Gazeta Transilvaniei, 1882 (Anul 45, nr. 1-152)
1882-06-25 / nr. 72
eisu in siediuti’a a siésea, ne temeam inse, ek nu s’a facutu inca nici unu pasu decisivii spre solutiunea cestiunei. Poft’a cea mai mare de intervenire o documenteza Anglia, pre candu mare parte din politicii francesi sunt de părere, ck Frangi’a se se retrena dela orice acţiune militară in Egiptu. D. John Sempiune pledeaza in acestu sensu in „Journal des Débats“, eludice, ca interessele Angliei la canalulu de Suez sunt mai mari, ca acele ale Franciei, de aceea se porte Anglia toate spesele si sarcinele necessare pentru asigurarea canalului Chiaru si renumitulu Lesseps, care condusa lucrările pentru construirea acelui canalu, s a esprimatu in favoarea lui Arabi-pasia si a partidei nationale din Egiptu. Arabi, dise Lesseps, este unu omu de omenia si deca Angli’a ar’ combate partida egiptéana ar’ înapoia civilisatiunea cil cativa secuii si ’si-ar’ face inimica si pe Fransi a. In consiliulu de ministri tînutu Sâmbătă in Alexandri’a. Arabi-pasi’a propuse de a se decreta redicarea in massa a poporatiunei. Ministrii de finance si de lucrări publice s au opusu si asia n’a fost luata nici o decisiune. Lucrările de fortificatiune se continua cu mare activitate ; mai multe torturi, înarmate cu tunuri de mari calibre, sunt îndreptate in contra portului. Deca Arabi-pasi’a se pregatesce, Anglesii si Francesii nu remanu nici ei inderetu. Comitetulu superiorii de resbelu alu Angliei s'a intr’unitu in 3 Iuliu c. spre a prepara mobilisarea reserveloru armatei si a marinei, pentru casulu candu evenemintele ar face necessara acesta mobilisare. O mare activitate domnesce in arsenalulu dela Woolwich. „Times“ anuncia deja, ca pregătirile militare ale Angliei sunt terminate. — Asemenea se făcu pregătiri mari in portulu dela Toulon, dupe corăbii cuirassate se armeaza in acestu portu; diece transporturi sunt gata a pleca. O depesta din Alexandria anuntia, ca acolo domnesce o anarhie complecta si siguranti’a depinde de soldați; pe strade se prindu vagabundii spre a’i înrola in oștire, der in dosulu laudeloru partidei militare se ascunde frica de acţiunea militară străină, ce se considera de inevitabila. Raporturile consulare constata ca politi’a a luatu parte la masacru. O proclamatiune a lui Dervisiu-pasi’a invita pe locuitori, sa se supună Chedivului si se traiasca fratiesce cu Europenii In porturile Portsmouth, Chatham si Woolwich se făcu preparative mari pentru trimiterea de noue corăbii si de trupe in Egiptu. — Soldatiloru de marina li s’au datu ordinulu de a se tine gata de plecare in afara. — Duce sialupe „Don“ si „Dee“ au plecatii ieri in marea Mediterana, cu 100 soldați de marina. — Astadi trebue se plece din Porthsmouth corabia de transportu „Orontes“, care duce trupe de marina si artilerie totu in marea Mediterana. — In Reventu-portu se pregatesce de pusu in servitiu cuirasata cu turnu „Hotspur.“ — Acestu vasu se va instala pentru paza in canalulu de Suez. — In Woolwich a sositii ordinii din partea guvernului, de a pune la dispositia s’a in 34 dile 20,000 de pusei. — De aici se conchide, ca guvernulu are de gandu se mobiliseze reserv’a spre a înlocui cu ea regimentele ce se vom trimite in Egiptu. Din Calcutt’a, se scrie lui „Times“, ca trupele Seppy, ale armatei indiene, inca au primitu ordinulu, de a se tine gata spre îmbarcare. Escadr’a englesa de reserva, sub comand’a ducelui de Edinbourgh, a primitu ordinulu de a se duce la Malt’a, spre a se atasia acolo la escadr’a de canalu. Eata ce se scrie din R e g r a d u diarului „Alig. Correspondenz“ din Londra: „Crisp a de aici dureaza mereu si Skupcin’a se afla in amortiela. Regele după cum se crede, face o mare favoare Austriei, de vreme ce elu departeaza pe radicali dela putere, intru citu positiunea Austriei continua a fi anevoiasa. Causa, pentru care Regele a parasitu calea parlamentara, nu este lămurită publicului. Majestatea s’a după cum se crede, este influintiata de consideratiuni personale si secrete. Amenintiarea comitelui Khevenkliller, ambasadorulu austriacu la Belgradit, cu o ocupatiune austriaca, care, intru catu privesce pe Eschea, a fostu făcută destula de seriosa, este luata in risu de capii opositiunii, cari suntu convinsi, ca Austria este destula de ocupata in Bosni’a, spre a incepe o noua campanie, unde’i stau fasia in faţia 150000 pusei, de vreme ce toti Serbii, ori-care ar fi coloarea lorii, s’ar’ opune Austriei, la casa candu ar’ fi se se realiseze amenintiarea comitelui Klievenhiiller. “ Ministrulu agriculturei a declaratii încetarea mesuriloru r i g u r o s e dela frontiera României, cari se opuneau la importarea in Ungari’a a viteloru, sub cuventu de epizootie in districtulu Doljiu , s’a recunoscuții, că câteva cașuri de bobi, cari motivaseră aceasta oprire, n’aveau nici de cum caracterulu pestei bovine