Gazeta Transilvaniei, 1872 (Anul 35, nr. 1-101)
1872-09-27 / nr. 75
azeti numim Nr. 75. Brasiovu 9 Octobre 27 Septembre 1872. Gazeta ese de 2 ori: Mercurea si Duminec’a, Fai'a, candu concedui ajutoriale. — Pretiulu: pe 1 anu 10 fl., pe Vi 3 fl. v. a. Tieri esterne 12 fl. T. a. pe unu anu scu 2Vs galbini mon. sunatoria. Amilii mV. Se prenumera la postele c. si r., si pe la DD. corespondenti. — Pentru serie 6 er. Tacs’a timbrata a 30 er. de fiacare publicare. MONARCHIE AUSTRO-UNGARICA. Transilvani’a. Diu’a onomastica a Maiestatei Sale imperatului si regelui apostolicu Franciscu Iosiu I. fu serbata in 4 Oct. trecutu aici cu cultu besericescu in tóate besericele, si in beserica rom. catolica la 10 ore -si întruniră tóate bransiele si corpurile atatu oficiresci catu si civile si 80olarie ,cu tenerimea scolastica sub flamura, rogatiunile pentru fericirea regelui, a familiei preinalte si a intregei case domnitorie. Fia, cu imperatulu si regele, inspiratu de spiritulu adeverului si alu dreptății divine, se-si pota ferici tóte popórele de sub coron’a s’a cu egala mesura de drepturi si benefaceri, pentrucâ epitetulu de mare, care i lu conserva inca națiunea romana din Transilvani’a, cu gagiu alu animei parintesci, cu care a recunoscutu si sanctionatu dreptulu de egalitate politica nationale, se remana tesaurulu celu mai pretiuitu pentru fiacare romanu, scrisu in analele natiunii romane cu litere eterne de recunoscientia si aderintia. Brasiovu. In la Octobre, diu’a reînceperii cursurilor scolastice in scólele medie rom. catolice si ale statului, se propuse si in diet’a din Pest’a la desbatere proiectulu de lege despre redicarea Universitatii in Clusiu. Una universitate pentru Transilvania e cea mai mare binefacere reclamata de totu sufletulu; inse nu asia, cum se pune ea in lucrare, numai cu limb’a maghiara cu limba de institutiune, ci una universitate paritetica asteptamu, in care se fia respectata si limb’a romana intocma pentru toate catedrele ei; pentruca altufeliu sudorea romanului, din care inca incurgu midiulocele materiali ale sustienerii ei, va striga resplatire la ceru, ca nu se respecta intru nemica, cu tóate ca formeza majoritatea tierii in toata privinti’a. Unde e aici bunavointi’a maghiarului ?! Unde i suntu afectele fratiesci facia cu romanii, deca nu ignoréza cu totulu si la resolvirea problemei culturii mai înalte?! Era alta, candu institutele statului de cultura erau cu limb’a neutrale, atunci toate popoarele se consideră respectate in punctulu culturii, care eră comuna, acum inse cu sudoarea romanului se se redice universitate maghiara, pura maghiara, e pentru noi nu o binefacere, ci o cursa de desnationalisare de una, or’ de alta parte una ignorare perfecta a tuturoru intereseloru de cultura nationale pentru romani! — 43 de catedre se redica acum deocamdată, si profesorii pentru acele se si afla denumiți; neci unu romanu nu se afla intre aceste denumiri si totusi se credeau, ca maghiarii voru a fi amici naţiunii romane!! — Der’ se redica si una catedra pentru limb’a romana: ei bine, in Turinu inca se afla asemene catedra si inca fara concursulu cu sudoarea noastra la redicarea ei. Dér’ óare se poate, ca fratii maghiari se tiena, ca potu astupa gur’a romanului, scotiendule ochii cu acesta catedra in pretiulu sacrificialoru celoru immense ce le face romanulu cu pamenteanu, nu cu veneticu, nici cu cuceritu, pentru statu?! Intrebative si anim’a fratiloru, ba consciinti’a, déca mai poteti conta dup’atata horopsire la amiciti’a romanului, cari vi o pastreaza ca consociu de sortea vieții, si deca si in ur’a a 11 ne desconsiderati, cine ve mai poate privi altufeliu, decatu ca pe nisce dusmani neinpacati ai culturei noastre nationale, pre care vreţi se o sufocaţi. Atatu de multu si de sinceru ne iubiţi. — In la Novembre dar’ se va deschide universitatea din Clusiu, cace proiectulu s’a primitu si in generale si in speciale de catra dieta, acum se vedemu, incatu se va mai respecta interessulu culturale alu romanului ca atare. — Dómneloru rouiane. Deva, orasiu insemnatu in Transilvania, n’are biserica romana. — Cu imense sacrificii din partea locuitoriloru localității sau ardicata zidurile unei biserice, dar’ numai zidurile. Spre a se ajuta terminarea sântului locasiu, noi rosu semnatele Ve rogamu pre D Vóstra, Dómneromane, cu animi romanesti, cu simtieminte chrestinesci a aduce si D Vóstra o peatra la ardicarea acestui edificiu romanu si chrestinu. Ve rogamu, Domineloru, a ne tramite sub adresa: »Comitetului pentru loteria in profitulu bisericei romane din Deva“ cate unu lucru de mana, ce va servi pentru infiintiarea unei loterii in profitulu acelei biserici. Loteria se va trage in timpulu, candu Asociatiunea pentru literatura romana si cultura poporului romanu si va tienea adunarea generale, in Deva. Fiecare obiectu, ce vomu primi, va fi trecutu in registrele comitetului si publicatu prin ctare sub numele donatoarei. — Toate darurile se voru tramite pana la 