Gazeta Transilvaniei, 1867 (Anul 30, nr. 1-102)
1867-09-17 / nr. 73
Nr. 93. Gazet’a ese de 2 ori: Mercurea siDuminec’a, Fai’a, candu concedu ajutoriele. — Pretiulu, pe 1 anu 10 fl. pe */* 3 fl. v. a. Tieri eaterne 16 fl. T. a. pe unu anu seu 3 galbini mon. sunatoria. Brasiovu 29|17 Septembre 1867. MONARCHI’A AUSTRIACA. Transilvania. Societatea academica romana va tiene Vineri in 15 Septembre c. v. una siedintia publica pentru inchiaiarea sesiunii anului 1867. Depesia telegrafia. ITALI’A. Florenti’a 22 Sept „Gazet’a oficiale“ contiene una declaratiune dicunda, ca gubernulu vede cu mâhnire agitațiunea provocata io ajunulu unei operații finantiare. — Guvernul, va respecta drepturile cetatianilorn, va mantiene tractatele neatinse si va lua mesuri aspre contra ori cărui ce ar’ voi se le violese. Garibaldi a plecatu la Arejo. Neliniscea din caus’a proiecturiloru lui urrueaza inca. Se dice, ca este foarte hotaritu a face una incercare in contra Romei. — Pap’a intr’unu consistoriu decretu a condamnata cu unu sacrilegiu si una usurpatiune decretulu guvernului in privinti’a bunuriloru besericei si a declaratu nulu efectulu decretului, confirmandu censurile pronunciate contra autoriloru. — „Nat.“ Rom ’a 23 Sept. Politi’a pontificale a facutu eré oari arestări. ■— Scrie trista! Ioane Piposiu, controloru reg. la topitorea de tern din Govasdi’a nu mai este intre cei vii, — memori’a lui vi se va remane eterna ! Domnule Ioane Piposiu după o boala indelungata in etate de 54 ani in 3 Sept. 1867 c. D. si-au datu sufletulu in manele creatorelui, iar’ elementele lui petrecute de o multime amici si cunoscuţi ai sei s’su inmormentatu in 6 Sept. a. c. in cemeteriulu besericei gr. orient, din Delariu. Pe reposatulu cu adma sfasieta ’lu jalescu iubitulu seu frate Lazaru Piposiu reg. probatoru de minere la ustrin’a montana in Zlatn’a, dimpreună cu soci’a sa Teresi’a si fiiulu-seu Lazaru asesoru de sedria, si fiicele Mari’a măritate după Basiliu P. d’Harsianu asesoru de sedria, Teresi’a si Id’a, mai incolo sor’a reposatului An’a veduva preotului romanu Groza si nepoţii de frate Ioane fostului comite supremu alu Zarandului, Victorii consiliaru reg. la oficiu de contabilitate, Petru asesore la tabl’a reg. judiciaria, Basiliu protopopu gr. orient, in Hondolau si nepotele, Elis’a veduva perceptorelui o. r. Nicolau Nemesiu, Fani măritate dupa Petru Manu c. r. consiliariu de finantia—precum si toti ceialalti consângeni. Reposatulu pre langa amerea ce au pastratno pana la camértei sale catra iubitulu seu frate, sora, nepoti si consângeni — nu si-au uitatu nici de iubit’a sa naţiune si beserica, lasandu pentru înmulţirea fondului asociatiunei romano transilvane o suma de 735 fl. v. a. in obligaţiuni de statu, siese bucăţi de auru naturalu dela Pianu in pretiu de 15 fl. v. a., cutotulu o suma de 750 fl. v. a., afara de biblioteka sa, etatatoria din 93 bucati de charti despre deosebite ramuri de sciintia, ier’ pentru beserica coodusu de sentiulu pietatii au lasatu besericei gr. orient, din Hondolu locuia nasceri sale 10 galbeni imperiali simpli si 100 fl. v. a. si besericei din Dekriu unde i s’au asiediatu osementele 100 fl. v. a. Fia’i tieren’a usiera si memoria lui eterna! *) *) Suntu rugate celelalte diurnaie romane a reimpartasi trist’a acesta scrie despre meritatala reposata si in colonele sale, — R. Himedor’a 17 Sept. 1867. Cu adenoa durere ei mare struupinare de