Gazeta Transilvaniei, 1872 (Anul 35, nr. 1-101)

1872-07-01 / nr. 52

174. Petru Cirlea propriei, A. Iulia. 175. Simeonu Popoviciu noi et propriei, V. Ud­varhely. 176. Simeonu Pascu parochu gr. cat., Garbov’a inf. 177. Ioane Todescu parochu gr. orient., Buciumu. 178. Ioane Popescu not. com., Totoiu. 179. Teodoru Velicanu parochu gr. cat., Gald’a inf. 180. Absolonu Siarlea adm. protop. gr. cat., Tiapu. 181. Alexandu Bociatu amploiatu, Ighitu. 182. Alexandru Velicanu, amploiatu, Blasiu. 183. Coama Paulu parochu gr. cat., Necrilesci. 184. Ioane Pataki parochu gr. orient., Mihaltiu. 185. Gregoriu Mezei propriei, Cricau. 186. Arseniu Fratila noi corn., Tiuriu. 187. Nicolae Nestoru noi. corn., Bucerdea vin. 188. Petru Mihaloviciu din Abrudu. 189. Lazaru Vladu din Abrudu. 190. Alexandru Popu din Abrudu. 191. Micolae Berghianu din Abrudu. 192. Nicolae Cirlea din Abrudu. 193. Ioane Radu propriei, Siardu. 194. Nicolae Florea not. corn., Mesentea. 195. Nicolae Barbu advocatu, A. Iulia. 196. Alexandru Danciu notariu, Buciumu. 197. Petru Pavelu notariu, Zlatn­a. 198. Georgiu Bucsia profesoriu, Blasiu. 199. Nicolae Popescu profesoriu, Blasiu. 200. Alexandru Lazaru propriei., Abrudu. 201. Antoniu Rosoru propriei, Orasti’a. 202. Paulu Stoica propriei, Vajdasigu. 203. Nicolae Caramusiu propriei., Cetea. 204. Gregoriu Vitezu proprietariu et presied. club. nat., Teac’a (comit. Clusiului). 205. Nicolae Budacu propriei, Teac’a. 206. Petru Toderescu propriei, Fenesiu. 207. Demetriu Bergianu propriei, Fenesiu. 208. Nicolae Plăcintă propriei, Fenesiu. 209. Constantinu Groza Colini, Petrosiani. 210. Achimu Daianu, Petrosiani. 211. Mihailu Biranea propriet,, Totoiu. 212. Dionisiu Siulutiu asesoru la tribunalulu reg. in­ Turd’a. 213. Petricasiu cancelistu la tribun. r. in Turd’a. 214. Victoru A. Baritiu, propriet. in Rosi’a mont. Brasiovu 13 Iuliu 1872. Tóata septeman’a trecuta si acésta decurseră ecsaminele anuali la scólele nóstre romane gr. or. si la cele protestante, or’ in sept. viit. ie au ince­­putu ecsaminele la romano-catolici. Dile alese a­­ceste, si unice, cari dau probe despre dospitur’a aluatului spiritualu, frementatu in decursulu anului cu încordările pretense de imperiosele cerintie ale presentelui. Una emulatiune nobile nu numai in­tre elevi, ci si intre magistrii deosebiteloru insti­tute impintena multu la progrese imbucuratorie. — Mercuri depusera maturitatea 6 studenti romani, unulu mai bravu decatu altulu in gimnasiulu gr. or., dauna numai, ca in locu de 6 nu se aflara sub censura celu pucinu vreo 2—30 insi, facia cu stri­­gatori’a nóastra necesitate de capete mature, exculte si de anime formate si solidare in caracteru, cum credemu, ca voru a fi si junii cestionati. — Numai cultur’a ne va redica din tóte nevoile si daca a­­vemu institute de cultura atatu de pacine, avemu cu atatu mai mare oblegaminte a le impopula celu pucinu pe aceste, incatu se nu fia altele asemene. Reclamaramu lips’a de scóle reali, le avemu aici in Brasiovu, inse, dorere! fórte pucinu frecuentate, in­catu póte ca nici una in lume nu va fi mai góta de inveti acei. Oare se fia caus’a, daca nu indife­­rentismulu respectiveloru plase de óam­eni; candu totusi vedemu, ca poterea scientieloru reale e arm­a cea mai potinte a subjugării starei materiale a po­­poreloru; incatu acele naţiuni se afla mai avute si mai practice intru aflarea comoreloru de avuţii, cari se ocupa mai multu cu esploatarea loru, care inse numai cu aprofundarea in scientiele, reali, indu­striali si technice se pote ajunge. Si celu mai pau­pera, fia si lipitu de seracu, fia fiiu de hamalu, de cari gemu stratele Brasiovului r­elu daca va absolva scólele reali­­si a castigatu o fantana nesecata de a se inavuti prin ajutoriulu acestoru scientie, fiindu­­ca are usi’a deschisa la toate întreprinderile, incatu se cauta cu marf’a cea buna capetele cele initiate in aceste sciintie. Ar’ fi tempulu, ca si noi se ne facemu mai seriosi intru a îndemna si midiuloci »Catra natiunea romana!* Sub acestu titulu publica comitetulu din Sibiiu in »Tel. Rom.