1. Martiu 1873. Doamneloru romane, inca odata ve rogamu, speramu si adestamu unu respunsu binevoitoriu. Primiți, Doamneloru, cordialele noastre salutari. Deva 20 Augustu 1872. Constantin de Dunca Schiau. Elena Papiu. Ecaterina Draghiu. Eufemia de Homtu, neamici ai nostri, vina aceia cu cete de poterea minotaurului nu voru fi in stare a tib^nturba nici baremu catu de pucinu, ori ce alte tendentie centrifugali dela acestu principiu salutariu, voru fi in contra cursului naturei. — Intorcandume la motivulu obiectului scimu cumca condusulu acestei conferintie s’a reslatitu cu o asia intiala, in catu pentru scurtarea tempului se pote dice, ca de minune, asia in catu la noi si prin Regina inca a 2-a de l’amu sciutu prea bine, am sciutu si aceea, cumca aveamu se fimu pasivi. — Alegerile se intemplara aici după ast’a cu 4—5 dile mai tardiu. — Dar’ ce se vedi, aceasta pasivitate pre la Regina unii dintre romani intalnindu-o in drumu o bătură bine, apoi adunandu nisce câni se luara după ea, si asia pasivitatea catu de sila catu de voia si nevoia au trebuitu sermania se fia activa, si adeca unii mari naţionalişti trametiendu apostoli prin tote anghiurile acestui cercu se si imbracara in feliurilte pieli de jivina si portandu in sinu crucea omoritoriului, înzestraţi cu cununia conscientiei robuste, si ca fraţi de sânge ai lui Iud’a o spunea franco „datimi 50 ca vilu dau. — Paşii acestoru întreprinderi fura de feliurite plase, asia d-lu Nicolau Mantia se faca mucenicu pedestru, d-lu Andreiu Popu precipită pre unu paripu cu o asia iutiala de nici Ciclopulu cu cautatur’a lui cea agera nu ar’ fi fostu in stare ai tienti mersulu, earu d-lu Georgiu Sceopu -si duse rolulu seu si profesa acesta misiune in taina, asemenea si altii, alu caroru nume cu asta ocasiune lu retacu, ca se nu fia ratacirea loru de a dou’a mai rea că cea d’antaia. — Tóaté aceste la indemnulu marelui nostru barbatu din Regina, de care nu se scrie ca ce indemnu l’a condusu la acelu pasiu. — Acestea tóaté ca urmări ale condusului conferentiei din Alba-Iuli’a pentru ca inteliginti’a se conducă pre cei indreptatiti dor’ nepreceputi spre a fi consequent Conelusului adusu pentru aperarea intereseloru nóastre de drepturi nationali »Vendere cum possis captivum, occidere notli.“ — Acum se intreaba pentru ce s’au trenutu adunarea din Alb’a-Iuli’a in 27/6. — Resultatulu firesce decurge din natur’a lucrului si e o urmare logica, ca adeca cestia se aiba ce face ici, ce au decisu ceia in Alba-Iulia. — Cu asta ocasiune vreau a atrage atentiunea alesului deputatu precum si a tuturoru celoru ce le compete, cumca se nu puna vre unu pendu pre votulu de încredere alu acestoru ómeni neconsequenti, ce se conducu numai de impregiurari, fiinduca astadi suntu cu unii, mane alalta i lasa, pentruca au datu viu atestatu cumca unil consciunt illis, nulla pollescunt culpa“. — De cumva d-nii de mai susu au facutu acesti pasi fara învoirea tutorului, atunci se se legitime in scrisu prin unu Curatoru, sau deca ast’a nu o potu produce se-si arete aceasta neputintia in modu serbatorescu, si atunci publicitatea va lua aceasta slabitiune spre scientia. — (?!) ................. Solidaritatea in urm’a condusului Conferentiei din 27 Iunie tienuta in Alb’a-Iulia. Nu potu se nu atingu ceva despre resultatulu ce l’au avutu acestu condusu condusu in comitatulu Turdei, cerculu superioru, si cu deosebire la romanii din Regina, si desi o făcu acesta cev’a cam tardiu, cugetu ca va fi totusiu primita, precumu au fostu primitu si denariulu veduvei. — înainte de a vorbi despre condusulu ce Par’ fi imbraciosiatu romanii de pre la Regina cu ocasiunea alegeriloru, amintescu, cumca pre candu scriu acestea, nu am de a insira nimic’a incontra alesului deputatu, vreau inse adice numai atat’a ca déca romanii in acesti siese ani trecuti din urma, nu potu se dica, ca sunt baremu catu de pucinu favorati si nu s’a ivitu pana acum pentru ei unu semnu de dreptate si equitate facia cu interesele si pretensiunile loru de drepturile nationale, recomendamu Domnului deputatu, ca se faca se se respecte die acelea de aici înainte, si atunci fia siguru atatu Domnulu deputatu catu ai ceialalti frati maghiari, cumca vomu da man’a si pinendu umeru la umeru ne va fi siguranti’a reciproca, si orice Cincu mare in 15 Septemb. v. 1872. Notitie despre institutulu defensoriloru in sensulu dreptului canonicu besericescu si cu deosebitu respectu la presente. — Nu tienemu de pucinu interesu a aduce înaintea on. publicu cetitoriu unele notitie speciali despre institutulu defensoriloru după dreptulu canonicu ala besericii nostre, care in diu’a de astadi in archidiecesa necesitaza pre mai multi crescini binesentietori la profund’a cugetare si meditatiune. — Prim’a urma canonica despre acesta institutiune salutaria o aflamu in Canonulu 107 Cartagenaru din anulu 419, prin care se roga Imperatii Arcadia si Onoriu de a pune pentru apararea lucruriloru besericesci defensori de cate ori ar’ cere trebuinti’a.