Gazeta Transilvaniei, 1871 (Anul 34, nr. 1-100)
1871-01-13 / nr. 4
apoi statele ambeloru republice voru domni toate marile, si libertatea, care si a redicatu tronulu dincolo de mari si care s’a redesteptatu acum pe campiele cele adapate cu sânge ale Franciei, va precede cucerindu din tiera in tiara si va face se nasca state potente cu popoara libere. Daca federarea începută se va face fapta, atunci amu ajunsu a vedé evenimentulu celu mai importantu alu soclului XIX, care va da lumei una straformare totala. — Trochu in prochiamatiunea sa catra parisiani la inceputulu bombardarei Parisului arată resolutiunea republicana a nu odihni, pana candu voru secera victoria asupra inimicului celui crudu, pentru care lupt’a va fi întinsa si resoluta; — totu asia e decisa toata Franci’a, cu regimulu dela Bordeaux, chiaru de art si capitala Parisulu, cum astepta nemtii, der’ nu voru parisianii, ca ce 65 de departemente, ce se afla libere de tirani’a dusmanului, voru trage degetu cu elu, pana candu va veni si ajutoriulu uniunei americane, după finirea negotiarei. — Conferinti’a dela Londonu va mai trage o perdea si aici de pe ascunsulu viitoriului. — Din caiupiilu rezbelului. Esirea din Parisu din 19 Ian. înaintea fortului Hant-Valerien casimă o lupta dela 11 ore pana nóptea, candu se reintorsera esaltatorii, nu se sei cu ce succesu. Bombardarea dura, dar’ pana in 18 numai 86 vieti a constatu in totu Parisulu. In nordu gen. prusu Goeben respinse armat’a francesa in 19 la St. Quentin după o bataia de 7 ore, luandu 2 tunuri si 4000 prisonieri. Gen. Faidherbe iuse reporteza, ca perderile inimicului suntu mai însemnate si s’a retrasu din St. Quentin, numai că se nu se bombardeze.In vestu la orasiulu Bernay lenga Charentonne intr’o lupta de 4 ore respinseră francesii pe prusiani si pe diminetia 23 se astepta noua lupta. In asta in cele 3 dile dela 15 pana 18 Ian., fiindu Werder intarita cu 3 corpuri, Bourbaki se retrase in positiunile de mai inainte. Acum se scrie delaBordeaux 23 Ian., ca Dijon fu er’atacatu, inse dusmanii fura rebatuti pe toata lim’a si fura prigoniți de catra francesi. Garibaldianii si gard’a mobila se intrecea, luandu mai multe positiuni dușmane cu asaltu si demontandu mai multe tunuri. Generalulu Garibaldi fu salutatu cu multu entusiasmu. Prusianii -si părăsiră ambulantiele si răniţii in manele nóstre.“ Asta e victoria, după atacu repetitu, dar’ si in 22 prinseră francesii ostasime pomerana, candu Ricciotti Garibaldi incungiuratu trecu victoriosu frangandu sierele duşmane. Ddicule! Abia 5 luni de dile, si numai germani cadiura in macelulu acesta preste 600.000 din 1.240.000, cari intrara in Frandia spre a o deprada, cum nu lasara ecsemplu in istoria mai barbare nici ardele atilane. — Armatele Frandei, incepu a esi una cate una la campulu de lupta. Afara de cele cunoscute din nordu, ostu, vestu si Parisu, mai pasiesce in scurtu pe terenulu campaniei si alta dela Marsilia si Toulon. Afara de aceste se compune una armata de voluntari si legionari de toate natiunile nu numai europene, ci chiaru si din cele asiatice sub numirea de armat’a stelei, despre care aflamu in »Le Progres de Lyon“ Nr. 3846 din la Ian. 1871 unu articulu de I. G. Valentineanu, alu cărui cuprinsu e urmatoriulu: »ARMATA AUXILIARIA A STELEI! Caus’a Franciei, care este aceea a tuturoru poporeloru si a civilisatiunei insesi, castiga terenu pe tota diu’a, gratia barbatiloru de anima si inteligentiei democratiloru încercați, cari si au luatu misiunea de a emancipă lumea si de a prepară viitoriulu popoareloru. Simpathii universale se manifesta din toate partile in favoarea causei noastre, si oamenii de anima nu crutia nimica pentru a veni in ajutoriulu Franciei si alu republicei. Printre operatorii, alu carom concursu onora pe Fraud’a republicana, cata se semnalamu opiniunei publice pe unu veteranu alu libertății poporeloru, unu personagiu pusu susu in opiniunea publica prin positiunea politica si sociale si ale cărui cualitati personali si merite militari nu suntu contestate de nimeni. Acestea este generalulu Ludovicu Frapolli, vechiu ministru