Gazeta Transilvaniei, 1878 (Anul 41, nr. 1-104)
1878-12-08 / nr. 94
lui i se da o iutiela colossala si deodata vedi vagoanele descoperindu-se astfeliu, ca fara intrerupere masîn’a ca o directiune, vagoanele de marfa alta si cele cu pasagierii intra de sine in gara, unde se oprescu prin opritoarele obicinuite. — Buuu sistemu, ce e dreptu, der’ periculosu mai cu seama la caracterulu indiferentu anglesu ! In gara sosita fiecare pasagieru trebuie se-si caute singuru coletele sale de bagagia, caci amploiatii sunt scutiti de aceasta sarcina, si incaseaza numai banii după greutate si ne mai dandu bilete numerisate ei lasa pe pasageri se ’si bata singuri capulu cu incarcarea si descărcarea efecteloru loru incatu nu arareori vedi certuri chiaru pipăite intre pasagierii, cari isi canta coletele. Aci te convingi, ca anglesulu se poate si turci. — Este de doritu, ca guvernulu romanu se reguleze catu mai curendu si acést’a cestiune importanta pentru comunicatiunea din tiera. Catu va dură ocupatiunea? întrebarea acést’a i-a pus’o comitelui Andrásy delegatulu Dr. Giskr’a in siedinti’a dela 1 Dec. a comissiunei budgetare a delegatiunei austriace, respunsulu ce i l’a datu ministrulu de esterue este férte importanta, pentru ca, după cumu recunoscu chiaru si foile oficiose, dlu Audrâsy cu alte cuvinte a spusu, ca anecsiunea provincieloru ocupate turcesci va fi neevitabila. Din motivele ce le-a insiratu estrageiiu urmatoriele: „Me intrebati, dice d. Audrâsy, catu va tiene ocupatiunea ? Respundu : Pana atunci, pana candu vomu fi ajunsu scopulu, pentru care Europa ne-a incredintiatu ocupatiunea si administratiunea aceloru provincii. Scopulu acest’a a fostu de a delatur T, cumu am mai dis’o, pericululu ce amenintiu neincetatu provinciele nóstre limitrofe, silindu-ne a nutri sute de mii de fugari mohamedani si chrestini, pericululu de a perde Dalmatia, pericululu de a ni se taia comunicatiunile cu Orientulu, pericululu, ca in provinciele acele se va forma o vatra de revolutiune si unu centru de agitatiune panslavistica, pericululu, ca se va plămădi unu statu sudslavicu, pericululu, ca aceste tieri, in casu candu Turci’a nu le va poté stapani, voru fi ocupate de alții. Adaugu, ca déca Europ’a n’ar’ fi fostu de, acea părere, ca Turci’a nu e in stare de a ese- cuta acést’a problema, poterile nu ne-ar’ fi incredintiatu oupatiunea, dar’ nici noi n’amu fi primit’o de locu. Asiadér’, candu va poté inceta ocupatiunea? Candu voru fi delaturate toate aceste pericule, candu provinciele nóastre nu voru mai fi nelinistite din partea aceea, candu nu voru mai calca fugari chrestini si mohamedani teritoriulu nostru, candu nu vomu mai fi siliti a-i sustiene din motive umanitarie, candu mohamedanii voru poté trai in pace cu chrestinii, candu Turcia va fi destulu de tare a lua asupra si nu numai celelalte posessiuni ale sale, ci si aceste tieri, precumu si conservarea starei politice nou create, cumu a doritu Europ’a, in fine candu Turci’a va fi in stare, nu numai de a ne rebonifica sacrificiile făcute, ci si de a ne da garantia, ca starea, pe care vomu fi creat’o pana in momentulu acel’a in Bosni’a si in Herzegovina, nu se va schimba in mai reu sub domni’a s’a. »Despre aceea, candu va sosi acestu momentu si de va sosi vreodată, nu me incumetu a me pronuncia nici intr’unu feliu. De cumva ar’ veni inse, m’asiu bucura férte, si credu, ca fiecare patriotu ar’ avé causa de a se bucura , caci acest’a ar’ fi momentulu, candu ar’ disparé cu totulu antagonismulu rasseloru si alu confessiuniloru in Orientu, candu c’unu cuventu n’ar’ mai esistacestiunea orientala si de s’ar’ intempla acést’a, ar’ fi pentru Austro- Ungari’a o compensatiune pre mare, decatu ca se nu se inultiamesca cu-o astfeliu de solutiune. Acest’a e respunsulu la intrebarea de susu.