Gazeta Transilvaniei, 1862 (Anul 25, nr. 1-102)
1862-05-26 / nr. 42
GAZETA TRANSILVANIEI Hr. 49. Brasiovii, 96. Halii 1869. ViibiEu \\V. Gazeta ee,86 de 2 ori. Mercurea si Sarabet’a, Faica una data pe septemana, — Pretiulu, pe 1 anu 10 . v. a. Pentru tieri esterne 15 .sun.pe unu anu sdu 45 doidieceri, or 3 galbini si 3 doidieceri ruon. sunatoria. Se prenumera la postele c. r., si pe la DD. corespondenți. — Pentru serie ad. de 10 Torbe mari sau mici inserate se ceru 8cr. Tacsa timbrala e 30 cr. de fiacare publicare. Fara depunerea acestui pretiu înainte nu se voru mai primi publicări MONARCHIA AUSTRIACA. Opiniunea Escelentiei Sale P. Episcopu ANDREIU Br. de SIAGMNA in obiectulu importării cartiloru romanesci. *) Ponderositatea obieptului din inaltulu decreta guberniala din 12. Febr. a. c. Nru 1680, carele ceru dela mine o prejudecare matura, precumu si absenti’a mea de 9 septemani din resiedinti’ami, numai acumu ’mi ierta de a’mi da opiniunea in privinti’a mesureloru, ce aru avea se observă spre veritoriu pentru trecerea cartiloru si a diurnaleloru romane din tieri străine, si cu deosebire pentru pres’a din Principatele rom. vecine. Mai nainte de a me lasa in meritulu obiectului de presa, debite se premitu constatarea acelui adeveru, ca adeca naţiunea romana, cu christiani si cu cetatieni, totudeaun’a au documentatu credinti’a si alipirea s’a catra Tronu si Patria, si pentru aceea au sclutu, si scie ea si asta di a nimici si a sfarma săgeţile cele ascuţite ale cleveteloru, cu cari inimicii nu mai inceteaza a o aduce in prepusu la regimu, imputandui Dacoromanismulu. Inse natiunea romana despretinesce aceste innegriri, le combate in diurnale, si sporesce in credinti’a si alipirea s’a catra Imperatu si Patria, pre carea ea anca si atunci o a pastratu neintinata, candu principii ardeleni cu vérga de feru au supusu pre romanulu jugului celui nesuferitu alu feudalismului, candu principii ardeleni gonieau religiunea strabuniloru loru, si faceau consciintiei loru sila, candu era crima a fi romanu, si numele si religiunea loru erau obiecte de batjocura si in sfarsitu, candu principii ardeleni confiscau mosiele metropolitane, eparchiale, monastiresci si parochiale, era pre archierei, preoți si călugării maltratau, cu catu dara mai multu nu iubesce naţiunea romana astadi pre Imperatulu si Patri’a s’a, si le este loru credintiosa, candu bisericesce si politicesce ea este egalu indreptatita cu celelalte popoare Christiane din Patria? Acestu adeveru ’lu precunósce intreg’aEurop’a civilisata, si regimulu imperatescu n’are nici unu temeiu alu trage la indoiéla, prin urmare n’are temeiu a pune vreo suspitiune seu nisce mesuri estraordinarie asupra scrieriloru romane patriotice, seu si străine. Acestea lasandule inainte, me intorcu la obiectulu susu lăudatului decretu gubernialu, si’mi iau voia a me descoperi intr’ acolo, ca cărtile si diurnalele in genere luanduse, sunt de feliurite categorii, cari se vedu din inscriptiunile si programele loru, si ca categoriele acestea feliurite ale cartiloru si diurnaleloru, nu potu cadea sub unulu si acelasiu tractamentu alu statului, ci mesurile luate au de a se defige după categori’a cartiloru si diurnaleloru asia, incatu de cărţile si diurnalele bisericesci, scientifice, scolari, economice, istorice si altele acestor asemene, nu se potu pune sub unu tractamentu cu cele de cuprinsu politicu, ‘pentruca religiositatea si sciinti’a nu potu fi nici candu prejudecioase pentru statu, ci politic’a reu socotita este după insasi natur’a’si condemnabila. Convingerea aceasta