Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)
1861-10-28 / nr. 85
ră 350 se va efertui, si prin multiumirea dreptelorurghetensiuni, ordinea si pacea se va reasiediă si se va consolidă. Votezu data cu deplina convingere ca se se publice rescriptulu reg. emisu pentru convocarea dietei, Clusiu, 3. Octombre 1861. Belgradu, 28. Oar. 1861. „Cluju Vineri 18. Oct. 1861. (Romape din Nr. tr.) Îni mape rău că nscă au locu de așa, încătu să le refrăngu ui întorcu aceste toate din vorbă în vorbă într'o broșiură anume, că nu vreau ce ieu mi ocupu cu certe joculu altora știri ori lucruri mai de folosu, deci ca să mi trecu preste 1675 cealaltă filosooare și poesiă a Mulțiloru mei, nu pentru că nu ma'și pricepe și eu au asemenea întreprinderi, ci pentru că voiu se cruțu loculu și columpele acestei foi, cum amu zisu mai susu. Însă, cum că pentru Aisdă numai unu nume e îngrozitoriu nu putu trece cu vederea. Eu știu că voi ziceți, că acelu nume e alu meu; credu însă, că acesta e numai unu calu, pre care vă place să călăriți, ca să aveți cuvăntu ade vărea veninulu pentru alte lucruri, așia d. e. baronulu Chemeni Iștranu pentru cei 25 cai mari cei amu recultatu, licitatu și prefăcutu în opinci, cojoace, pușci lănii pentru rare. Esrape proprietariu pentru cele 23000 merpere de grănn, ve a'amu recultatu și măncatu ș. a. ș. a., cu care au puțini mi poate nici au unulu din cei mulți nu v'amu remasu datoriu. Acum fiindu că pentru acestea lucruri făcute pe calea sa, nu mă puteți judeca și spănzura ați aflatu Aiudulu, ca să călăriți pre elu. Pănă trăi bietulu Prodanu vă călăreați și descărcați pre elu, mă miru, că în simțulu vostru celu atătu de delicatu și iubitoriu de dreptate, nu vați aucatu nece unulu să îndreptați panegiriculu celu făcu „bote” după moarte numindulu „der Hegestgat von Enyed“ cu culoarea ca oficioasă de atunci. Am fostu atunci pn Aiudu de față, ați auzitu cu urechile toate pușcăturile, ați văzutu cu ochii pre cei ce vă gonia, ați cercetatu prin tribunalulu de la Cluju, Turda și Aiudu acestu lucru dela 1852 căndu a jucatu Susana Caboșu, văduva armeanului Murvai vola de actrice înaintea împeratului, și a leșinatu la vederea mea în Cluju înaintea Maiestății, ca să o provoace la isbăndă, pănă în 1858, căndu a casatu ai reieptatu curtea apelativă din Viena și a pusu capetu acelui procesu nepotăndu poi aduce dare mi probe, ui numai calumnii reutăcioase asupra mea au mesuratu căui stăngini suntu dela aca popii reformatu din Ciumbrudu pănă la casa omorâătului Murvai. Vau convinsu inginerii cu mesurele loru cele esacte, că pre ferepetra fruntariului dela podu nu potură lepăda feciorii mei joșu din podu omorâtu pre Morvai, cum zicea veduva în petițiunea ei cea poetică cătră Maiestate - ce și se pare avu de autoru totu pre Mulții din Corunculu nostru, aveți agătea probe de tăria caracterului meu, și totu mai călăriți! călăriți! bunii mei călăriți! băgați însă de seamă, să nu se împedece murgulu cu voi; și să vă dați preste capu! În călăritulu vostru celu perfidu încă luați a măna afade Gazeta puriioasă ue a amu citatu mai sueu, wir den Winter Feldzug în Siebenbürgen în den Jahren 1848 — 49 von einem Österreichischen Vereganen „carezite.” Nagy Enged hatte sich dieses grausame Eghemniss — durch die von grossen Nationalgarden fuiiher versichten Magde und Brandzuge in den zunichst der Stadt gelegenen romänischen Ortschaften und der begangenen Grăuelthaten von Koslard und Mihăltzfalva, bereitet, welches die Romănen zu rechen geschworen Datten.” citatu pentru cele despre Votecai. Poesia despre asteptarea poporului și lupta pentru aceasta e frumoasă, eu însă mă simțit cu multu mai elabu decătu să cutezu a mă încurca pn o astureliu de luptă poetică, amu zis'o și o mai repețescu „se abstragemu noi ardelenii dela ceea ce pomenescu „Mulții” mei, să ne înțelegemu aici acasă la noi, la asia ceva mă simțit și eu chiămatu, mai încolo neve o iotă. Deacă vreți, cs protestați și să dechlarați boeriloru de minciun și calumnii tote căte se cuprindu în corespondința mea, vă rogu să aveți bunătate a vă însemna și cinstitele nume; altumentre lumea că celu puținu eu singuru din lume, Bors crede, că sunteți nește oameni fără caracteru și mincinoși mai răi decătu clevetitorii. Cum că judele Vorscaia propusu în adunarea marcală din 16 Septembre, ca să ce prinză tulburătorii, mi totă congregațiunea a priimitu cu votu unanimu cum amu arătatu eu în Nr. 76 alu Gazetei e dreptu, cum e lumina soarelui, mi aceaota ce arată a fi dreptu și prin o altă corespondință