“ Nr. 51 unu apelu, ca se se in­­corde romanii, unde potu, a alege deputaţi romani; si după alegeri, pe calea »ce deja s’a preparatu d e necesitate se se efectueze congresulu nationalu, pana atunci provoca, cu publiculu se-si manifeste fara reserva opiniunile sale despre lucrările si in­­tentiunile loru si ale altora, — or’ mai vertosu clu­burile respective din tienuturi se se enund­e asupra materialului de programa nationala, ce se va sta­ved in congresu, ori prin diurnale ori coresponden­te. Totulu mai încolo e una scusa a lucrariloru respective si incasa a passivistiloru; se doresce inse, ca prin congresu se se reabiliteze solidaritatea na­tionale. Si noi dorimu atatu congresu nationalu, catu si solidaritate. Dar’ pana atunci mai cetiti ce ati scrisu in mat. de programa al. XXIV, ca diet’a Ungariei in adres’a din 10 Aug. 1861 a justificatu cond­usele dietei din Clusiu 1848 si facia cu romanii, ca adica prin parteciparea romaniloru la diet’a din P­e­s­t ’a si acestia au recunoscutu faptele com­plinite urmate in urm’a cond­useloru dietei din Clusiu. — Acum oare nu voru justifica totulu totu asia, daca prin partecipare la alegeri si dieta ar’ recunósce romanii tóate faptele complinite si, de se va face si fusiunea, si pe acésta? — Domnulu Dr. Racuciu dise in conferinti’a din Alb’a Iulia 27 Iuniu intre altele: »ca nu scia, n’a vediutu si nici nu a auditu (?!), ca natiunea ro­mana din Transilvania se se fi esprimatu canduva prin vreo representatiune a s’a legale sau naturale, ca privesce autonomi’a Transilvaniei sau legile din 1863—4 de programu alu seu nationale.“ Mie mi se pare de totu curioasa aceasta aser­țiune, pentruca: au nu a fostu toata națiunea ro­mana representata in diet’a din Sibiiu pe cale le­gale ? Si daca ea a adusu legea art. I despre con­­suveranitatea natiunei romane, si aceasta s’a sanctio­­natu la substernerea ei, ca ea form­a majoritatea in dieta, apoi n’are mai multa valoare aceasta lege in­­naintea dsale decatu e valoarea unui programu, pe care antagonii nici ca lu cresta, ci lu combătu?— Se vorbimu la intielesu. Pana candu maghiarii nu voru substitui o alta lege de asemene valoare cu art. I si II din 1863, pana atunci națiunea romana trans. ar’ fi nebuna de legatu, daca s’ar lepeda ea de suveranitatea sa politica nationale, care o afla in legea făcută de sene si sanctionata de suvera­­nulu, legatu in Transilvani’a din momentulu ce a luatu frenele domnitei a mana! Ce vreţi­ dvastra? Se ne scoateti afara pe straie, pe o tabula rasa, fara de pretensiuni constitutionali, basate pe legi sanctio­nate , se ne espuneti la sbiciulaturu ventó­­seloru antagoniloru, de suptu scutulu acestu unicu, ce, daca nu lu vomu parasi noi odata trebue se ni se reabiliteze ? Ori sia, ori pe dincólo, dar’ securu ca nu mai poate remane calcatu! Aceste doue art. de lege natiunea le a adusu in viatia, le a primitu si le a castigatu sanctionarea, si ele totusi se nu se privasca, ca parte intregitoria a programului natio­nale romanu transilvanu, pana la substituire egale prin legislatiunea maghiara? Nu ve intielegemu, pana atunci, pana candu vomu vedé, recunoscute si imbraciosiarea acestoru scientie; si nemica nu ne va potu scoate din starea acesta amortita, fara spiritu de a ingriji de orfanulu nostru poporu idiotu, de­catu, daca ne vomu arunca mai multi insi in bra­­diele reuniriloru anumite si cu scopu, spre a in­­indemna, ajuta, si a lumina poporului, ca se vada, si se-si cunósca calile fericirei sale si pamentesci, ca daca lu vomu­mana totu numai la cele ceresci, in legea scriitoriului germanu Börne, atunci pe pa­­mentu va fi cersitoriulu panei de tóte dilele si mincea celoru, ce invetiandu scientiele reale si am­­braciosindu diverse ramuri industriali esploateaza toate poterile brute spre a se imbogati pe sene, or’ idio­tului i se dice, ce scie mocanulu, de ce e bunu siofranulu, — garantate asemene doue art. prin legislatiune. Nu e dreptu si mai securu asia a lupta pentru drep­­tulu nostru politicu nationale? — Din tier’a Oltului in 6 Iuliu 1872. După atatea remonstratiuni referitorie la actulu alegeriloru pentru