Gazeta Transilvaniei, 1880 (Anul 43, nr. 1-104)
1880-02-14 / nr. 13
GAZETA TMSIIVANEI Redactiunea si Administratiunea, se prenumera: Braeiovu, piatr’a mare Nr. 22. — „Gazet’a“ ese: la postele c. si r. si pe la do. corespondenti. Joi’a si Puminec’a. JLa3.-va.33.dvLr 11 e . 3?xeti-u.l-u. a'borA.a,m.exit-va.l-u.l . -A-n/cil-u. -^~r .TTT un’a serie garmondu 6 cr. si timbru de 30 cr. pe unu anu 10 fl., pe siese luni6fl., pe trei luni v. a. pentru fiacare publicare. — Scrisori ne-2 fl. 50 cr. — Tieri esterne 12 fl. pe unu anu seu francate nu se primescu. — Manuscripte nu se 28 franci. retramitu. Nr. 13. Joi, 14 26 Februariu 1880. Lupta Satumareniloru. B r a s o v u 13/25 Februariu 1880. Astadi trebuie se revenimu la importanta si grav’a causa a Romaniloru din orasiulu Satu-Mare. Cu bucuria luamu de astadata condeiulu a mana, cu ce suntemu in positiune de a impartasi cetitoriloru nostri o fapta demna de cea mai serioasa considerare. Adeveratii Romani Satumareni, după cumu arata corespondentii publicata mai josu, intr’o adunare tienuta in 17 a lunei curente, au luatu firm’a resolutiune de a lupta cu toata tari’a barbateasca pentru aperarea limbei romane, pe care inimicii poporului romanu voru se-o isgonésca din biseric’a si scóal’a de Satu-Mare. A fostu timpulu supremu, ca oamenii de bine din Satu-Mare se se reculéga, se’si concentreze tóate fortiele si se redice unu Veto puternicu contra agitatoriloru si turburatoriloru, cari ambla se resterne acuma si vechiele asiediaminte ale bisericei romane unite si prin acéstea se înstrăineze pe poporu dela ritulu si limbi si încercările contrariloru noştri in direcţiunea acesti nu sunt de adi nici de eri, ele au istorii loru si reulu ce l’au semenatu este mare si in gradulu supremu amenintiatoriu. Avemu de a face prin urmare nu cu o aparitiune trecetóare ci cu umu planu sistematicu indreptatu in contra esistentiei nóstre nationale. Amu aratatu de repetite ori in coloanele acestui diaru, că contrarii esistintiei nóstre, după ce ne-au despoiatu de toate drepturile nationale, sapa acuma sfantiuri, prin cari se se póta apropia de ultimele nóstre intarituri, de bisericele si scólele romanesci, pentru ca apoi se le póta lua cu assaltui. Mai mult despuse sunt pentru momentu bisericele si scólele romanesci din partile ungurene de miedianópte. Locuitorii de acolo sunt cea mai mare parte de confessiunea greco-unita.Romano-catolicismulu, care in Ungaria merge mana in mana cu maghiarismulu, esercita astadi o pressiune, potemu dice chiaru unu terrorismu nesuferitu asupra clerului romanu unitu. Paralisaudu desvoltarea autonoma a bisericei grecounite, romano-catolicii maghiari trentescu in ultima linea la fusiunea bisericei romane greco-unite in cea catolica. Ceea ce nu s’a potutu ajunge prin contopirea politica a Transilvaniei cu Ungaria spera ei a dobandi acuma prin instrainarea clerului romanu de câtra poporu, cu scopu de a deschide străinismului ușile bisericei unite. Faptulu intemplatu de curandu in Satu-Mare cu alegerea romano-catolicului Nagy-Vincze de curatori primariu alu bisericei romane satumarene este o ilustratiune destulu de trista a situatiunei in care se afla de presenta biseric’a romana greco-unita fatia de încălcările romano-catoliciloru. Este suprem’a datoria a Escelentiei Sale Metropolitului si Arhiepiscopului provinciei romane unite se pasiesca cu toata autoritatea s’a in contra acestora încercări de a resturna drepturile si a destramă vechiele institutiuni ale bisericei romane unite. Nu se pote calcula ce consecintie grave ar’ pote avé faptulu, candu unui strainu de confessiune si limba i-ar’ succede a se furisiâ in sinulu bisericei romane unite. Niciodată nu s’a semtitu mai multu ca in aceste momente necessitatea restaurarei depline a autonomiei bisericesci. Salutamu cu bucuria resolutiunea cea mai noua a braviloru Romani Satumareni de a reintră in arenda lupteloru indreptatite, spre a salva caracterulu romanescu alu bisericei si alu scólei din Satu- Mare, punendu odata capetu uneltiriloru străine. Acest’a firma resolutiune este unu presemnu bunu pentru viitoriu. Fia convinși Satumarenii, că procedéndu pe acést’a cale onorifica ajutoriulu nu le va lipsi din nici-o parte, căci nu este vorb’a numai de salvarea unei parochie romane, ci in casula de fagia se tractaza de mai multu, de interessele cele mai in-1alte ale desvoltarei pacinice a unei părţi însemnate a poporului romanu. Recunoscerea României. „Monitorulu Rom.