Gazeta Transilvaniei, 1870 (Anul 33, nr. 1-102)
1870-06-03 / nr. 42
firesce, se potu straforma după referintiele locale. Subscris’a reuniune centrale de altmintrea -si va tiene de deferintia plăcută a le da — deca va fi cercata — celora din provincie informatiune. Ma cu aceasta ocasiune se si roaga de reuniunile infiintiate pentru instrucțiunea poporale, sau cari se voru infiintia de aici înainte, se binevoiésca a se pune in legătură cu cea centrale, adresandu-si epistolele „Presiedintelui reuniunei centrale pentru instrucțiunea poporale“ in palatiulu academiei. Domnitoru! Multe suntu negriginitele, si multe avemu de facutu. Inse cu catu suntu mai multe ingriginitele si cu catu avemu mai multe de facutu, cu atata trebuie se ne apucamu mai rapede si mai cu mare zelu de lucru. Si déca se va impreuna zelulu cu constanti’a, resultatulu, pre catu va fi imbucuratoriu, pre atat’a si siguru. Pest’aiu 3 Maiu 1870. Comitetulu reuniunei centrale pentru instructiunea poporale. Stefanu Turr, Ladislau Dasasy, presiedinte, notariu.“ La acesta provocare se adausera si statute, subscrise de nobilime fruntasia, care pentru romanii din Ungaria, cari inca nu si au regulatu asociatiunea pentru instrucțiunea adultiloru, potu servi de modelu la asemene regulare, inse acésta pe pitioru liberu nationale, numai lipituri de lipitori se nu mai remanemu, déca voimu ca se viamu. Nu ni se poate pune nici o pedeca înainte, candu usamu de dreptulu, celu folosescu si alții; dar’ de vomu amana si nu ne vomu ingradi si aici cu activitatea reuniunei nóastre nationale, nu e modu nici potintia de salvare, pentruca altfeliu ni se rapesce si acestu unicu terenu de desvoltare in cultur’a nationale pe nesimtite de suptu putiére. Pecatu se nu amu. (Va urma.) „Din Prag’a. „Iargonulu (limbutistic’a) modernu alu politicei vienese e una minciuna gola, e instelatiune. Elu vorbesce cu fanatismu despre liberalismu si nu pretinde dela cechi alta, decatu ca se recunósca constitutiunea si se intre in senatulu imperialu. „Inse senatulu loru imperialu nu e senatu, constitutiunea laudata de densii nu e constitutiune, si liberalismulu loru e înainte de toate numai o pofta brutale de a ne domni.“ „Senatulu respectivu este o adunare de deputați din unele tieri nemaghiare, care cuteaza a ecsercita o potere dictatorica asupra Boemiei, care adunare inse a esitu din ordini de alegere nedrepte si neindreptatite.“ „Asia, numita constitutiune nu e altu-ceva, decatu unu organismu intocmitu cu măiestria, pentru a apasa unu poporu prin altulu, o partita prin alta.“ „Liberalismulu, care da a se servi de politia si de gendarmi, de judecători complesanti si de măiestri de carcere, ca de sprijinu, e despotismulu celu mai rusinatu, care a ecsitatu undeva vreodată. “ „Cine vre a predomni in societatea de statu, acela nu e amiculu libertăţii, pentmca predomnirea unor’a presupune neaparatu aservirea altora, preste cari se predoraineze, si unde se afla numai domni si servi, acolo nu poate fi vorba de libertate. Deca dar’ germanii si maghiarii vreau se domneasca preste slavi si romani in Austri’a si in Ungari’a si apoi totu se aiba si pretensiunea de a fi glorificați ca liberali, cu acesta nu dovedescu alta, decatu seu una stupiditate seu perfidia nerusinata.“ Mai incolo dice, ca pretensiunea, ca boemii se intre in senatulu imperiale, involve in sine finalea amalgamisare a Boemiei intr’o forma de statu, pentru care inca nici numire nu i au potutu afla potrivita, numinduse candu Cislautani’a, candu Austri’a occidentale, cu tóte, ca si Bucovin’a se renumera aici. Aici dar’ se lucra pentru numirea regatului Boemiei si pentru absorbirea nationalitatii lui, pentruca prin constitutiunea din Decembre se straforma numai intr’unu despartiementu, si asia nationalitatea boema pentru totudeaun’a e desfientiata si ignorata; (cu Ardealulu!) „pentruca unu poporu, care nu poate castiga valoare limbei sale in legislatiune si administratiune nici intr’unu statu liberalu — mai curundu seu mai tardiu nu poate scapa de moartea nationale. Inse cine are dreptulu aici pe pamentu a răpi boemilor^ naționalitatea loru?