“ Va sedica, d. Andrásy numai atunci crede, ca ar’ poté inceta ocupatiunea, candu n’ar’ mai esista cestiunea orientala. Orice omu cu minte va intielege, ca acést’a insemnéza atatu, catu — niciodată. Cestiunea orientala va esista intr’o forma sau alta, catu timpu va fi unu Orientu. D. Andrasu a pusu dér’ pentru durata ocupatiunei o conditiune, ce nu se poate implini, de aceea la a dou’a întrebare, deca guvernulu intentionéza anecsiunea aceloru tieri, n’a potutu se respunda alta, decatu ca cestiunea nu e la ordinea dilei, ca guvernulu sta pe bas’a tractatului dela Berlinu, si candu va veni pe tapetu cestiunea anecsiunei, acést’a se va supune negresitu si Corpuriloru legiuitóre! Adress’a omagiala a locuitoriloru Dobrogei. A. S. R. Domnulu a primitu urmatori’a depesia din Tulcea , Tulcea, 18 Novembre 1878. Prea inaltiate Domne! Drapelulu osténului romanu, incunatu de flori, fâlfâie mândru intre noi. ’L-amu salutatu cu iubire si devotamentu, ai animele nóstre tresaltă de lacrimi de bucuria, caci in elu vedemu simbolulu civilisatiunei, pe care Alteti’a T’a regala, marele capitanu alu vitézei este romane, semeni in nou’a provincia regala. De astadi înainte incepe o viétia noua pentru noi. Vomu primi dér’ cu încredere si iubire in viitoriu, uitandu trecutulu. Ridicamu rugi calduroase catra a totu putintele pentru ca se binecuvinteze oper’a românismului dincoce de Dunăre, si depunemu la picioarele Altetiei Tale regale simtiemintele nóstre de iubire si fidelitate. Dumnedieu se aiba in sant’a s’a paza pe Alteti’a T’a Regala ! Dumnedieu se protegeze pe duios’a August’a nostra Suverana ! Dumnedieu se trena puterea ostasiului nostru ! Colonia romana: Mihailu Petrescu, R. Dimitriu, Em. Popovici, V. Sotirescu, B. Crettoiu, M. Sotirescu, V. Nedelcu, V. Dimitrescu, G. Burgelea, T. Enake, P. Dorovici, I. Plengu. Colonia bulgara: D. Todoroiu, I. Ceausoulu, S. Teodorofu, P. Havesofu, P. Teodorofu, R. Gradinarofu, B. Lasarofu, G. Geacofu. C o 1 o n i ’a g r é c a : U. Karavi'a, Em. Ghilli, Epaminondas, U. Liciardopulos, M. Comzsos, A. Valasoglu. Colonia russa: Dimitrie Rudrovtofu, Petro Mihailoff, P. Adolfofu, Dimitrie Scoalhofu, V. Timofei, V. Grigoroff. Colonia musulmana: Idet Efendi, Mehmet Zari-Efendi, Usein-Efendi, Etem-Efendi, Ismail-Efendi. Coloni’a arména: Adavetiau, S. Garabetian, H. Parserian, Hagi Agapu Parsezianu, Simonu Melalconu, Atikmos Raftianu. Coloni’a israelita: Melmauu, Ch. Bortsteiu, A. Bergitan, G. Grünberg,. A. Ellmann, M. Zuckermann, M. Horovitz. (Urmeza inca 500 iscălituri.) Ministeriulu afaceriloru străine a primitu dela d. primu-delegatu romanu la Tulcea urmatori la telegrama : „Astadi, Sambata la 12 ore din di, după santirea apeloru la malulu Dunărei armata noastra a intratu in orasiu, unde pe strada Bobaci a defilatu pe dinaintea generalului Anghelescu cu stegurile împodobite de cununi de flori, oferite de catra dóamnele din Tulcea si cu urări entusiaste din partea populatiunei. N. C a t a r g i.“ („Monit.