“ anuncia, că doii representanti ai Angliei, Franciei si Germaniei s’au presentatu in 8/20 Febr. a. c. la ministeriulu afaceriloru străine si au remisu d-lui ministru de esterne o declaratiune scrisa, ideatica, prin care recunosce independenti’a României. Eata tecstulu acestei note : Nota identica remisa d-lui ministru alu afaceriloru străine de câtra fiacare din dnii representanti ai Angliei, Franciei si Germaniei la 8 (20) Februariu curentu. Escelentiei Sale d-lui B. Boerescu, ministru princiaru alu afaceriloru străine. Subsemnatulu .... representantu alu Angliei — secretara de ambasada, garantu alu agentiei si consulatului generalu alu Frantiei — garantu alu consulatului generalu alu Germaniei), a primitu ordinulu de a adressa in numele guvernului (Angliei — Republicei francese—Imperialu germanu) d-lui ministru alu afaceriloru străine din Romania comunicatiunea urmatore: Guvernulu (Maiestatii Sale Britaniei — Republicei francese—Imperialu) a fostu informata, prin ingrijirile agentului A. S. E. Principele Romaniei, (la Parisu—la Berlinu) de promulgarea, la data de 25 Octobre 1879, a unei legi votate de Camerele de revisuire ale Principatului si destinata & pune textulu Constitutiunei romane in acordu cu stipulatiunile inserate in art. 44 alu tractatului din Berlinu. Guvernulu (Maiestatii Sale — Republicei francese—Imperialu) nu ar’ sei se considere, co respundienda cu totulu vederiloru, cari au condusu poterile semnatare ale tractatului din Berlinu, nouele dispositiuni constitutionale, de cari ’i s’a fostu datu cunoscintia, si in particulara pe acele, din cari resulta, pentru persoanele de ritu nechrestinu, domiciliate in Romania, neapartienendu de altmintrelea nici unei naţionalităţi străine, necessitatea de a se supune formalitatiloru unei naturalisatiuni individuale. Totusi incredindu-se in vointia guvernului princiara, de a se apropia, in aplicarea acestora dispositiuni, din ce in ce mai multu de ideea liberala, de care se inspiraseră poterile, si, luandu actu de asigurarile formale, cari ’i-au fostu transmise in acesta privintia“, guvernulu .... (Maiestatii Sale Britanice—Republicei francese—Imperialu), in scopu de a da natiunii romane o dovada de simtiemintele sale de amicitia, a decisu se recunosca fara mai multa intardiare Principatulu Romaniei, ca Statu independentu. In consecintia guvernulu (Maiestatii Sale — Republicei francese. — Imperialu germanu) se declara gafa de a intră in relatiuni diplomatice regulate cu guvernulu princiaru. Subsemnatulu dandu insoiintiare d-lui ministru alu afaceriloru străine despre resolutiunea adoptata de guvernulu seu, are onorea de a’i reinoi asigurarea înaltei sale consideratiuni. In siedintia de Sambata a Senatului d. ministru de esterne V. Boerescu a anunciatu recunoscerea independintiei prin urmatoarele cuvinte: Domniloru Senatori! Astadi, guvernulu ve poate da scrrea plăcută, ca represintantii celoru trei mari puteri aflători in Bucuresci, ai Angliei, Germaniei si Franciei, ne au remisu o nota la ministerulu de esterne, redactata conformu instructiuniloru primite de la guvernele loru respective. Not’a acést’a e redactata intr’unu modu simplu si fara reserve seu conditiuni, se recunósce independinti’a Romaniei si se declara, ca se stabilescu relatiuni normale si permanente cu statulu romanu (aplause). Totu deodata, d. Withelstadi a avutu onore de-a fi primitu de M. S. R. Domnitorulu in audientia oficiala, pentru a inmana scrisorile sale de acreditare (aplause). Asemenea, averiu scrii din partea guvernului francesu si alu Germaniei, ca miniştrii plenipotenţiari suntu numiţi si peste pusinu voru sosi in Bucuresci (aplause). D-loru, din partea nóstra nu putemu de câtu se adaugemu, ca cea din urma patra la edificiulu independintiei nóstre e pusa, si noua nóstra situatiune este deja stabilita, si credemu, ca vomu continua in bune conditiuni, indeplinindu-ne missiunea, spre a ne intari si a ne face demni de nou’a positiune, ce avemu intre statele europene (aplause). D. Pres, D. Ghi c ’a a respunsu : Permiteti’mi, cu acest’a ocasiune de-a fi espresiunea d-vóstra si a declară, in calitatea mea de presiedinte alu Senatului, gratitudinea noastra catra puterile cele mari, cari in fine au consemtitu ca Eomani’a se ie loculu seu in marea familia europana. Eomani’a, modesta si pacinica, va sei vise a fi pururea la inaltimea positiunii ce i s’a creatu (aplause). In Camera de ministru Boerescu a vorbitu in acelasi sensu, cr’ d vice-presiedinte Chitiu a rostitu urmatorulu discursu : Scrrea împărtășită noue astadi de guvernu, ne imple de bucuria si de satisfactiune. Independinti’a Romaniei, dobfindita prin necurmatele nóstre lucrări si prin lupta pe campulu de resbelu, recunoscuta deja de Austri’a, Itali’a, Eusi’a si Turci’a, astadi isi primesce consecratiunea oficiala de catra toate puterile cele mari in complecta prin stabilirea raporturiloru diplomatice regulare cu Statulu romana. Natiunea romana ese astadi triumfatoare din lupta’i seculara pentru libertate, progresu si independintia. (Viui aplause). Silintiele si sacrificiele, ce ea a facutu, se vedu astadi încoronate de celu mai deplinu succesu. Perseveranti’a ei in trecutu se’i fia garanti’a cea mai sigura pentru viitoru. (Aplause). Se ne bucuramu dér’ de frumóse situatiune ce ni se recunósce in modu solemnu de catra marele puteri europene si pentru recunóscere, recunosciuti’a nóastra esterna. La lucru dar’, domni represintanti ai natiunei. La lucru pe calea progresului si a culturei nationale, si convins cu totii ca buna lupta amu luptatu, se ne silimu cu totii, ca in raportu cu positiunea ce amu castigatu, se ne aretamu din ce in ce mai demni de acest’a positiune, care mari îndatoriri ne pune, dar’ de care siguri suntemu a triumfă romanesce, totu meritandu stim’a si încrederea Europei. Traiesca Romani’a libera si independenta. (Aplause). Traiesca M. S. R. Domnulu si Doamna. Dumnedieu se le ajute a domni pe tronulu României multi, fericiti si gloriosi ani. (Aplause unanime si prelungite). Cronic’a evenimenteloru politice. In 21 i. c. s’a inceputu desbaterea budgetului in adunarea deputatiloru din Pestea. Intre vorbitori s’au distinsu cu deosebire deputatii Grünwald Béla si comite Albert A p p o n y i. Ideile seu mai bine dîsu „idealurile politice“ ale lui Grünwald le cunoscemu. Discursulu seu nu ne descopere prin urmare ceva nou. Planulu de maghiansare, prin mediuloculu unei centralisan câtu se póte de mari, este vechiu, numai cătu dep. Grünwald, impatientu, cumu este, ar’ vra se faca tabula rasa in 48 de ore cu tote resturile de autonomia ce le-au mai lasatu legislatiunea erei dualistice si se proclame omnipotenti’a statului maghiaru conformu idealuriloru sale; reform’a administrativa ce-o propune este numai unu mediulocu, prin care crede, ca va potu ajunge iute la tîeut’a dorita. Pre candu dep. Grünwald a debutatu astfeliu, cu celu mai incarnatu siovinistu maghiaru, comitele A p p o n y i, lasandu la o parte idealurile de maghiarisare, s’a ocupatu iu vorbirea s’a numai de cestiunea economica. Hic Rhodus, hic saltate! Corniţele Apponyi a documentatu, câ atâtu statulu câtu si privaţii in Ungari’a cheltuiescu mai multu de câtu le este venitulu, de aci vine, câ deficitele crescu mereu si bunăstarea materiala a tierii decade din di ce merge. La finitulu discursului Apponyi a propusu o resolutiune, cerendu, ca camera se declare, ca nu considera ministeriulu actualu de aptu dea mai conduce destinele tierei. Min. Tisza s’a aperatu in contra acestui votu de neincredere, vorbirea sa inse u’a facutu in nici o parte o impressiune favorabila. Cu toate astea siansele de reesire le are inca totu d-lu Tisza, budgetulu se va primi si