“ — De aici enara, cum Leopoldu II. in 12 Aug. 1791 (după centralisatiunea Iosefiana) a datu Boemiei solena asecurare prin acte, ca fara cointielegerea staturiloru Boemiei nu se va face niciodata nici o modificare in constitutiune; si regele Ferdinandu la coronarea sa 1836 a juratu asemenea. Prin urmare cine cuteza a denega poterea de dreptu oblegatoria ? „Vechi’a macsima: „Regnum regno non praescribit leges“ (statu la statu nu prescrie legi) are valore si in cercuscriptiunea: „ginte la ginte se nu prescrie legi“. De unde ieau domnii din Austri’a sup. si inf., Stiri’a si Galiti’a etc. dreptulu de a prescrie legi Boemiei? Natur’a nu le da, istori’a si mai pucinu, nici regimulu nu le potea da, ce nu i competiea nici lui singuru.“ Aici aseréza, ca cechii, incependu dela 48 au fostu totudaun’a gata a negotia cu celelalte tieri ale monarchiei despre unu modus vivendi constitutionalu si a da imperiului ce e alu imperiului, numai catu se se garanteze si tieriloru si poporeloru aceea, fara de care nu potu avé ecsistintia nationale; inse fura intempinati totu de poft’a candu mai grobiana, candu mai fina a cucerirei, inse acuma dreptulu pumnului nu lu pote nime dechiara de dreptu reale; apoi inchiaia: „Pe resiedinti’a din Vien’a straluce inscriptiunea: „Justitia regnorum fundamentum“ si justiti’a se baséza, cum scimu, pe dicteriulu: „Ce tie nu-ti place, altuia nu face“. Déca de sub modern’a clădire a statului austriacu se va trage afara acestu fundamentu, óare pana candu se va mai poté elu opune viscóleloru ce voru vini?8 Boemii au adusu alt imemoriali destule dovedi de lealitatea loru; cu toate acestea ei in Austria se rutineaza neintreruptu inaintea ochiloru regimului, se batujocurescu, se insulta si se calomniaza; onóarea loru nationale in Vien’a e cu totulu proscrisa, si distinctiunea li se face numai cu o tractare dusmanoasa. Cu toate acestea ei spereaza neincetatu pana in ultimulu momentu, ca numai ce odata se voru convinge (vienesii), ca dreptatea si dreptulu egalu pentru toti e cea mai buna politica pentru Austria. „Inse dupace ei acum au golitu pocalulu sperantieloru pana in fundu, ar’ fi are lucru de mirare, candu ar’ privi cu indiferentismu la periclulu, in care se arunca statulu, si se in verse nici o lacrima pentru apunerea lui?8 Atat’a inse nu voru pecatui nici odata, ca se se faca asasini vietiei sale nationale, cum cugeta ea. Vien’a 29 Maiu 1870. Fr. Palacky:“ Orcatu se voru încorda si rescorda dualistii, adeverulu totu nu lu voru poté stinge, de lu voru si întuneca pe unu timpu, cum face si eclipsea cu lumin’a soarelui. Boemii au dreptulu loru de statu istoricu, si deca dualistii ignoréza si vreu a eclipsa si dreptulu istoricu, principiulu reconstituirei monarchiei, care se primi la senatulu imperiale inmultitu cu fundamentu si base, apoi voru remane si ei fara picu de base la edificiulu loru claditu pe nisipu si discordia, pentruca in fine poporele sclavite prin dualismu se voru asiedia umeru la umeru si atunci: „Nec Hercules contra duos“. — Boemii începură acum belulu diaristicu si cu maghiarii imputendule, ca guvernulu loru a influintiatu la nemţi apasarea cechiloru si precum vediuramureau in aperare si pe nemţii si slavii apasati de maghiari cu soci de suferintie. Slavii din Ungaria si romanii inse n’au lupta pentru dreptu de statu cu boemii, au inse pentru dreptu nationale politicu, dreptu istoricu si la ei, si luptandu pentru elu trebuie se lu câstige, ori va trebui se se reintorca maghiarismulu la usulu limbei neutrale si la restituirea autonomiei Sinodali» prolopopescn. (Nedependinti’a canonica a besericei gr. cat. in dieces’a Lugosiului. Congresu.) Dela scaldele Gioagiului inf. Intr’unu numeru are carele alu „Gaz. Trans.