Gazeta Transilvaniei, 1871 (Anul 34, nr. 1-100)

1871-10-09 / nr. 78

Mai 1872 si a promite propunerile invoielei in- chiate in caus’a aceasta, constata, ca relatiunile Ger- maniei catra toate regimele străine suntu paciuite si nevointi’a imperatului tienteaza a confirma încrederea, ca nou’a Germania vre a fi sustienatori’a pacei. In asta privintia adeverat’a si binevenit’a problema a imperatului este a nutri astfeliu de relatiuni amicali cu domnitorii imperiatoru celoru potenti, cari marginescu Germani’a dela marea de nordu pana la laculu Bodensee, catu se nu se puna la indoiala sinceritatea ei nici in opiniunea publica a tierilorn. Imperatulu se dechiara satisfacutu de resultatulu conveniriloru prospete cu suveranii acestoru 2 state. Rusi’a si Austri’a, care va ajuta realisarea paciuitului viitoriu alu Europei. Imperiulu germanu si Austro-Ungari’a prin pusetiunea sa geografica si desvoltarea sa istorica suntu avisate atatu de urgentu si multimodu atiené relatiuni amicale, incatu liberarea cestei din urma de orce turburare prin memori’a lupteloru — cari fura o ereditate nedorita a unui trecutu de una miie ani — va aduce multiumirea cea mai sincera intregei natiuni germane.“ — Ajutoriulu Germaniei der’ la desvoltarea istorica a esteilalte e apromisu si in mesagiu, cu resultatu alu intelniriloru dela Gastein si Salisburgu. — — Conventiunea inchiata cu Franci’a in caus’a desiertarei unoru departemente ocupate inca se publică in „Cor. Prov.“. In Franci’a alegerile consiliatoru municipali din 2868 la 1600 suntu sprijinitorie de politic’a republicei si a lui Thiers. — Rusi’a e forte infricosiatu cercata de focuri de cetati si sate de mai multu timpu incoce, numai in departementulu Vjatka mistuiră 540 focuri in primele 7 luni. Ce semnu si acesta, a buna nu mirósa. — Dér’ se ne ocupamu de ale nóstre mai multu. Publicamu reportulu institutului de creditu „Albina“, reflectandu, ca aici avemu a ne dovedi zelulu si conscienti’a nationale. Toate comunele romane potu face doue merite deodata, deca voru subscrie fiacare cateva actii pentru fondulu academiei de drepturi. Asia se ne ajute Ddieu, cum vomu considera si apretiui sprijinirea acestoru doue institute nationali. Fia disu acesta atatu catra particulari, catu si catra corporatiuni pana unde se vorbesce si simtiesce romanesce!!! Reporta presentatu in siedinti’a plenaria din 15 Oct. a. c. a comitetului pentru fondarea institutului de creditu si de economii „ALBINA“. Onorabilu comitetul Norocosu, de a posede încrederea on. comitetu prin onorific’a însărcinare ce mi s’a datu in afacerile institutului nostru de creditu si de economii „Albina“,mi tienu de detorintia a infacisiu pe scurtu starea actuala a intreprinderei nóstre in acesta siedintia plenaria întrunită cu scopu, de a se constată resultatulu subscrieriloru de acțiuni si de a se dispune cele de lipsa mai departe. Ceru inse indulginti la on. comitetu pentru o recapitulatiune a mesureloru luate in timpulu dela 1 Augustu pana in 1OOctobre a. c. cum si a efecteloru urmate. Fiinduca dela aprobarea statuteloru incóce problem’a comitetului nostru consta mai vertosu in procurarea capitalului de acțiuni, spre a corespunde §-lui 7 din statute, toate lucrările nóastre de periodulu amintitu au tinsu in aceasta unica direcțiune. După ce s’au denumitu representantii de lipsa prin mai toate tienuturile locuite de poporulu nostru in persoanele barbatiloru nostri celoru mai de influintia si s’au provediutu cu plenipotintiele si tipăriturile de lipsa, in 1 Augustu a. c. s’a deschisu in toata form’a subscriptiunea de acţiuni la institutulu nostru. Cu totulu avuramu 62 representanti in atate tienuturi. ’Mi permitu a adude conspectulu loru sub A., carele invedereza resultatele activitatei loru in cifre si arata totuodata in ce mesura a partecipatu publiculu la subscriere in diferitele tienuturi. Afara de multi, toti barbatii fruntasi ai natiunei noastre, catra cari neamu adresatu, au primitu a ne representa interesele si de a se asociă cu noi intru realisarea operei măreţie ce amu inceputu. Zelulu ce l’au desvoltatu densii in periodulu I trecutu in interesul intreprinderei noastre patriotice merita tota laud’a si recunoscienti’a publica. Precum veti vedé din conspectu, abia suntu 