Gazeta Transilvaniei, 1872 (Anul 35, nr. 1-101)
1872-07-01 / nr. 52
174. Petru Cirlea propriei, A. Iulia. 175. Simeonu Popoviciu noi et propriei, V. Udvarhely. 176. Simeonu Pascu parochu gr. cat., Garbov’a inf. 177. Ioane Todescu parochu gr. orient., Buciumu. 178. Ioane Popescu not. com., Totoiu. 179. Teodoru Velicanu parochu gr. cat., Gald’a inf. 180. Absolonu Siarlea adm. protop. gr. cat., Tiapu. 181. Alexandu Bociatu amploiatu, Ighitu. 182. Alexandru Velicanu, amploiatu, Blasiu. 183. Coama Paulu parochu gr. cat., Necrilesci. 184. Ioane Pataki parochu gr. orient., Mihaltiu. 185. Gregoriu Mezei propriei, Cricau. 186. Arseniu Fratila noi corn., Tiuriu. 187. Nicolae Nestoru noi. corn., Bucerdea vin. 188. Petru Mihaloviciu din Abrudu. 189. Lazaru Vladu din Abrudu. 190. Alexandru Popu din Abrudu. 191. Micolae Berghianu din Abrudu. 192. Nicolae Cirlea din Abrudu. 193. Ioane Radu propriei, Siardu. 194. Nicolae Florea not. corn., Mesentea. 195. Nicolae Barbu advocatu, A. Iulia. 196. Alexandru Danciu notariu, Buciumu. 197. Petru Pavelu notariu, Zlatna. 198. Georgiu Bucsia profesoriu, Blasiu. 199. Nicolae Popescu profesoriu, Blasiu. 200. Alexandru Lazaru propriei., Abrudu. 201. Antoniu Rosoru propriei, Orasti’a. 202. Paulu Stoica propriei, Vajdasigu. 203. Nicolae Caramusiu propriei., Cetea. 204. Gregoriu Vitezu proprietariu et presied. club. nat., Teac’a (comit. Clusiului). 205. Nicolae Budacu propriei, Teac’a. 206. Petru Toderescu propriei, Fenesiu. 207. Demetriu Bergianu propriei, Fenesiu. 208. Nicolae Plăcintă propriei, Fenesiu. 209. Constantinu Groza Colini, Petrosiani. 210. Achimu Daianu, Petrosiani. 211. Mihailu Biranea propriet,, Totoiu. 212. Dionisiu Siulutiu asesoru la tribunalulu reg. in Turd’a. 213. Petricasiu cancelistu la tribun. r. in Turd’a. 214. Victoru A. Baritiu, propriet. in Rosi’a mont. Brasiovu 13 Iuliu 1872. Tóata septeman’a trecuta si acésta decurseră ecsaminele anuali la scólele nóstre romane gr. or. si la cele protestante, or’ in sept. viit. ie au inceputu ecsaminele la romano-catolici. Dile alese aceste, si unice, cari dau probe despre dospitur’a aluatului spiritualu, frementatu in decursulu anului cu încordările pretense de imperiosele cerintie ale presentelui. Una emulatiune nobile nu numai intre elevi, ci si intre magistrii deosebiteloru institute impintena multu la progrese imbucuratorie. — Mercuri depusera maturitatea 6 studenti romani, unulu mai bravu decatu altulu in gimnasiulu gr. or., dauna numai, ca in locu de 6 nu se aflara sub censura celu pucinu vreo 2—30 insi, facia cu strigatori’a nóastra necesitate de capete mature, exculte si de anime formate si solidare in caracteru, cum credemu, ca voru a fi si junii cestionati. — Numai cultur’a ne va redica din tóte nevoile si daca avemu institute de cultura atatu de pacine, avemu cu atatu mai mare oblegaminte a le impopula celu pucinu pe aceste, incatu se nu fia altele asemene. Reclamaramu lips’a de scóle reali, le avemu aici in Brasiovu, inse, dorere! fórte pucinu frecuentate, incatu póte ca nici una in lume nu va fi mai góta de inveti acei. Oare se fia caus’a, daca nu indiferentismulu respectiveloru plase de óameni; candu totusi vedemu, ca poterea scientieloru reale e arma cea mai potinte a subjugării starei materiale a poporeloru; incatu acele naţiuni se afla mai avute si mai practice intru aflarea comoreloru de avuţii, cari se ocupa mai multu cu esploatarea loru, care inse numai cu aprofundarea in scientiele, reali, industriali si technice se pote ajunge. Si celu mai paupera, fia si lipitu de seracu, fia fiiu de hamalu, de cari gemu stratele Brasiovului relu daca va absolva scólele realisi a castigatu o fantana nesecata de a se inavuti prin ajutoriulu acestoru scientie, fiinduca are usi’a deschisa la toate întreprinderile, incatu se cauta cu marf’a cea buna capetele cele initiate in aceste sciintie. Ar’ fi tempulu, ca si noi se ne facemu mai seriosi intru a îndemna si midiuloci »Catra natiunea romana!* Sub acestu titulu publica comitetulu din Sibiiu in »Tel. Rom.