Gazeta Transilvaniei, 1863 (Anul 26, nr. 1-120)
1863-09-18 / nr. 87
GAZETA TRANSILVANIEI. Mr. §9. Brasiovu, 18. Septembre 1863. Anula MAI. QaEot'B esse de 2 ori: Mercurea si Sambet'a, Feiea ane data pe septemaaa. — Pretiuiu: pe 1 aau 10 fi. v. a. Pentru tier*esterne 16 G. v. a. pe unu anu sdu 40 doidieperi, or 3 galbini mon. sunatoria. Se prenumera la postue c. r., si pe la DD. corespondenți. — Pentru serie ad. cam 10 vorbe mari sau mici inserate se ceru 8cr. T&cs’a timbrata e 30 or. de fiacare publicare. Fara depunerea acestui pretiu înainte nu se vor u mai primi publicări. MONARCHIA AUSTRIACA. Diet’a Transilvanîel. Siedinti’a XXX din 18. Septerabre 1863. (De fa^a 91 membrii.) Se ceti protocolulu numai unguresce si se rectifica. Obert Fr. propune, ca diet’a se aiba voia a conchide , ca pe viitoriu se se primesca interpelatiunile, precumu si respunsulu la ele in totu cuprinsulu loru in protocolulu siedintieloru, fiinduca acestea sunt de multe ori de mare si principiala insemnate. Wittstock ’lu sprijinesce, si presiedintele apromite, ca acele se voru primi in reportele stenografice. Rusu propune, ca pe viitoriu si propunerile si întrebările se se puna si cetesca numai in limb’a, in carea se cetesce protocolulu. P r e s ie d. esplica lucrulu si propunerea lui Rusu nu se primesce. Dep. Jos. Plecker depune apromisiunea. P r e s i e d. : Dep. Budacker a datu inlaintru o interpelatiune. Oberto cetesce. Interpelatiunea dep. G. Budacker si consoci catia in. r. guberniu. „Diplom’a din Oct. 1860 defige in § 8 ca: Toate celelalte obiecte de legislatiune, care nu se reporteaza la datorintte si interese, care sunt comune toturoru regateloru si tieriloru, trebue se se resolveze insusi cu respectivele diete, pe cale constitutionala, si adeca : In tierile si regatele ce tieru de corona Ungariei in sensulu constitutiuniloru loru de mai ’nainte, ear’ in celelalte regate si tieri in intieresulu si conformitatea ordineloru provinciale. Deci control’a administratiunei si învoirea la manipularea tuturoru fonduriloru publice formate prin aruncătura contributionala pentru recerintiele tierei, precum si controla si decisiunea despre administrarea si intrebuintiarea tuturoru celoralalte fonduri de orice nume, fundatiuni si institute provinciale, sunt unulu din celea mai esentiale drepturi , inse tocm’a de aceea si problem’a cade in competinti’a oblegatoare a dietei. In M.Principatu Tranni’a diace acesta oblegaminte asupr’a dietei si dreptulu acesta compete ei inca si specialminte după art. 11 din a. 1791. Inse fiinduca oblegamintea unei controle priintiose a manipularei cu fondurile provinciale e esentialminte condiţionată prin depunerea socoteleloru după regula despre administrarea acestora suptu decursulu celoru din urma ani, — mai incolo prin unu budgetu facutu după regula despre eventualele perceptiuni si erogatiuni — si mai incolo prin o transpositiune, intemeieta pe depunerea rationciniului, toturoru fonduriloru acestora in administratiunea derogatorieloru provinciale constitutionale, asia suptscrisii ’si ieu voia a pune catra in. r. guberniu pre-plecatele intrebari: 1. Daca in regimu alu tierei are de cugetu a mediuluci depunerea ratiociniului ,despre fondulu publicu, formatu prin aruncătura la contributiune pentru recerintiele tierei pe a. 1861/2 si 1862/3, precumu si documentarea despre averea si statulu casei toturoru singuriteloru fonduri provinciale, fundatiuni si institute provinciale cu specifica aretare a menirei loru, a marimei si a intrebuintiarei loru, inca pana candu tiene sesiunea dietei acesteia ? 2. Daca in regimu provincialu, fiinduca inceputulu au, nou administrativu sta la usia, budgetulu recerintieloru tierei pentru an. administrativu 1863/4 ’nu va propune dietei inca inainte de începerea anului administrativu, si la punerea aruncaturiloru pe contributiune va recerca de tempuriu si invoirea constitutionala a dietei. 3. Daca in regimu provincialu cu privire la transpositiunea fondului provincialu publicu, precumu si pentru transpositiunea fonduriloru speciale ale tierei si ale fundatiuniloru, care se afla inca in administratiunea ataroru derogatorii, care nu sunt respundietore dietei transilvane, a facutu punere la cale, si daca nu, din ce temeiuri nu s’a facutu acéstea pana acumu. Sabiiu 16. Sept. 1863. G. Budacker, Fr. de Trauschenfels, Carolu Schnell, H. Wittstock, Car. Klein, J. Fr. Schneider, J. Brecht, A. Nagelschmidt, Fried. Roth, Franc. Obert, Joachimu Muresianu. P r e s i e d. a promite, ca va inainta interpelatiunea la in. guvernu si la tempulu seu va impartasi respunsulu inaltu alu aceluiasi. Ordinea dilei, urmarea desbaterei speciale. § i se primesce cu mod. “limbeleru tierei.“ La § i din propositiunea regimului. Fr. de Trauschenfels propune adausu, ca partidele, candu au advocati, se primesca respunsurile in limb’a competintelui oficiu sau municipiu. Se sprijina. (Esc. S’a gubernatorulu Conte de Creneville, apare in logia.) Schnell aduce unu amendamentu, ca respunsurile se se de partideloru totudeau’a in limb’a jurisdictiunei, a municipiului seu a comunei; caci, dice elu, prin §, acest’a se ’ngreuieaza procedur’a foarte multu. Aduce esemple concrete, curau de multu ar patimi d. e. unu romanu seu secuiu, candu nu s’ar priimi amendamentulu lui. —• Propunerea e sprijinita. Schmidt C. ar consimti cu Schnell, daca n’ar fi devenitu propunerea lui cu nepotintia prin priimirea §lui 3. P u s c a r iu , Trauschenfels va se faca legi pentru amploiati, Schnell pentru municipie. Schnell a fostu acel’a, care si-a inceputu cuventulu, provocanduse la aboru si electru, care aduna si lega oameni, corporatiuni, naţiuni, tieri etc. intre sine; deci se nu tragemu ziduri chinesesci intre noi; se nu ne tiermurimu in cercurele strimte si anguste, ci se priimimu §-lu după propositiunea regimului, care e cu privire la poporu. B o o g ’a asemenea pentru proiectulu regimului, care e o consecintia naturala din §§-ii priimiti deja de dieta si multiamesce dorintiele tuturoru, proclamandu egalitatea limbeloru. Lui Trauschenfels respunde, ca advocatii sunt partide, si ce s’a decretatu pentru partide, trebuie se aiba valoare si ’n privinti’a advocatiloru. Lui Schnell reflecta, ca nu prin propunerea regimului, ci prin a lui insusi s’ar ingreuiea partideloru cursulu proceseloru, dandulise resolutiuni, care ele in cele mai multe casuri nu le-ar’ intielege.