“) cirea de a avea unu domnu, care cu vitejia lupta pe campulu de onoare in capulu națiunii, in toate si pe deplinu libere. Europ’a a admiratu acestu faptu unicu in asemenea timpu. Trebuie dér’ se dovedimu pe toata diu’a, ca scimu a fi liberi.“ „Onoratu de a conduce lucrările voastre si in aceasta sessiune, care este încoronarea edificiului ce au inceputu, primescu cu recunoscintia si cu credintia acesta frumósa sarcina. O primescu, caci ea ’mi da dreptulu se ve aducu aminte cuvintele dise de Tiers Camerei, in midiuloculu lupteloru celoru mai crâncene : „Partita, care pana in fine va triumfa si va guverna, va fi partita cea mai dreapta si mai intieleapta.“ O primescu, in fine fiindu-ca este foarte usioru de a presiede o Camera, a careia majoritate intielege, cumpanesce, iubesce si este otarita de a nu crutia nici unu sacrificiu, nici unulu, pentru triumfulu dreptăţii si alu libertăţii, pentru glori’a si marirea naţiunii.* Din camer’a romana. Ministeriulu romanu inca nu s’a potutu întregi pana acuma. Unu semnu inse, ca cris’a numai e atatu de acuta este primirea sarcinei de presiedinte alu Camerei de catra d. C. A. Rosetti, care in siedinti’a de Marti a rostitu in aplausele frenetice ale camerei urmatoriulu insemnatu discursu : „Domniloru deputaţi! Tramitiendume din nou la acestu biurou, care este pentru mine unu altaru politicu, si amintindu’mi de unde plecaramu, prin ce evenimente trecură,nu si unde ajunseramu, imi pare, ca percurseramu împreuna nu trei, ci un’a suta ani. Ce iritatiuni, ce temeri, ce are chiaru la nascerea acestei legislature, si cca ne ajunsi, ca individi si ca naţiune, la liniste si la cea mai deplina independintia. Printr’o credintia nestrămutata, prin puternic’a disciplina a oameniloru intr’adeveru liberi, si prin viteji’a fiiloru ei, Romania luandu’si joculu in famili’a europeana, ati percursu astfeliu unu ciclu intregu ce este de ajunsu de a onora nu numai vieati’a unei legislaturi, ci chiaru a mai multoru generatiuni. Acestei Camere inse, acestui parlaiamentu i s’a datu si mai multu. La inaltimea la care ajunseramu, Europ’a tata ne vede si are ochii trentiti asupra-ne. Dobandindu stim’a si încrederea ei pe câmpul u de bataia, avemu acum fericit’a ocasiune de a o face se ne-o acorde si pe terenulu politicu.“ „Multu, forte multu este de facutu si n’avemu inainte-ne de catu trei luni. Lungi inse sunt aceste trei luni pentru aleşii naţiuni, care prin suferintia, si lupta au invetiatu a sta uniti, a iubi si a lucra. Se pare in adeveru o minune de a face o parte, din ce datori suntemu a face, veti face inse, caci romani sunteti, si prin minuni a traitu 18 secule aceasta colonia a lui Traianu. Iubitoare, inteliginte, nobile, generoasa si muncitoare este natiunea romana. Ce dor’ pote fi peste putintia de a face alesiloru ei, cari au inca si ieriConstitutiunea bisericei reformate din Ungaria si Transilvania. Proiectulu constitutiunii bisericei reformate unguresci se compune după „P. Napló“ din patru parti. Partea I tracteaza despre autoritatile administrative, partea Il-a despre autoritatile judiciare, a Il-a despre afacerile scolare (scolamentica), a IV-a despre legile (canonele), ce atingu funcţionarii si membrii bisericesci. Pe lenga intregu operaturu se afla si unu proiectu, care tracteaza despre unu sinodu generalu constituantu. In fruntea proiectului se afla cateva mese importante si totodată principale sub rubrica: dispositiuni generale. Astfeliu se dice in privintia autonomiei. Toate căușele bisericei si scolare interne se