diet’a pestana, efeptuite de re­­presentanti’a districtului Fagarasiu, si basate pre cele mai clare dispusetiuni ale legei, aflu de oportunu a incunoscientia publiculu cetitoriu, ca ce efectu avura. D. ministru de interne, neconsiderandu nici re­­monstratiunea din 11 Iuniu a. c. îndreptată consi­liului ministeriale, demanda cu ordinulu din 25 Iuniu a trei’a ora universitatei districtuale pre basea§16 alu legei municipale ecsecutarea ordinatiuniloru sale de mai inainte, adica ca cetatea Fagarasiu se aiba comitetu electorale coordinatii, si se­fia si locu de alegere, era de alta parte presupunendu de opuse­­tiunea ce va intempina-o si de asta-data din partea representantiei, care sta pre terenu legale, asia prin unu altu ordinu telegrafica si dispuse astfeliu: ca acestea nici se i se mai publice, fara se se invite deadreptulu comitetulu electorale districtuale alesu in 22 Maiu a. c. la ecsecutarea acelor­a. . . . Inse nici cu acest’a nu a gacit’o, ca­ ce membrii acestui comitetu, inca neconstituitu, in­­truninduse la 5 Iuliu a. c.,­­si pricepură pre bine misiunea, si asia luandu in consideratiune, ca or­dinulu ministeriale nu privesce intru nemicu comi­tetulu electorale, fara representanti’a districtuale, că­reia este adresata, si care nemidialocitu e provocata la ecsecutarea ordinatiuniloru dsale — deciseră cu unanimitate, »ca inainte de constituirea comitetului electorale se se conchiame representanti’a distric­tuale, ca publicanduise ordinulu presente se se poata pronuncia asupra lui“. Cu acésta apoi se fini sie­­dinti’a. Ce va mai urma după acestea, nu suntemu cu­riosi si nici ne va suprinde, decatu ne miramu, ca ce vobiesce d. ministru cu ordinatiunile sale, cari nu le intielegemu, dara nici nu impunu imperative loculu de alegere si ecsecutare; fara din contra, insu­si dlu ministru se inverte si in o parte si in alta, ca se aduca universitatea districtuale, ca ea de bunavoiia se se supună voientiei sale si ecsecu­­tandule se­­ faca pre plăcu. — Firesce, ca­ce ast’a e cursa, pentruca se se ralie municipiului reme­­diulu de a potu cerca cu succesu vindecarea auto­nomiei sale la camera. Din acestu motivu fórte momentosu credu, ca representanti’a districtuale va remane consecinte, si nu -si va da consensulu dreptului basatu si sus­­tienutu prin legi la jignirea, după ce numai ei i se facu onoarea de a o insestra cu unii §§ din le­gea dela Posioniu, fara ecsecutesi­le singura prin mesuri straordinarie, de care dispune. In fine mai amentescu, ca cond­usele con­­ferintiei nationale din Alb­a Iulia făcură cele mai plăcute impresiuni in animele noa­stre, ca­ci esperinti’a insa­si ne aduse la convin­gere, ca facla cu nesce dispusetiuni atatu de arbi­­trarie din partea domniloru dela putere, ori­ce acti­vitate a romaniloru este o încercare zadarnica. Deci ecsecuteze ordinele guberniali ori cu ce mesuri fortiate, votese boierii si nemesii dela 1869 cu Benedek ori Teleki, ai cărui »Kortesi“ dela cu­­triera districtulu, neue nu ne va strica nemicu, ca­­ci ap’a trece, petrele romanu. Unu censualistu. Mai audimu, ca unu anumitu Ratiu dela »B. P. Közlöny“ ar’ fi venitu or’ in caus’a alegeriloru tocma mai eri, da si coruptiunile se voru dovedi după cifrele, in care se făcură si se făcu spre derapenarea moralitatei intre poporu. — Decursula al­egerei deputatului dietale pre 3 ani, in cerculu Sinteului de diosu! Cu tóte ca conferinti’a numerósa din Alb­a Iulia din 27 Iuniu a dissipatu intunereculu celu grosu, care impregiura animele romaniloru atatu in­teligenti, catu si adulti; totusi in 26 Iuniu si cele­lalte dile urmatorie in Vinttulu de diosu din 1703 de insi cu dreptu de votisare, s’a alesu Acaciu Bar­­tsai cu singurulu candidatu cu 779 de voturi, ne­­voiindu din celi presenti si infaciosiati la comisiune a vota 5 insi — romani — si din restulu de 919 de insi parte unii neinfaciosinduse, era altii intie­­legandu resultatulu conferintiei romane, s’au dusu la ale loru, si n’au luatu parte, firesce, ca mai toti romani, după cum se va vede mai la vale. Din conscrierile indreptatitilor­ la alegere in

Next