a Gazetei Nr. 73, pn care că citeză chiaru mi cuvintele cu care a primitu adunarea avea propunere contravotăndu pre Zeic „vagy igen be kell forni, mert chulumben a gonosz tovobb harapodzik”). Pănă ns ceva de chiara Balintu mi Mora pu ce chipu mi modă fură măntuiți din mănile omeniloru pănțuiriloru în 1948 din adânculu temnițeloru Aiudului, se va întămplatu la strigarea și pretensiunea a 10.000 de romăni, ce ce afla pn castre la Blaju sub conducerea draga de lance în mănă. Aproposu era să trecu cu vederea ce e de mai mare însemnătate în totu articululu din 18. Oct., că adecă „Mulții” mei priimescu mănușia"”). Decă înțelegu sine că acestu tecotu, apoi nu mai înțelesu ei pre mine. Eu nu m'amu vieța mea nece pre unu minutu că strălucita națiă maghiară nu aru fi trage eabia ui a ce bare pentru libertatea ca, credu însă despre această slăvită națiune, patriotisme, qna eta de care e atătu de fanatisată și încăntată. Les hommes de tous les pays, n'ont de courage a certaines epoque***) - adecă omenii din tote țerile n'au curagiu și patriotismu decătu pn care mi epoce anumite. - ne a luatu această în 1849 au prea grea, suferințele prea amare, înșelăciunea prea groasă, desamăgirea prea înfiorătoariă pea tote acestea să le fi pututu uita așa curundu, prea ariciosă, oă mea căți ați văzutura de luptă deacă o ați văzutu, auzitați cum striga căndu eșiamu din Aiudu „Că trăiescă romănii și ungurii cei săraci.” Așia dragii mei rău vă bizuiți pn Dzeu, deacă neve poporulu nece bulgărimea nu se mai bizue în voi. Arăta despre pofa strălucitei nații ungurești, cătu pentru apărarea drepturiloru poporului și feliulu de tehne dela 49 încoace, de cu care le place a gave „paradia”. Mulțiloru noștrii, remăne ce vorbească cronica zilescă din cești 12 ani și miile A. Severu. Turda, 31. Octombre 1861. Convingerile religioase și opiniunile politice ce ne față potriveacu în unele privințe cum amu zice in proteqtio, apoi după achiomă: quae conveniunt în motertio conveniunt interne. Dogmaticii învață ce află la tote popoarele, e simțulu, convicțiunea, e așa zicându voia poporului - apoi aceasta, cine nu știe, că e voia lui Dzeu! Politicii, deși stau departe cu profesiunea loru tici, îmbrățoșiează strndului celui nestricatu alu simțului, că mai chiaru a viatu poporului. Noi subscriemu cu plăcere aceste doctrine, mi provocăndune aa istorie vomu adeveri, n'au fostu înotare a destrăma convingerile morali ța și aceasta au eșitu curatu de ateismu, căci morala poporului făcea opusăciune cerbicooă, carea rulu celu mai puternicu mi francezu, mi simțulu religiosu hrănitu cu principiile salutare ale cristianismului, după trecerea organului politicu, au eșuu triumfătoriu în verguri[ 45]. eară demagogii, carii au vătămatu cordele cele mai delicate formate în inimile omenești, kami neokapi angiriști au căzutu în disprețulu poporului. Fine ertatu per analogiam a deduce cumcă au unu poporu remasu în cultură, dară cu simțu curatu și nestricatu, oartea convicțiunei asi politice este: in : Lecțiunea venimu eară la care nu e potură „Mulții” miorui, care dedue cine fiă învățătorile. tombre o adunare la Aiudu, numerați căți unguri săteni au ea? midecă bulgărimea seara toți ómenii, satici fapte, mai voi, eară lungă știe totu naturu, segtaines heures că: unu simțu, trecutu tempulu a mai crescutu Ce mai ținu unulu văzutați cum 0 convicțiune, scărpina urechile, îndoitu în n'a fostu nice scăpătată că în secululu că De căndu ka unu eflusu naturalu pe ia națiune Dar' se lăsămu filosofarea că e cu toate acestea doctrina a eșuu între cele a libertății acestuia, că iobagi făcuți trecutu încercările celea de aceasta mea, gata totudeauna să mestecă 3004 de romăni de dogmaprofesată de dogcorespondința ei cu de ceva istoria, în 16. Oscar footu cu totu mai ingeniose din Frantoate metamorfosele politice de otatu *) Bezi Nr. Gazetei 73. Decursulu congregațiunei marcate a comitatului Albeitne, țenutu în Aiudu 16. Cenr. a. c. **) Legyen megeyozidve A. ur ama nageztoi sem, melyet kelene megkezdeniink az elâmitott ner sân szabadsâgunk 6rdek6ben. „***) Woyage autour du monde par Jague Arrago chap. I. 1) Asziui că Gazetele mariapedă, eu nu iamu numeratu, cei ne cunoscu crpada ne duc dela bearpadă la Aisdă să'și calcule Nulu loru dezvoru ști că au fostu atăția, căți au încăputu din piața ne avea uliță pănă la barieră. Evreii din Beltradu, fapii ce pricepu forte bine puiu Nrulu nostru la 4000, priu Nrulu nostru hogy nem retegiink gyavan de 300, ama ce au numeri, mi carii, era la târgu mn Aisdă |