resolveaza după legile si normele actuale bisericesci, si fara de a se jigni dreptulu de suprema inspectiune si de patronata alu Maiestatii sale regelui de catra corporatiunile representative graduale, care sunt stabilite in legea presents bisericeasca, cum sunt autoritatile administrative si judiciare si functionarii aleși după lege. In privintia scóalelor sedice: Scóalele inferioare si superiore ale bisericei reformate, cu institutiuni ce stau in strinsa legătură cu dreptulu de a-si esercita fiecare confessiune religiunea s’a neconturbata in patria noastra, si cu mediuloce de a conserva biserica insasi, apartienu preste totu de corpulu bisericei si depindu de autoritatile bisericei. Dreptulu de a crea legi (canone) nu are numai sinodulu generalu bisericescu, si legile create prin sinode se potu modifica sau desfiintia numai prin sinode legale. — Numerulu membriloru sinoduli e de 114, care sunt parte din oficiu, parte aleși. Membri din oficiu sau naturali sunt cei cinci episcopi (superintendenti) si cei cinci curatori ai districteloru bisericesci, comunele bisericesci din districtulu de preste Tisa alegu 34 deputaţi, districtulu transilvanu 18, districtulu de dincoce de Dunăre 16, celu de dincoce de Tisza 14, celu de dincoce de Dunăre 12. Deputaţii alesi sunt jumetate presbiteri si jumetate mireni. In competintia sinoadeloru cadu: 1. Legislatiunea, care tracteaza mai cu seama despre frcsarea si modificarea, împărțirea districteloru bisericesci, forma si ordinea cultului dumnedicescu, frcsarea serbatoriloru, causa culturii si alegerii presbiteriloru, organisatiunea si inspectiunea scoleloru, sistema de a impune contributiuni pe coreligionari si regularea jurisdictiunii eclesiastice. 2. Suprema conducere, care are de a priveghia asupra drepturiloru si asupra autonomiei bisericei, precumu si asupra referintieloru juridice catra celelalte confessiuni, dispune asupra cartiloru de cantare, asupra agendeloru si asupra cartiloru rituale si controleza traducerea bibliei, mai pe urma alege membrii senatului generalu bisericescu si ai forului supremii juditialu. Sinodulu se va tiene de regula totu la 10 ani. Membrii sinodului se voru alege de presbiteriile comuneloru singuratice bisericesci. Representantulu sinodalu poate fi fiecare cetatianu alu statului ungurescu, care a trecutu de 24 ani si a absolvatu celu paginu cursulu gimnasialu seu unu cursu corespundietoriu cu acela. Constituirea sinodului , functionarii , spesele , ordinea desbateriloru si a votisariloru sunt cu deameruntulu si bine precisate. Se afla unu punctu forte interessantu, ce tracteza despre regimentulu bisericei, si acela suna asia: „Prin introducerea unui senatu supremu, generalu bisericescu, instituie proiectulu de constitutiune unu membru cu totulu nou in organismulu bisericei reformate. Era unu defectu in biserica reformata, ca pana aci nu avea o autoritate, care se fi decisu căușele comune cu potere obligatore pentru tóte 5 districtele. Biseric’a reformata din Ungari’a si Transilvani’a a avutu pana aci 5 biserici, cari cugetandu cu 5 capete, procedau in 5 chipuri. Senatulu supremu generalu bisericescu este destinatu de a întemeia unitatea bisericei unguresci reformate, cu unu cuventu de a lega cele 5 districte separate mai strinsu si de a da intregei biserici reformate prin unitatea si prin reuniunea partiloru o fortia si potere mai mare “ . Din aceste liniamente scoase din proiectul de con-