2—3, cari se nu fi aratatu resultate; credu vnse tare, ca dilele viitorie se va împlini si asta mica lacuna. Dinaristic’a nóastra mai fara osebire asalutatu, laudatu si sprijinitu cu toata caldur’a întreprinderea nóastra. Din tote parti ne veniră manifestări de bucurie, felicitări pentru ide’a salutaria si urări calduroase de succesu stralucitu. In corespondinti’a purtata cu dnii noştri representanti si cu alti bărbaţi diferiţi in periodulu amintitu avuramu ocasiunea, de a ne convinge mai multu cu totudeun’a, de imperativ’a necesitate, a unei atari întreprinderi la noi, cum si de pre frumóasele prospecte de prosperare pentru institutulu nostru. Sub Nr. 25 din 16 Augustu a. c. s’au recercatu tóate, venerabilele Ordinariate romane, a sprijini întreprinderea nóastra si a o recomandă poporului diecesaru. Cu asemene rugari ne amu indreptatu si catra capii dieceseloru, catra domnii episcopi. Suntemu informati, ca mai multe din vener, consistorie rugate, anume celu din Gherl’a siLugosu au emisu catra poporulu diecesanu cercularie in caus’a institutului nostru, alu caroru productu nu s’a pututu seceră deplinu curatu numai din impregiurarea, ca pana s’au latitu ele si au petrunsu la poporu, s’a apropiatu si 10 Octobre pentru incheiarea subscrieriloru. In urmarea acelor’a, mai multi dintre dnii protopopi ne au recercatu in septeman’a din urma, că se le tramiteau statute si se le damu informatiunile recerute pentru esoperarea de subscrieri. Spre a mari indemnulu de partecipare si spre a face cunoscuta întreprinderea nóstra si la cei, cari nu citescu diurnale alu caroru numeru, durere, totu mai e inca pre mare, la noi, s’au tiparitu in 3300 ecsemplarie invitatiuni si s’au adresatu prin ajutoriulu representantiloru nostri, din partea comitetului insusi d’a dreptulu catra toti barbatii aceia din Transilvani’a si Ungari’a, dela cari s’a pututu speră, ca voru luă parte la subscriere. Pasuk acest’a n’a remasu fara resultate; prin elu cunoscienti’a intreprinderei nóastre s’a latitu inca mai multu, că prin diurnale. Afara de aceste s’au scrisu multime de corespondintie private in toate direcţiunile pe la toti cunoscuţii, spre a-si dă concursulu loru intreprinderei nóastre, si sum fericitu a ve poté incredintiă, ca numerulu celoru 8, care s’au pusu in fruntea intreprinderei si s’au ingagiatu a nu se infrică de nici unu obstaculu, ci a stărui din tote puterile pentru punerea institutului in puiere, — au crescutu astadi la multe dieci. In calatoria, cu scopu de a culege subscrieri la actiuni, nu s’au tramisu nimeni din punctulu economiei. Ma nici chiaru aceloru domni representanti, cari avura bunavointi’a a se oferi se calatoresca prin comunele trenutului loru pentru culegere de subscrieri, nu li s’a datu consensulu de a face atari escursiuni pe spesele institutului, cu atatu mai pucinu s’a invoitu comitetulu la propunerile altor’a, de a esmite pe cineva de aici in cutare tienutu, că se lucre si înduplece la subscrieri. Astfeliu resultatulu de astadi este a se privi de curat’aspresiune a convictiunei generale despre viitoriulu si multu folositoriuk scopu alu intreprinderei, de eflucsulu increderei publice puse in barbatii din fruntea ei. încolo n’a remasu nimic’a neintrebuintiatu pentru ajungerea scopului. Subscrierile efectuite pana adi suntu numai din Transilvania, Banatu si Ungari’a, caci Bucovin’a din anumite impregiurari, pe cari -mi voiu luă voia, a le aduce înainte la altu momentu alu acestei siedintie, inca nu s’a pututu resolvi, se partecipe. Resultatulu subscrieriloru preste totu pana in 10 ale curentei, diu’a pusa pentru incheiarea loru, e urmatoriulu: 597 acţionari au subscrisu cu totulu 1830 acţiuni, seu capitatulu de una suta optudieci si trei mii si siese sute de fiorini. Dela 1720 acţiuni s’au respunsu cate 10% seu sum’a de ... Dela 5 acţiuni s’au numeratu fl.17.200 — cate 20% seu sum’a de Dela 89 acţiuni s’au depusu în 100 — cate 30% seu sum’a de Dela 22 acţiuni au incursu cate 100% seu sum’a de Dela 132 acţiuni s’au respunsu pana acum si fiorinulu adausu pentru coperirea speseloru in suma de» 132 — Pentru statute vendute s’au incassatu cu totulu . . . „ 2 20 . Cu totulu deci au intratu la comitetulu nostru pana astadi in numerariu sum’a de . .fi. 22.304 20 Tote