a mea nu numai nu vatama legea cardinala a patriei noastre constituționale, carea garanteadia cetatieniloru sei libertatea bine intieleasa? si egal’a indreptatire politica, confesionala si nationala, precumu si desvoltarea acestora doue momente din urma, — ci anca se poate cu totu dreptulu socoti ca unu eflusu din aceeasi. De aci urmeaza naturalmente, ca dispositiunile antimartiali despre pres’a romana interna si esterna, luate pentru censurarea si oprirea cartiloru si diurnaleloru romane, astadi nu se mai potu sustiené in valoare, căci atatu religiunea ort.orientala catu si națiunea romana sunt recepte, si căci tocma aceasta impregiurare au imbarbatatu pre ierarchi’a bisericesca de religiunea ort.orientala de a lucra neobositu pe campulu religiositatei si alu moralitatei, ce ei pana la 1848 nu i au fostu iertatu; asisderea totu aceeasi impregiurare au indemnatu pre intrelegintii romani din patria, de a fonna o Asociatiune pentru literatura romana si cultur’a poporului romanu, careia regimulu inaltu a binevoitu ai da aprobarea s’a, si totu deodata ai concede, ca aceasta Asociatiune se poata avea si membrii din tieri străine. — Altumintrea sta după parerea mea treab’a cu cărțile si diurnalele de cuprinsu politicu. Inse eu si in privinti’a acest’a purcedu din acea convicțiune, ca si intre aceste debite se se faca deosebire după cuprinsulu si program’a, ce ele representa. Si fiinduca la noi pres’a este libera si regulata prin lege, despre o parte, era despre alta, si aceasta o marturisescu cu durere, starea politica la noi anca nu s’au mai limpedîtu, de unde apoi provine, ca atatu in cârti si diurnale patriotice, catu si estranee se gasescu păreri diferite despre unulu si acelasiu obiectu politicu, si autorulu numai atunci se trage la responsabilitate, si fai’a lui se opresce, déca au aretatu tendintie malitiose, resturnatorie de pacea publica si legala, tendintie revolutionarie , pentru aceea ’mi iau voia de a da parerea mea in privintia acést’a intr’acolo: ca inaltulu gubernu se binevoiésca a statornici mesurile sale facia cu cartile si diurnalele romane, estranee de cuprinsu politicu pe basma acumu espuseloru impregiurari, cu atatu mai multu, de oarece e si cunoscutu, ca de si cărtile si diurnalele politice patriotice prosecueaza diferitele tendintie , si de si ele se unescu in principiu, a innainta binele patriei comune, daru in forma si esecutare se deosebescu intre sine, de unde apoi unele se decu centralistice, alte federalistice, totusi inaltulu regimu le concede liber la descoperire, pana candu nu vatama legile statatorie in vigore si privitore la interesulu individualitatea patriei, si la interesulu maiestaticu si dinasticu. Prescurtu opiniunea mea este, ca inaltulu regimu se tractedie cărţile si diurnalele romane estranee după aceleaşi mesuri preventive, pe carele au prefiptu pentru *) Caus’a importului obiecteloru literarie romane din alte tieri a privit'o romanii totudeuna, ca o mesura luata spre impedecarea culturei loru literarie materne si acumu anca o privescu cu unu ochiu din catenea afurisitei loru sclavii de vécuri, cu una amenintiare amanata, ca ei potu anca deveni strijbati in dreptulu egalei indreptatiri si cu mesur’a acésta, pe care o vediu si inaltulu gubernu, ca e apasatoria si rusinatoria, — de unde se si indură inaltu acelasiu, a provoca pe ordinariatele romanesci, ca se’si dee parerea in privinti’a obiectului acestuia, si Telegr. Romanu publica, ca din fontana secura aceasta opiniune , care o reproducemu si noi cu mare asteptare pentru resultatulu doritu. Red.