anima amu primitu gratios’a ordinatiune consistoriala din 7 Sept. a. b. cu Nr. 1202, in care ni se anuncia trist’a faima , ca Escel. Sa Prea Santinulu nostru Metropolitu „Niultltiu“ , barbatulu cela devotata besericei si naturei sale, au inpetatu de a se mai numera intre celi vii. — O ce durere adenoa si ce întristare coprinse animele tuturora si inca indata la tristulu tona ala campaneloru, ce legănate in turnurile besericiloru dia Hanedoria, aruncau nesoe sunete lamentabile si prelungite, ce ne invita ce ne imbracamu in doliu, se gelimu adencu pre venerandulu Archereu si marele Mecenat? romanu , — si se peregrinamu in spiritu ou pietate la mormentulu ce acopere sacrata-i cenusia n primului capo alu restauratei néstre metropolis — In 15/3 Sept. a. o. celebranduse s. liturgia de ou. d. protopopu gr. cat. alu tractului Hunedoarei Ioane Fodoro, concomitatu de alţii 5 preoți din tracia, după anitulus.liturgia înaintea altariului ddieoson se reduk rogatiune fierbinte catra tronulu Cerescu pentru reasiediarea in porturile drepliloru, sofletului in dnulu adormitului anteluptatoriu si mura aparatoriu alu natiunei néstre. — La ceremoni’a formalei inmormentari funebrale lua parte unu popom nobilu si férte numerosu din téte națiunile si din ambe sensurile ce locuiescu aceat’a patria a Coi virulom, si clerulu r. cat. in franto on vicarlulu in corpore. — Cu aceasta ocasiune d. protopopui prin un’a vorbire scurta inse forte acomodata, făcu cunoscuta poporului ce asistă, privindu trista la costiugulu din mediu besericii invesstitu in panura négra si luminata de facle aprinse, ca acesta ar’ fi numai unu semna de trista memoria. — Pre candu de pre amvonu noulu cooperatoriu rosti o cuventare catra numerosulu si ale sulu popom, cu care ocasiune vedea cu ochi plini de lacrimi si din străini o mulțime. S’au enumeratu si unele noțiuni mai principale din viéti’a Esc. Sale. Capetu se puse la 1 éra dupa amiédia, cu epitafiu cautatu de junimea studioasa, si cu oftări de durere! Fi bine cuventatu S. Părinte! Fia ti tierin’a usiera si memori’a eterna! — Ioane Fodoru, protopopulu Hunedorei gr. cot. Romanii din Selagiu si procedura arbitraria a maghiariloru de acolo. Suntu doi ani acum de candu andimu ne încetate caiii dela romani in genere, dar’ mai ales dela cei din Stagiu, lupta portata in cele mai multe comitate romane in acesti doi ani din urma, portata pentru mantienerea drepturiloru sale nationali, — deca au drepturi romanii de subsceptivile Austriei — pentru esercitarea loru,si ajunse culmea mai pretutindeni............ . . . Majoritatea, cum vedemo, începe a urma cu mani cu puiére politic’a lui Széchényi. Nisuiescu a se da pe facla catu mai liberali in privinti’a nationalitatiloru, pana candu pe ascunsu lucra neîncetata contra le, cu cele mai nejustificavere mediuléce, pe cele mai neespusabile caii. Făcu partite intre nationalitati, acitia un’a contra celeilalte, se areta a părtini un’a seu sit’a, că cu atatu mai securu se le potu tiené desbinate, ce e de lipsa pentru reesirea scopuriloru loru. Er’ candu nu potu reesi pe ascunsu, se dau pe facla si apoi numai se fereasca Ddieu! Esperintia pucina m’a facutu a crede, ca maghiarului aici, candu vorbesce despre îndreptăţirea natiunalitatiloru, m’i diace la anima ce vorbesce gur’a, — si candu pronuncia : voimu a îndestuli natiunalitatile, ’mi se pare a audi ecoulu : voimu a năduşi nationalitatile. . . . Romanii sem suferi, dar’ et „tenent alta raeute repostum.