spesele, cate se potu pana astadi constată cu esactitate socotite dela cele d’antaiu păsuri făcute pentru urdirea acestei întreprinderi (din Februariu 1870), făcu pana astadi sum’a de 2065 fi. 33 cr. După cum vise onor. comitetu va binevoi a se convinge din inventariulu adusu aici sub B., mai multe obiecte procurate prin aceste spese suntu menite a acoperi trebuintie chiaru după activarea institutului pe timpu mai indelungatu. Cu privire la spese s’a facutu tota economi’a posibila si amu deplin’a convingere, ca la diu’a, in care vomu incepe activitatea institutului, se va constată, ca nici unu altu institutu de aceeasi categoria si estensiune din tierile nóstre nu s’au infiintiatu cu asia pu cine spese că alu nostru. ’Mi permitu, a depune pe més’a onor. comitetu registrulu de spese cu toate documentele recerute. Pentru lucrările de cancelaria s’a aplicatu pana astadi langa subscrisulu unu singuru scriitoriu. Pentru incassarea baniloru si manipularea cassei comitetulu, in sensulu regulamentului seu provisoriu,si are cassariulu seu in persoan’a rev. sale dlui protopresbiteru Ioane Hannia, or’ contabilitatea se poarta in deosebi in cancelari’a institutului. Că banii incursi din ratele de actiuni se nustea fara fruptificare, aceia s’au elocatu in diverse sume si perioade parte la cass’a de economii din Sibiiu, parte la filial’a bancei nationale din locu. Starea de astadi a cassei nóstre se vede din aici sub C., alaturatulu conspectu. După acelasiu si precum se va constată astadi la scontrarea cassei, sum’a intrata de 22.304 fi. 20 cf. se gasesce astu-modu: a) elocati in cass’a de economii din Sibiiu fi. 1500 — b) elocati la filial’a bancei nat. din locul 13000 — c) spese.................................................... 2065 33 d) aflători in cass’a in numerariu , 5738 87 Da sura’a cea de susu fi. 22304 20 După cele espuse asia dela dorinti’a noastra, de a se subscria pana la terminulu de 10 Octobre c. intregu capitalulu de acțiuni si de a incepe acum activitatea institutului nostru atatu de multu asteptata, nu s’a implinitu. Cu toate aceste onor. comitetu -mi va permite, a-mi esprime convicțiunea mia particularia, ca resultatulu de pana aici alu subscrieriloru nóstre, facia cu impregiurarile, in cari ne aflamu, este multiumitoriu si imbucuratoriu. Er’ sperantiele de reesire in curendu suntu astadi mai întemeiate că oricandu. Onor. comitetu va binevoi a-mi concede, se resumu căușele principali, din cari nu s’au implinitu tóte subscrierile pana la terminulu d’antaiu. Din acele, cum si din impregiurarile espuse mai in diosu onor, comitetu va impartasi de siguru cu mine convictiunea si credinti’a acum esprimata. 1. Institutulu de creditu „Albina“ este la romani preste totu cea d’antaiu întreprindere de feliulu acest’a; poporulu nostru e, prin urmare, inca pre pucinu familiarisatu cu atare institutiune. 2. Clasea de midiulocu, purtatorea industriei si comerciului, care in prim’a linia ar’ fi chiamata a se grupă pre langa atare institutu si care formeza asia — dicundu spiritulu de întreprindere la unu poporu — ne lipsesce durere mai cu totulu si — pucina cata este — inca e atatu de resfirată prin poporu, incatu dispare. 3. Caus’a capitala inse e: crisea de bani generala si recolt’a cea preste totu rea in Transilvani’a si Ungari’a din acestu anu, precedatu prelanga aceea de alti doi ani mai asemene de rei. 4. Anotimpulu chiaru, in care din intemplare a cadiutu periodulu de subscriere, mediulu verii, candu agronomii suntu mai ocupati si au mai pucini bani. 59 reporte finali ale domniloru nostri representanti, cari contiemu respunsurile la cele 5 întrebări din cercularia comitetului nostru doto. 4 ale curentei Nr. 140, suntu o fidela icona a starei nóstre economice preste totu, a referintieloru din acestu anu in parte si argumente neinfrangibile la punctele mele de mai susu; ele suntu pentru noi, cari ne amu pusu a lucră in sfer’a economiei poporului unu matériali, ce in impregiurarile de fada nu se pote din destulu pretiui. Cu tóte aceste impregiurari greu cumpanitorie vedemu, ca institutulu de creditu „Albina“ este cea d’antaiu întreprindere publica la noi, la care poporulu nostru a subscrisu in cateva septemani considerabil’a suma de fl. 183.600 fara a se 2.680 -2.200 .