Gazeta Transilvaniei, 1869 (Anul 32, nr. 1-99)
1869-06-11 / nr. 44
nóstra besericésca gr. e. de Alb’a Iulia participa mai multe beneficia din fundulu asia numitu relegiunariu si alu instructiunei, — si din astu punctu de vedere, se vede a fi opu de a participa si provinci’a nóstra besericésca la susu atensulu congresu r. c. dela Bud’a-Pest’a; inse acést’a participare inca nu se poate si nu e liertatu de a se face decatu amesuratu naturei autonome a provinciei nóstre besericesci gr. cat. de Alb’a Iulia. Afara de aceea diecesele nóstre gr. c. singuratece, si prin densele intreg’a nostra provincia besericesca are fondurile sale proprie diecesane intemeliate din venituri cu totulu siesi proprie, a caroru administrare si regulare nu pote se cadia sub jurisdictiunea altora, de catu a dieceseloru si respective provinciei nóstre besericesci. Din este motive, noi subscrisii ca fiii credentiosi si adicti besericei, nu potemu se pasimu la desbaterea obiecteloru susu-aduse pre alta cale decatu, care ne o arata provinci’a noastra besericesca autonoma, ale cărei drepturi ale sustienu nevătămate ne este santa datoria impusa si de s. scaunu apostolicii. Deci noi neaflandu subscrisu nici uuu episcopu gr. c. din provinci’a noastra besericesca in cerculariulu inaltu alu Em. Sale princ. primate si a.eppu dela Strigoniu si alu prea ilustr. episcopi r. c. data in serbatori’a SS. Filipu si Iacobu, ad. vn la Maiu a. c., si temendune ca una atare invitatiune s’a facutu cu ignorarea metropolitului nostru si alterarea autonomiei besericei nostre gr. c., ne semtiim oblegati in conscienti’a sufletului nostru a protesta solemne înaintea lui Dumnedieu, s. scaunu apostolicu, inaltiatului tronu alu Maiestatei Sale ces. si reg. apost. si escelsului seu regimu, ca nimenea din provinci’a nóstra besericesca gr. cat. de Alb’a Iulia, fia acel’a ori si cine si de ori si ce conditiune, se catedia de sene a descende in pertractarea obiecteloru susu-atense de noi inainte de a fi constatatu legalmente despre consensulu comunu alu intregei nóstre provincie besericesci, ce ca se se pota efeptui, rogamu si pretendemu totudeun’a data dela Exc. Sa prea ilustr. nostru metropolitu gr. cat. de Alba Iulia, si dela celi alalti prea ilustr. nostri episcopi gr. cat., in poterea dreptului autonomiei alu provinciei nóstre besericesci, si in poterea canoneloru besericesci atatu orientali catu si occidentali, ca din tote respoterile se conlucre spre a convocă catu mai iute pre basea datinei nóstre vechie unu sinodu ori congresu besericescu provinciale gr. cat., in care pre lunga alte multe obiecte, cari ar’ fi de a se pertracta si stabili una data, si propune conciliului ecumenicu, ce se va celebra in scurtu la Rom’a si s. scaunu apost, spre confirmare, ca asia introducanduse in provinci’a noastra besericeasca una uniformitate in cele disciplinarie se nu mai pota fiacare lucru după capulu seu, unulu intr’unu tipu, altulu in altu tipu, — si pre lunga regularea autonoma a administrarei fonduriloru diecesane proprie si a causei scolastice, se se pertracteze si obiectulu susu-adusu, are, incatu si in ce modru ar’ fi de a lua parte si provinci’a nostra besericesca gr. c., de Alb’a Iulia la mentionatulu congresu catolicii dela Bud’a- Pest’a? Ori si ce alta cale in obiectulu susu-adusu noi o vomu consideră, si o consideramu pre tutu dreptulu, de una ignorare injusta a metropolitului nostru, de una calcare injuriósa a autonomiei nóstre besericesci restaurate prin s. scaunu apost. — si ne dóré pana la sufletu, ca in. v. ordinariatu gr. cat. de Gherl’a a urmatu in obiectulu adusu una atare procedura, primindu ordinatiuni in modu vatematoriu de autonomie a provinciei nóstre besericesci gr. c. de Alb’a Iulia, si totu deodata de chiar amu, ca de alta data nici ca vomu primi astfeliu de ordinatiuni, ci le vomu lasa nepertractate. Scimu noi, ca drepturile unui metropolitu in timpurile de facia suntu cu multu mai pucine ca mai înainte* trecundu acelea ’n desuetudine, atat’a dreptu inse de a poté convoca sinodu