“ Dovada despre padiintia dedeau si romanii din Selagiu, caci cine cunosce procedur’a esterminatoria de naționalitatea noastra in aceasta tierisiera romana , cari cunoscu manier’a impreunata cu batujocura, intrebuintiata atatu cu alegerile de deputati , catu si cu investigarea pentru repumit la macelaria din 18 Decembre 1865 la alegerea din S. Cehu, se mira, cum de nu eiumpe resbunarea acestui poporu degradata la starea elotiloru politici. Adi mane voiu fi doi ani , actele investigatiunei si acum diacu puse ad acta la tribunalulu Crasnei si criminalistii maghiari, arangetorii lăudatei măcelării, se fileecn, cum romanii numai in desiertu procedéza in contrale si candu au dreptatea lunga sene. Ce va se dica acésta intardiare, ce va sa dica asta procedura a tribunalului? Batujocurirea romaniloru din partea lui, aprobarea măcelării comise contra romaniloru! Incurageare, ca pe romani maghiarii i potu ucide, bate ei bolnavi fara de a fi trasi la respundere?! Dar’ se venimn la lucruri mai recinte. In adunarea comitetului comitatensu tienuta in Zelabu la 2—5 i. o. a venita înainte o causa de interesa comuna pentru toti romanii. Acesta voia resuma-o inca nu se peta mai soarta, numai nu cumva «B »lnooan ou iudulgou* ti’a on. d. Redactors care mi deschide coloanele sale *) si ou patiinti’a ou. publica, care se intereseaza de tierifier’a Selagiulu, de leganulmemoritoriului Barnutiu. Eoa faptulu constatata. La adunarea comitatensa gen. trecuta locuitorii Bobotei seu cum o mai numescu ai Dersidei mare au rogatu adunarea comitetului cotteusu ca se pedepseasca pe cativa deregatori anumiti pe nume iu suplica (noi i vomu numi mai dioso) cari fara de nici o pansa sub masca de braciu (brachium) au resculatu mai multe comune maghiare in contra acestei comune curatu romane. Se roga totu odata a esmite o comisiune, care constatandu lucrulu si daunele causate prin ea se se convingă comitetulu cottensa despre crimele comise. Adunarea conforma cererei esmite o commune din 4 membrii anume Kaisler Imre, Alecsandru Popu, Ioane Nichita si Kiss Lajos, cari investigandu io facia locului cu cea mai mare dirigintia, adunarii cottensa tienite in dilele numite mai susu refereza in urmatoriulu mo cin: Ungurii posesorati din pregiurulu Bobotei au procedatu in contra comunei pentru limitarea dreptului de crismaritu, voindu - si face si ei dreptu de crismaritu acolo, unde de candu e lumea nu au avutu. La forulu primu domnii de unguru firesce au dobenditu. Judecatea s’a incunosciintiatu cu respectivii domni si cu advocatulu comunei, care inse nu a comunicatu-o cu sătenii, pate intielesu fiindu cu contrarii, ca se eschida pe romani dela apelatiune. Deci domnii au dreptu de crismaritu unde nici candu n’au avutu si deciseră a se licită. Pentru esecutarea judecatei, respective pentru licitarea arendei pe anula viitoriu la 1 Iuliu a. c. a esitu in fap’a locului in Bobot’a judele centralu Georgia Balintu. Sătenii, că victi, *) Colonele diamalolni ce redigamu si vomu rediga suntu si voru fi ale natiunei, induigintia se cere numai dela legea presei, de aici incolo vercarui devotatu barbatu alu natiunii ei suntu deschise fara cea mai mica exceptiune, in cause si cestiuni natiunali. — R. &nulu XIX. Se prenumera la postele c. r., si P DD. corespondenți. — Pentru serie Tacs’a timbrala a 30 cr. de flacare blicare. de la I cr. pu-