plenipotentiariu alu Toscanei si alu republicei romane la 1848, vechiu representante alu Italiei la Parisu si actualmente deputatu si membru alu parlamentului italianu, alesu prin sufragiulu universale alu tierei sale in doue colegiuri. Generalulu Frapolli, care si a facutu sprentisagiulu militariu in armata austriaca, este insarcinatu de catra guvernulu republicei francese, a organisă si a comandă unu nou corpu de armata auxiliara internationale, care se numesce: Arinat’a stelei. Ea va fi compusa din diferite elemente, representandu toate nationalitatile globului si toate armele. Acesta noua armata a republicei va avè doar’, precum vedemu, unu caractere duplu: va representă uniunea popoareloru si libertatea universale. Felicitamu pe guvernulu republicei de alegerea ce a facutu in persón’a generalului Frapolli. Felicitamu pe ilustrulu generalu de nobil’a misiune ce si a datu si a cărei realisare apropiata va fi fecunda in resultate binefacatoria pentru libertatea si viitoriulu popoareloru. Generalulu Frapolli a cărui viétia politica si sociale este unu modelu de abnegatiune, de virtuți civice si de sacrificiu făcute pe altariulu patriei si alu libertății, s’a destinsu in toate campaniele italiane, atatu că militariu catu si că cetatianu, elu nu crutia osteneala si nici unu sacrificiu pentru a ajunge la scopulu seu siarespunde, prin fapte, la asteptarea generale. O mulțime de voluntari din toate națiunile alerga pe toata diu’a sub drapelulu seu, care este acela alu viitoriului. Printre voluntarii veniți sub drapelulu stelei, vedemu cu multa bucuria Romani dela Dunăre si cetatiani din Orientu, popore, care au mai multa nevoia de emancipare si care aspira toti la libertate. Este unu terenu nou, unde ideea republicana n’a resaritu inca, decatu in cateva suflete alese. Reuniunea suptu acelasi drapelu alu acestora oameni sosiți din toate partile orisontelui va fi fecunda in resultate politice, si creatiunea armatei stelei este chiamata a contă pentru multu in realisarea republicei.............. Ea va concură cu armat’a bravului si ilustrului Garibaldi a face se intielega Europ’a, ca succesele Prusiei nu mai făcu astadi ilusiune poporeloru, cari au conservatu simtiulu dreptului si alu justiţiei, si ca totu Franci’a, or’ catu de sangeranta ar’ fi ea astadi, este naţiunea, care representa in ochii lore libertatea si viitoriulu. Stringundu cu cordialitate man’a ilustrului cetatianu si soldatu alu libertății, ei uramu unu succesu grabnicu in împlinirea operei generese in favoarea libertății poporeloru, opera, care merita recunosciinti’a generatiuniloru presente si viitorie.“ — Congresula besericescu grecopriintale. Siedinti’a XIV, tienuta in 28 Oct. 1870, sub presidiulu ordinariu. Inceputulu siedintiei la 8V2 ore antemeridiane. După cetirea protocolului dep. Popea insinuanduse la vorbire, dice, ca unde se face amintire de resignatiunea sa in protocolu, s’au lasatu motivarea cu totulu si dorește, că aceia se intre in protocolu. Densulu si au motivatu resignarea cu acea impregiurare, ca după convingerea individuale, constituirea de facta a consistoriului metropolitanu nu corespunde nici decatu in sensulu stat. org. recerintieloru unui organu supremu de administratiune pentru intrega provinci’a metropolitana. Dep. Măcelariu! Popea are dreptu, ca si-a motivatu designatiunea. Eu asi dori, ca densulu, se nu insiste nici astadi, că motivarea acesta se serie in protocolu, pentru ca ar’ fi unu blamu pentru congresulu intregu. Dep. Popea: Eu trebuie dloru se insistu, că se se primesca motivarea resignatiunei mele in protocolu, caci prin acesta -mi amu implinitu detori’a facia cu venitoriulu si credu, ca au fostu cu totu dreptulu, că se pretindu eu acea, ca ce este fapta si nu se poate lasa ca parte esențiale afara. — Eu n’amu facutu acesta că se abusezu de încrederea congresului, nici decum, ci amu spusu espresu, ca eu suntu pentru sustienerea principialoru, care se cuprindu in stat. org. In urma se primesce motivarea dep. Popea si in acestu intielesu se modifica protocolulu respective . După acesta protocolu cetitu se dechiara de