provinciale in cause disciplinarie de tota sfer’a provinciei besericesci, si inca nemarcate mai de aprope prin legile besericesci, nu i se pote denega prin nici unu dreptu, precum nu se denega nici altor presuli catolici, cari intre anii mai alesu 1850—63 celebrară diverse sinóde diecesane si provinciali in diverse parti ale pamentului; — ci din contra acelesi canone atatu orientali catu si occidentali, cari inca au valore deplina obligatoria chiaru, pretendu celebrarea desa a sinódeloru diecesane si provinciali, precum nusioru se pote convinge veri si cine aruncandu unu priu ochii in corpulu dreptului besericescu orientale si occidentale. Toate cele pana aici enumerate cu atatu mai vertosu ne semtimu indetorati ale pretende , ca cela din contra pre langa confusiunea cea babilonica, care s’ar poté nasce, unii din provinci’a noastra besericeasca de Alb’a Iulia tramitiendu, er’ altii retraganduse dela atensulu congresu, — si daun’a, care s’ar causa prin una atare confusiune intregei cause comuni, — pre langa mai marea confirmare a multor’a in acea opiniune, ca si candu noi gr. catolicii amu fi trasi si impinsi numai după interesul altor’a, — totudeodata ni s’ar vatama autonomi’a provinciei nóstre besericesci, si prin acést’a numai s’ar instraina dela senulu mamei beserice multi din filii ei pana acum credentiosi, — una după una seriosa considerare si examinare a impregiurariloru, cu durere cauta se raarturisimu, ca liusioru, prea Iiusioru s’ar poté templa, ca pastorii nostri, la una procedura contraria celei susu-pretense de noi, se remana chiaru fara credentiosi, fara turma; or’ responsabilitatea astoru efecte noi nu volimu a o lua asupra noastra, ci va face pre umerii si sufletulu acelora, cari după obligațiunile proprie si pusetiunea loru aveau, si au detoria de a impedeca atari consecentie. — Spre lămurirea acestui asertu fia ne liertatu a aduce numai aceea impregiurare trista, ca in anii mai alesu din urma nu numai ca nu se intorse la unire — după scirea nóastra — nici una parochia orientale, ci din contra din cele unite trecură de ajunsu la neunire. Totudeodata ne preservamu, ca nu cumva cineva neintielegandu bine intentiunea nóstra desvoltata in acestu pasu, seu reu interpretandu-o, se-si fie ocasiune de a ne aduce la indoiéla credenti’a nóastra si adesiunea, care o pastramu in animele nóastre catra sant’a mama beseric’a lui Christos. Cu acestea, departe fiindu dela noi ori si ce semtiu de ostilitate seu neamicitia, ci numai cunoscundune si pretiuindune dreptulu, care ne compete in tóata poterea cuventului, după lege, care alu sustiené in vigóre este strins’a oblegatiune a tuturoru fililoru credintiosi din provinci’a nóastra besericesca gr. c. de Alb’a Iulia, si rogandune si pretendiendu cu tota tari’a cuventului in faci’a lui Dumnedieu celui prea santu si dreptu dela prea ilustrii nostri presuli, cu amesuratu legiloru besericesci atatu orientali catu si occidentali, in poterea sântei de tarie, care o luara cu pastori pre umerii sei, se ne sustienea si apere cu ori si ce sacrificiu dreptulu nostru autonomicu de provincia besericesca, si se duca in deplinire cu tata acurateti’a dorirea si just’a nóstra rogare si pretensiune pentru interesul sântei uniri si alu sântei beserice, perseverandu firmi cu petr’a in parerea nóstra, pleui de sperare, siiutemu Ali multu venerabilelu Ordinariatu gr. cat. de Gherla. Din adunarea preotiloru si a mireniloru tienuta in Naseudu in 7 Iuniu 1869. Credentiosi in Christosu fiii Gregoriu Moisilu m/p., vicariu foraneu si presied. conferintiei. Dr. Ioane M. Lazaru m/p., notariu. Gabriele Verticil m/p., notariu. JLugosiu 3 Iuniu 1869. Onorata Redactiune! După ce prin legile tierei s’a pronunciatu egal’a îndreptățire a tuturoru confesiuniloru relegioase, si in diet’a trecuta s’a inarticulatu si metropoli’a romana gr. or., era acest’a in puterea autonomiei sale a pasitu cu energia receruta pentru organisatiunea sa interna după canene, usulu si datinele in beser. or. păstrate: asia si beser. rom. cat. din