Gazeta Transilvaniei, 1863 (Anul 26, nr. 1-120)

1863-09-18 / nr. 87

GAZETA TRANSILVANIEI. Mr. §9. Brasiovu, 18. Septemb­re 1863. Anula MAI. QaEot'B esse de 2 ori: Mercurea si Sambet'a, Feiea ane data pe septemaaa. — Pretiuiu: pe 1 aau 10 fi. v. a. Pentru tier*­esterne 16 G. v. a. pe unu anu sdu 40 doidieperi, or 3 galbini mon. sunatoria. Se prenumera la postue c. r., si pe la DD. corespondenți. — Pentru serie ad. cam 10 vorbe mari sau mici inserate se ceru 8cr. T&cs’a timbrata e 30 or. de fiacare publicare. Fara depunerea acestui pretiu înainte nu se vor u mai primi publicări. MONARCHIA AUSTRIACA. Diet’a Transilvan­îel. Siedinti’a XXX din 18. Septerabre 1863. (De fa^a 91 membrii.) Se ceti protocolulu numai unguresce si se rectifica. O­b­ert Fr. propune, ca diet’a se aiba voia a con­chide , ca pe viitoriu se se primesca interpelatiunile, precumu si respunsulu la ele in totu cuprinsulu loru in protocolulu siedintieloru, fiinduca acestea sunt de multe ori de mare si principiala insemnate. Wittstock ’lu sprijinesce, si presiedintele a­­promite, ca acele se voru primi in reportele steno­­grafice. Rusu propune, ca pe viitoriu si propunerile si întrebările se se puna si cetesca numai in limb’a, in carea se cetesce protocolulu. P r e s i­e d. esplica lucrulu si propunerea lui Rusu nu se primesce. Dep. Jos. Plecker depune apromisiunea. P r e s i e d. : Dep. Budacker a datu inlaintru o in­­terpelatiune. Obert­o cetesce. Interpelatiunea dep. G. Budacker si consoci catia in. r. guberniu. „Diplom’a din Oct. 1860 defige in § 8 ca: Toate celelalte obiecte de legislatiune, care nu se reporteaza la datorintte si interese, care sunt comune toturoru regateloru si tieriloru, trebue se se resolveze insusi cu respectivele diete, pe cale constitutionala, si a­­deca : In tierile si regatele ce tieru de corona Unga­riei in sensulu constitutiuniloru loru de mai ’nainte, ear’ in celelalte regate si tieri in intieresulu si confor­mitatea ordineloru provinciale. Deci control’a admini­­stratiunei si învoirea la manipularea tuturoru fonduri­­loru publice formate prin aruncătura contributionala pentru recerintiele tierei, precum­ si control­a si deci­­siunea despre administrarea si intrebuintiarea tuturoru celoralalte fonduri de ori­ce nume, fundatiuni si insti­tute provinciale, sunt unulu din celea mai esentiale drep­turi , inse tocm’a de aceea si problem’a cade in com­­petinti’a oblegatoare a dietei. In M.­Principatu Tranni’a diace acesta oblegaminte asupr’a dietei si dreptulu acesta compete ei inca si spe­­cialminte după art. 11 din a. 1791. Inse fiinduca oblegamintea unei controle priintiose a manipularei cu fondurile provinciale e esentialminte condiţionată prin depunerea socoteleloru după regula despre administrarea acestora suptu decursulu celoru din urma ani, — mai incolo prin unu budgetu facutu după regula despre eventualele perceptiuni si erogatiuni — si mai incolo prin o transpositiune, intemeieta pe depunerea rationciniului, toturoru fonduriloru acestora in administratiunea derogatorieloru provinciale consti­tutionale, asia suptscrisii ’si ieu voia a pune catra in. r. guberniu pre-plecatele intrebari: 1. Daca in­ regimu alu tierei are de cugetu a me­­diuluci depunerea ratiociniului ,despre fondulu publicu, formatu prin aruncătura la contributiune pentru rece­rintiele tierei pe a. 1861/2 si 1862/3, precumu si do­cumentarea despre averea si statulu casei toturoru sin­­guriteloru fonduri provinciale, fundatiuni si institute provinciale cu specifica aretare a menirei loru, a mari­mei si a intrebuintiarei loru, inca pana candu tiene se­siunea dietei acesteia ? 2. Daca in­ regimu provincialu, fiinduca inceputulu au, nou administrativu sta la usia, budgetulu recerin­­tieloru tierei pentru an. administrativu 1863/4 ’nu va propune dietei inca inainte de începerea anului admi­nistrativu, si la punerea aruncaturiloru pe contributiune va recerca de tempuriu si invoirea constitutionala a dietei. 3. Daca in­ regimu provincialu cu privire la trans­­positiunea fondului provincialu publicu, precumu si pen­tru transpositiunea fonduriloru speciale ale tierei si ale fundatiuniloru, care se afla inca in administratiunea a­­taroru derogatorii, care nu sunt respundietore dietei transilvane, a facutu punere la cale, si daca nu, din ce temeiuri nu s’a facutu acéstea pana acumu. Sabiiu 16. Sept. 1863. G. Budacker, Fr. de Trauschenfels, Ca­­rolu Schnell, H. Wittstock, Car. Klein, J. Fr. Schneider, J. Brecht, A. Nagel­­schmidt, Fried. Roth, Franc. Obert, Joa­­chimu Muresianu. P r e s i e d. a promite, ca va inainta interpelatiunea la in. guvernu si la tempulu seu va impartasi respun­sulu inaltu alu aceluiasi. Ordinea dilei, urmarea desbaterei speciale. § i se primesce cu mod. “limbeleru tierei.“ La § i din propositiunea regimului. Fr. de Trauschenfels propune adausu, ca partidele, candu au advocati, se primesca respunsurile in limb’a competintelui oficiu sau municipiu. Se spri­­jina. (Esc. S’a gubernatorulu Conte de Creneville, a­­pare in logia.) Schnell aduce unu amendamentu, ca respunsurile se se de partideloru totudeau’a in limb’a jurisdictiu­­nei, a municipiului seu a comunei; ca­ci, dice elu, prin §, acest’a se ’ngreuieaza procedur’a foarte multu. Aduce e­­semple concrete, curau de multu ar patimi d. e. unu romanu seu secuiu, candu nu s’ar priimi amendamen­­tulu lui. —• Propunerea e sprijinita. Schmidt C. ar consimti cu Schnell, daca n’ar fi devenitu propunerea lui cu nepotintia prin priimirea §­lui 3. P u s c a r i­u , Trauschenfels va se faca legi pen­tru amploiati, Schnell pentru municipie. Schnell a fostu acel’a, care si-a inceputu cuventulu, provocanduse la aboru si electru, care aduna si lega oameni, corporatiuni, naţiuni, tieri etc. intre sine; deci se nu tragemu zi­duri ch­inesesci intre noi; se nu ne tiermurimu in cer­­curele strimte si anguste, ci se priimimu §-lu după pro­positiunea regimului, care e cu privire la poporu. B o­­ o g ’a asemenea pentru proiectulu regimului, care e o consecintia naturala din §§-ii priimiti deja de dieta si multiamesce dorintiele tuturoru, proclamandu egalitatea limbeloru. Lui Trauschenfels respunde, ca advocatii sunt partide, si ce s’a decretatu pentru par­tide, trebuie se aiba valoare si ’n privinti’a advocatiloru. Lui Schnell reflecta, ca nu prin propunerea regimului, ci prin a lui insusi s’ar ingreuiea partideloru cursulu proceseloru, dandulise resolutiuni, care ele in cele mai multe casuri nu le-ar’ intielege.

Next