarăși sub cine știe ce felu de pretecsie. Mai mulți amici ai școleloru voiescu să afle decă în tipografiile dela noi au mai eșitu vreo carte scolastică. Nu domniloru, nu au mai eșitu nici unele afară de acelea pe care le știți, pentru că deși unii din domnii profesori ar fi în stare de a'și da studiile respective le tiparii, însă pănă căndu să'și scotă spesele tipăririi!Computăndu adică numărulu școlariloru gimnasiști, o edițiune fie numai de 500 ecsemplare nu poate ave prospectu de a se vinde nici în 5 ani de zile. Cu tote acestea tocma ni se spune, cum că Dn. profesoru și di știe toată lumea, se nu lu mai doară ne nimini capulu pentru dănsele, să nu mai întrebe nimini deacă sutoșii mergu regulatu seu nici decumu aa adunările loru. Numai căndu jurnalulu nemțescu localu mai aruncă uneori căte o întrebăciune pișcătoare, untoară Wa în zilele trecute asupra publicării unoru socoteli asupra îmregiitrării că noi dela unu timpu încone aici între Isvoară de munte avemu în cetate apă nuțină airea, atunci 19 timpuri de acelea mai tragu și oamenii noștrii cu urechia, pretura Lupu. Pentruul proste căteva minute că uitămu și de socotele și de eteeară pentru setea de vinu, bere și de vinarsu lăsămu să îngrijească numai arăndașii aceloru beuturi bețive. Mai înscurtu publiculu nostru e de acea bună credință, cum că în comuna noastră mergu rare bine, adminiotrăciune, socoteli înfrumsețări mi căte altele. Încătu pentru trebile străinu comerciale, mi industriale, auecrea leamu lăsatu mai înteiu pn știrea asi Dzeu, apoi în a 210 f. camerei comerciale, din a cărei anale încai știmu arăta, că aceeași are vreo doi amploiați forte activi carii ce sbuciumă zi mi noaptea ca să ne însuflemi nouă ce storul alți spiritu de