“ Nr. 51 unu apelu, ca se se incorde romanii, unde potu, a alege deputaţi romani; si după alegeri, pe calea »ce deja s’a preparatu d e necesitate se se efectueze congresulu nationalu, pana atunci provoca, cu publiculu se-si manifeste fara reserva opiniunile sale despre lucrările si intentiunile loru si ale altora, — or’ mai vertosu cluburile respective din tienuturi se se enunde asupra materialului de programa nationala, ce se va staved in congresu, ori prin diurnale ori corespondente. Totulu mai încolo e una scusa a lucrariloru respective si incasa a passivistiloru; se doresce inse, ca prin congresu se se reabiliteze solidaritatea nationale. Si noi dorimu atatu congresu nationalu, catu si solidaritate. Dar’ pana atunci mai cetiti ce ati scrisu in mat. de programa al. XXIV, ca diet’a Ungariei in adres’a din 10 Aug. 1861 a justificatu condusele dietei din Clusiu 1848 si facia cu romanii, ca adica prin parteciparea romaniloru la diet’a din Pest ’a si acestia au recunoscutu faptele complinite urmate in urm’a conduseloru dietei din Clusiu. — Acum oare nu voru justifica totulu totu asia, daca prin partecipare la alegeri si dieta ar’ recunósce romanii tóate faptele complinite si, de se va face si fusiunea, si pe acésta? — Domnulu Dr. Racuciu dise in conferinti’a din Alb’a Iulia 27 Iuniu intre altele: »ca nu scia, n’a vediutu si nici nu a auditu (?!), ca natiunea romana din Transilvania se se fi esprimatu canduva prin vreo representatiune a s’a legale sau naturale, ca privesce autonomi’a Transilvaniei sau legile din 1863—4 de programu alu seu nationale.“ Mie mi se pare de totu curioasa aceasta aserțiune, pentruca: au nu a fostu toata națiunea romana representata in diet’a din Sibiiu pe cale legale ? Si daca ea a adusu legea art. I despre consuveranitatea natiunei romane, si aceasta s’a sanctionatu la substernerea ei, ca ea forma majoritatea in dieta, apoi n’are mai multa valoare aceasta lege innaintea dsale decatu e valoarea unui programu, pe care antagonii nici ca lu cresta, ci lu combătu?— Se vorbimu la intielesu. Pana candu maghiarii nu voru substitui o alta lege de asemene valoare cu art. I si II din 1863, pana atunci națiunea romana trans. ar’ fi nebuna de legatu, daca s’ar lepeda ea de suveranitatea sa politica nationale, care o afla in legea făcută de sene si sanctionata de suveranulu, legatu in Transilvani’a din momentulu ce a luatu frenele domnitei a mana! Ce vreţi dvastra? Se ne scoateti afara pe straie, pe o tabula rasa, fara de pretensiuni constitutionali, basate pe legi sanctionate , se ne espuneti la sbiciulaturu ventóseloru antagoniloru, de suptu scutulu acestu unicu, ce, daca nu lu vomu parasi noi odata trebue se ni se reabiliteze ? Ori sia, ori pe dincólo, dar’ securu ca nu mai poate remane calcatu! Aceste doue art. de lege natiunea le a adusu in viatia, le a primitu si le a castigatu sanctionarea, si ele totusi se nu se privasca, ca parte intregitoria a programului nationale romanu transilvanu, pana la substituire egale prin legislatiunea maghiara? Nu ve intielegemu, pana atunci, pana candu vomu vedé, recunoscute si imbraciosiarea acestoru scientie; si nemica nu ne va potu scoate din starea acesta amortita, fara spiritu de a ingriji de orfanulu nostru poporu idiotu, decatu, daca ne vomu arunca mai multi insi in bradiele reuniriloru anumite si cu scopu, spre a inindemna, ajuta, si a lumina poporului, ca se vada, si se-si cunósca calile fericirei sale si pamentesci, ca daca lu vomumana totu numai la cele ceresci, in legea scriitoriului germanu Börne, atunci pe pamentu va fi cersitoriulu panei de tóte dilele si mincea celoru, ce invetiandu scientiele reale si ambraciosindu diverse ramuri industriali esploateaza toate poterile brute spre a se imbogati pe sene, or’ idiotului i se dice, ce scie mocanulu, de ce e bunu siofranulu, — garantate asemene doue art. prin legislatiune. Nu e dreptu si mai securu asia a lupta pentru dreptulu nostru politicu nationale? — Din tier’a Oltului in 6 Iuliu 1872. După atatea remonstratiuni referitorie la actulu