autenticatu. Presiedintele: Eu că metropolitu in poterea stat. org. intarescu de asesori ai consistoriului metropolitanu pre cei aleși prin congresu (se traiasca neîntrerupte). '-Pfenidiu tu designeza de notariu pentru dusucerea protocolului siedintiei de astadi pe Lengeru si de insemnatoriu pe Nemesi. Din partea presidiului se comunica congresului actele electorali privitoria la alegerea căpitanului Teodoru Seracinu. Inca o scrisoare a intrata, dice presiedintele, a unui Simeonu Vermesianu din Felea, care dice, ca densulu a capatatu unu recepisu, dera fara subscrierea congresului. Actele electorali se transpunu comisiunei verificatoria, care numai decatu censurandule, propune spre verificare pre alesii: Parteniu Cosma, Ioane Filipescu si capitanulu Teodoru Seracinu, cari cu unanimitate se primescu de verificari. — Scrisori’a lui Vermesianu tacendo modo se lie spre sciintia. După acestea premise se pune la ordinea dilei referad’a comisiunei petitionale si mai antaniu se deschide desbaterea asupra petitiunei cetatianitorti romani din Brasiovu, prin carea se ruga de congresu se sustiena autonomia besericei noastre si in deosebi se pasiasca in contra ingerintiei guvernului in afacerea comunei besericesci dela Sf. Treime din cetatea Brasiovului. După o desbatere scurta se primesce propunerea comisiunei petitionarie de a se face o representatiune catra ministeriulu de culte, pentru că se se sustiena in deplina valore conclusulu consistoriului archdiecesanu din 1868 de sub Nr. 85 precum si altu conclusu din 1869 si pana atunci se se ecsecuteze ordinatiunea min. de sub Nr. 9561 din 1869. Dep. I. T. Popoviciu adauge ca e multiamitu cu propunerea comisiunei numai se nu servesca acestu casu de casu de precedentia. După acestea urmaza mai multe petitiuni fara de insemnetate. Ceea ce a datu ansa la o desbatere mai îndelungata a fostu petitiunea unoru cre-‘stini din Fagetu pentru delaturarea protopresbiterului Al. Ioanoviciu. Comisiunea propune darea acteloru la consistoriulu respectivu acest’a se reporteze, consist, metropolitanu si acest’a congresului după o desbatere mai îndelunga se transpune consistoriului eparchialu alu Caransebesiului spre pertractare si dejudecare. Intre celelalte mai vine inainte una din partea unoru preoţi contra protopresbiterului I. Popoviciu Seimanu. Apoi alta prin carea poporenii si preoţii din partile Halmagiului ceru a fi dispensaţi de decisulu consistoriului aradanu, prin care se dice, ca numai tineri absoluţi de 8 d. gimnasiali potu fi primiţi in cursulu teologicu din causa, ca parochiele pre acolo suntu fórte serace. Comisiunea e de părere, ca acestu lucru se tiene de consistoriulu aradanu, dar’ la organisarea generale a institutelor teologice din metropolia se va luă in consideratiune si petitiunea acesta. Dep. Marienescu că referințele comisiunei pentru procedura matrimoniale si disciplinaria reporteza, ca pentru astadata ce privesce pre cea de antaiu corn, recomanda compendiulu de dreptulu canonicu alu Escel. Sale metropolitului Andreiu br. de Siaguna, era ce se atinge de cea de a dou’a comis, cu unele modificări așterne pre cea stabilita la 1868 si acest’a că o instrucțiune provisoria pana ce timpulu va aduce cu sine că se pota elaboră o procedura definitiva. Referinţele Marienescu da cetire operatului comisionale. Presiedintele nu poate consenti cu acestu operaţii nici pe departe, caci ca este cu sine in contradictiune si tare confusu. Referinţele dice, ca comisiunea au aflatu de lipsa a propune acestu elaboratu, ca de o instrucţiune mai multu din punctulu de vedere alu necesității decatu alu sciintiei si lu recomanda deocamdată spre acceptare. Dep. Babesiu: Marturisescu, ca astadi, după ce eri nu s’au primitu prorogarea si inchiarea siedintieloru congresuali mi este mai greu de a vorbi, ce asi fi vorbitu deca nu s’ar fi olaritu inchiarea. Cu toate acestea suntu gata a vorbi si a spune ce amu spusu in comisiune, cumca este intru adeveru unu lucru foarte fatale, — după cum se dice din toate partile — se face cu batere unu lucru de diumetate. — Eu credu, cumca archidiecesea s’a folo-