“ se făcuse provocarea catra protopopiatele diecesei Lugosiului, ca se tiena si acestea contu de giurstarile actuali ale besericei noastre gr. cat. si se misce si densele caus’a comuna, spre a da pendulu recerutu. — Nu voiu se discutezu, deca provocarea acesta, ori dora mai multu convicțiunea si impulsulu propriu, — documentate de altmintrea chiaru si in anulu 1868, cu ocasiunea alegerei de metropolitu in Blasiu si in parte si in anulu trecutu cu ocasiunea alegerei la congresulu catolicu ungurescu — au fostu motoruri principalu, catu si in dieces’a Lugosiului, protopopiatele consola chiamarei loru, n’au remasu si nu remanu indereptu de pre calea luptei comune; — documentu mai recentu la acestea sum in pusetiune a vi produce aici, decisiunile demne de consideratiune ale sinodului protopopescu din districtulu Bobalnei, tienutu in 3 Maiu a. c. compusu din cleru si mireni, cari decisiunile a adusu si votatu facie de cestiunile cele mai cardinali ale besericei, si deosbitu: 1. Din giurstarea repausarei episcopului diecesanu Dr. Alecsandru Dobra, mai antaniu s’au votatu de catra sinodu, a se substerne guvernului actualu diecesanu un’a adresa de condolintia pentru mortea neasteptata a acestui archiereu si principe besericescu. 2. S’a votatu si primitu o a dou’a adresa catra guvernulu diecesaru, in care sinodulu -si manifesteza dorinti’a si asteptarea sa legale, pentru a se midialoci complenirea pre venitoriu a scaunului episcopescu vacantu alu acestei diecese — in sensulu canoneloru besericei — prin alegere libera, intreprinsa de catra representantii clerului si ai poporului diecesei. 3. S’a votatu si primitu o alta adresa, in care sinodulu ruga pre ven. ord. diecesaru, a se intrepune la loculu competinte cu tota resolutiunea si a remustra, cu autonomi'» si independintia canonica a besericei gr. cat. se nu se impedece si scurteze prin aceea, facunduse dependenta de beseric’a catolica ungura; — era sinodele diecesane si celu provinciali si in beseric’a nóastra gr. cat. catu mai curundu se se convoce spre a se organisa pre sine conformu recerintieloru timpului. 4. A patr’a adresa catra ven. ordinariatu s’a votatu si primitu, pentru restaurarea forului protopop eseu, cu foru de la instantia in pause besericesci si de disciplina, după cum acest’a a fostu pana la er’a faimosului concordatu si a corolarielorului, de trista memoria pentrubeseric’a nóstra. 5. S’a alesu si unu senatu besericescu pentru protopopiatu, compusu din preoţi si mireni inteligenţi, care se ingrigesca de midiulecele recerute Inca unu memorandu cechiicu. Pentru tierile si natiunile, care se lupta pentru autonomi’a perduta, pentru revindecarea dreptului de statu avutu, inse calcatu, ma stersu prin violinti’a fortii suprematistiloru colidenti si pentru ignorarea, nationale politica, are una mare valoare analogica cuprinsulu memorandului, celu publică, istoriculu slavu Palacky in Nr. 22 alu „Reformei“ d. Franciscu Schuselka, pe care lu comenteaza si deforméza diurnalele germane cu totu feliulu de arguminte luate din fontana cea serbada a spiritului negatiunei si alu opresiunei din partea eroiloru dilei. Noi lu impartasimu cititoriloru nostri fara altu comentariu, decatu, ca cuprinsulu lui resunu pana in marginile monarchiei, cari patimescu de asemene desastre politice, asia, incatu ei refrengu echoulu. — Cuprinsulu lui e urmatoriulu: Transilvaniei, pentru care se potu aplica toate dîsele lui Palacky cu memorandu. — Una liga noua in contra dualismului. Cechii, de candu se întruniră in acțiune cu feudalii loru din Boemia, insufla si mai mare ingrigiare in dualisti. Lasa, ca cu tirolesii, cari barnisera una deputatiune la cechi ca la frați de una lupta in contra dusmanului comunu alu autonomiei, se afla pe pitioru amicalu, cu partit’a clericale totuasemene, dar’ apoi acum intrara in comuniune mai de aproape si cu celelalte natiuni nemultiumite si asemene asuprite din monarchia, anume intrara in comuniune si cu opositiunea croata nationale, si hiamara pe renumitulu nationalu Mrazovic laPraga pre a se cointielege si a face o liga poternica ompusa din cechi-croati, feudali si clericali in conra suprematistiloru nemti si maghiari. Pana acum cechii nu se pre espectorala in contra maghiariloru, acum vise vedu si ei, ca maghiarii poarta toata vin’a chiaru si la nesuccesulu invoielei puse la proba cu min. Potocki, caci ei au opritu pe nemți se nu concéda cechiloru nemica, ce ar’ poté știrbi dualismulu, si ei au fostu, cari pledara pentru poloni cu aristocrați de asemene pandia cu ei, ca se li se faca concesiuni, castigandui pentru dualismu, ca apoi mai lesne se putu paralisa pe autonomistii naţionalişti. Deci acum începură diurnalele ceche a arunca la bombe de aceste asupra unguriloru, dandu a atrage pe slavi la comuna acţiune cu ei in contra duşmanului comunu. "