alegeriloru pentru diet’a pestana, efeptuite de representanti’a districtului Fagarasiu, si basate pre cele mai clare dispusetiuni ale legei, aflu de oportunu a incunoscientia publiculu cetitoriu, ca ce efectu avura. D. ministru de interne, neconsiderandu nici remonstratiunea din 11 Iuniu a. c. îndreptată consiliului ministeriale, demanda cu ordinulu din 25 Iuniu a trei’a ora universitatei districtuale pre basea§16 alu legei municipale ecsecutarea ordinatiuniloru sale de mai inainte, adica ca cetatea Fagarasiu se aiba comitetu electorale coordinatii, si sefia si locu de alegere, era de alta parte presupunendu de opusetiunea ce va intempina-o si de asta-data din partea representantiei, care sta pre terenu legale, asia prin unu altu ordinu telegrafica si dispuse astfeliu: ca acestea nici se i se mai publice, fara se se invite deadreptulu comitetulu electorale districtuale alesu in 22 Maiu a. c. la ecsecutarea acelora. . . . Inse nici cu acest’a nu a gacit’o, ca ce membrii acestui comitetu, inca neconstituitu, intruninduse la 5 Iuliu a. c.,si pricepură pre bine misiunea, si asia luandu in consideratiune, ca ordinulu ministeriale nu privesce intru nemicu comitetulu electorale, fara representanti’a districtuale, căreia este adresata, si care nemidialocitu e provocata la ecsecutarea ordinatiuniloru dsale — deciseră cu unanimitate, »ca inainte de constituirea comitetului electorale se se conchiame representanti’a districtuale, ca publicanduise ordinulu presente se se poata pronuncia asupra lui“. Cu acésta apoi se fini siedinti’a. Ce va mai urma după acestea, nu suntemu curiosi si nici ne va suprinde, decatu ne miramu, ca ce vobiesce d. ministru cu ordinatiunile sale, cari nu le intielegemu, dara nici nu impunu imperative loculu de alegere si ecsecutare; fara din contra, insusi dlu ministru se inverte si in o parte si in alta, ca se aduca universitatea districtuale, ca ea de bunavoiia se se supună voientiei sale si ecsecutandule se faca pre plăcu. — Firesce, cace ast’a e cursa, pentruca se se ralie municipiului remediulu de a potu cerca cu succesu vindecarea autonomiei sale la camera. Din acestu motivu fórte momentosu credu, ca representanti’a districtuale va remane consecinte, si nu -si va da consensulu dreptului basatu si sustienutu prin legi la jignirea, după ce numai ei i se facu onoarea de a o insestra cu unii §§ din legea dela Posioniu, fara ecsecutesile singura prin mesuri straordinarie, de care dispune. In fine mai amentescu, ca condusele conferintiei nationale din Alba Iulia făcură cele mai plăcute impresiuni in animele noastre, caci esperinti’a insasi ne aduse la convingere, ca facla cu nesce dispusetiuni atatu de arbitrarie din partea domniloru dela putere, orice activitate a romaniloru este o încercare zadarnica. Deci ecsecuteze ordinele guberniali ori cu ce mesuri fortiate, votese boierii si nemesii dela 1869 cu Benedek ori Teleki, ai cărui »Kortesi“ dela cutriera districtulu, neue nu ne va strica nemicu, caci ap’a trece, petrele romanu. Unu censualistu. Mai audimu, ca unu anumitu Ratiu dela »B. P. Közlöny“ ar’ fi venitu or’ in caus’a alegeriloru tocma mai eri, da si coruptiunile se voru dovedi după cifrele, in care se făcură si se făcu spre derapenarea moralitatei intre poporu. — Decursula alegerei deputatului dietale pre 3 ani, in cerculu Sinteului de diosu! Cu tóte ca conferinti’a numerósa din Alba Iulia din 27 Iuniu a dissipatu intunereculu celu grosu, care impregiura animele romaniloru atatu inteligenti, catu si adulti; totusi in 26 Iuniu si celelalte dile urmatorie in Vinttulu de diosu din 1703 de insi cu dreptu de votisare, s’a alesu Acaciu Bartsai cu singurulu candidatu cu 779 de voturi, nevoiindu din celi presenti si infaciosiati la comisiune a vota 5 insi — romani — si din restulu de 919 de insi parte unii neinfaciosinduse, era altii intielegandu resultatulu conferintiei romane, s’au dusu la ale loru, si n’au luatu parte, firesce, ca mai toti romani, după cum se va vede mai la vale. Din conscrierile indreptatitilor la alegere in