Ungari’a, si cu dens’a provinci’a besericésca a romaniloru de rit. or. catolici la an. 1854 cu numele si dreptulu celu anticu alu metropoliei de Alb’a Iulia restabilita, care pana aici s’au bucuratu de protectiunea statului, prin egal’a îndreptăţire a tuturoru confesiuniloru suntu dela legile tierei naturalminte îndatorate asi elupta siesi organisatiune dinlauntru, spiritului cananeloru, a usului si a datineloru, precum si a esigentiiloru presenti ale timpului deplina corespundietare, prin care se-si pota sustiené si pastra si densele pe venitoriu autonomia sa, ca unu clenodiu sacru, intru totu cuprinsulu ei nevatamatu. Ce se tiene de rom. catolicii din Ungaria, nu e nici o indoiela, cum ca, după ce aceștia făcu majoritatea absoluta a locuitorilor regatului, prin conducătorii sei besericesci si civili din cei mai eminenți si mai esperti barbati constatatori, vor delupta cea mai strălucită organisatiune autonomica besericeasca pentru sene, carea va putea servi de modern celoru ce pre acest’a cale voru se-si sustiena independenții sa besericeasca. Oare inse romanii de rit.or. catolici ai provinciei besericesci metropolitane de Alb’a Iulia in caus’a aceast’a foarte momentoasa, dela care aterna independenti’a sa besericeasca, ce direcțiune voiu lua, timpulu va arata, eu vnse in midiloculu acestoru pregătiri serioase, cari de toate partile se intreprindu, in momentulu de facta, amu socotitu a face unu servitiu placutu, deca prin aceste a voiu strapune pentru usu publicu Bulla Pficia din an. 1854 22 Febr. prin carea s’a restauratu scaunulu metropolitanii de Alba Iulia, de pe transumtulu origin, din Blasiu cu toata fidelitatea descrisa. Din acéstea Bulla se cunósce, ca Pr. SS. pontificele romaim Piu IX., cu auctoritatea sa apostolica numai atunci a decretatu de independente acést’a provine. besericésca, dupace mai antaiu primatele a.eppu din Strigoniu cu convoirea tuturoru eppiloru rom. si gr. cat. din Ungari’a si Transilvanii in siedinti’a coadunati, libere a resemnatii de dreptulu seu ce a avutu presto a.dieces. Fagarasiului, si presto diec. Urbei mari si partile dismembrate dela diec. Muncaciului; si după ce Maiestatea Sa r. apostolica in contrelegere cu guberniile respectiveloru tieri a determinata si asecurata dotatiunea demnitatiloru besericesci recerute in acestea provincia, si a cerutu intarirea ei dela scaunulu patriarchale din Rom’a. Mine dara, care cu atențiune va percurge acest’a Bulla, poate avea nici cea mai mica indoiela, cumca provincia romaneasca de rit. or. cat. unita n’ar avea destulu de asigurata pentru toate timpurile independinti’a sa besericeasca. Dar’ si altcum de s’ar percurge toate protocoalele luate in privinti’a acesta de comisiunile esmise „ad hoc“, nicairi nu se afla vreo asia reservata de vreo suprematia besericeasca asupra prov. romanesci preatinse, pentru scaunulu primatiale din Strigoniu, ci numai acea de reverentia, cu carea este datoria totu binesemtitorulu catra colegii sei. Binevoiésca dara on. Redaetiune a se folosi după plăcu de acést’a a mea instiintia, si din Bulla a publica acelea pasage mai interesante, cari exprima din destulu independenti’a besei. romane de rit. or. cat. S’ar face lumina in publicu, déca tóte protocólele si scrisorile, cari au tractatu despre acestu obiecta momentosu s’ar tipări, caci acelea demustra, cu cata bunavointia, intreleptiune si tactil s’a restauratu metropoli’a de Alb’a Iulia. Amu fostu mai tramisu si in 19. tr. unu conspectu generalu despre starea fonduriloru diec. gr. a Lugosiului. — Eu nu sciu — in defectulu unui organu beseric, unde? in „Gazet’a Transilvaniei“ seu in „Fai’a Transilvania“ ar’ puté avélocu; ambele Redactiuni se aiba bunătate a determină si pentru acelea si pentru acestu articulu, cum va afla mai cu scopu si mai de folosut*). Cu acéstea remanu s. c. 1. Alu On. Redactiuni Stefanu Moldovanu m/p., prepositu. *) Fetei literarie „Transilvanii“ ii este interdusa prin statutele asociatiunei transilvane a se ocupa de cestiuni religioase si politice din timpul n