orientale. Din Ateu ’a se scrie, ca numeralu refugiatiloru sosiţi acolo din Egiptu a fost pena la 27 Iuniu a. c. de 9000 si se mai aşteptau inca cinci vapoare cu 3000 refugiaţi. Guvernulu grecescu la cererea consulului generalu grecescu din Alexandri’a Rhangabe a mai trimisa cinci vapoare cu virtualii la Alexandria, cari asemenea aveau se se intoarca cu emigranți. Se crede, ca nici aceste vapoare nu vom ajunge spre a transporta pe toti cei ce voiescu a parasitiera egipteana. Diarulu „Natiunea“ inregistreaza scriea aparuta in diarele austriace, germane si unele francese, ca puterile ar’ avé de gandu se se adune, intr’o conferintia, spre a resolva litigiulu dunareanu. Dela acésta conferintia ar’ voi se escluda pe Romania. Acésta nu se poate! Romani’a este in prima linie interesata la Dunăre si ataitu tratatele crtu si dreptulu naturalii făcu dependenta de vointi’a si consimtiementulu ei orice dispositie privitoare la marele fluviu. Se presupuneam inse, ca cu toate acestea s’ar’ lua o decisiune fara noi. Ce sancțiune ar' avea aceast’a decisiune? „Pe terémulu dreptului internaționalii continua „Națiunea', nu esista nici o sancţiune, care ar’ pute face obligatore pentru unui suverani nisce decisiuni luate intr o adunare internaţionala, unde acestu stătu n’a fost repesentatu. Acestu principiu este primordialii si face parte integranta din principiile generale admise in dreptulu publica europeana. Prin urmare o contentia, care ar’ decide contra României fara. ca aceasta din urma se fi participată la desbaterile ei, n ar’ avea nici unu efectu practicii in aplicatiunea decisiuniloru ei. „Din toate acele ce procedu se vede lămurită chtu de greșita este idea acelora, cari prin unu excesu de zelu, ar voi se escluda pe Romania din desbaterile internationale, ce eventualmente vom urma in cestiunea Dunărei Nu puteam dor crede, ca o asemene idea va fi pusa înainte intr unu modu seriosu si nu o consideramu de catu ca o doriniia a acelora cari in pofta lorii mare de a monopolisa Dunarea de josu, uita pena si principiele cele mai elementare ale equitatiei si ale dreptului. Dela Sibiiu primimu spre publicare urmatarea circulara : Nr. 8. 1882. Comit.el. perm Prestimate Domnule! Prin conclusulu conferintiei generali electorali dela 12—14 Main 1881 membrii partidei nationale romane s’au ingagiatu la conlucrare loiala si zeloasa spre desvoltarea unei amesurate activitati intru valoarea programei statolite in toate inferioarele sfere ale vietiei publice. Pentru possibilitatea atarei activitati se recere inse ca alegetorii nostri se pota esercita dreptulu de alegere, ce le compete in sensulu legiloru. Fasi’a de aceste s’a constatatu, ca alegetorii romani de multe orî devin stersi din listele electorali sub preteste nebasate in legi, or’ pe de alta parte se inscriu in acele liste individă, carora nu le compete dreptulu electoralu. Apropiindu-se timpulu, in care sunt a se rectificd listele pentru viitorele alegeri in representantiele municipalitatiloru, Ve atragemu atentiunea asupra acestei impregiurari si Ve recercamu a Ve informa esactu despre starea acestoru liste din trenutulu D-Vestre, si a reclamă la timpulu seu in contra stergeriloru si respective inscrieriloru nebasate in legile din vigore. Spre orientare se însemna, ca in sensulu §lui 44 alu art. de lege XXXIII din anulu 1874 oricare alegetoriu, care e inscrisu in list’a electorala a vre-unei comune dintr’unu careu electoralii, are dreptulu absolutu a „N. fr. Presse“ despre lucrările comissiunei Dunărene Despre aceste lucrări cetimu intre altele in „N. fr. Presse“ urmatorele : De celn mai mare interesu suntu siedintiele din 27 Maiu si 2 Iuniu st. n. (protocolulu XXIV), in care s’a luatu in discutiune proiectata Barrére. Delegatulu francesu presents proiectulu guvernului seu, insotitu de o detailata espunere de motive. Dupa ce d. Barrére schitia istori’a negociariloru relative la comissiunea mixta, necesitatea esisistentiei comissiunei tierviurene si a comissiunei europene, relateaza propunerile Germaniei si Engliterei, menite a inlatura opositiunea României contra votului preponderantu alu Austriei. D. Barrére de siguru, oa a vorbitii din sufletulu celoru mai multi delegaţi, candu si-a esprimatu convingerea, cu comissiunea in fine dupa o munca zadarnica de ciuoi ani, totusi va ajunge la unu resultatu favorabila Dupa acéstea espuse pe largu motivele proiectului si accentua cu deosebire, ca Austria, desi nu este statu tiermurénu, totusi are dreptulu de a fi representata in comissiune, din caus’a mariloru sale interese comerciale la Dunarea de josu. Si celelalte puteri au asemenea dreptu, ele inse ’si voru puté esercita mai bine acestu dreptu alu loru delegandu unu membru alu comissiunei europene in comissiunea mixta. Acesta delegatiune inlaturéaza votulu preponderant, face posibila o majoritate si pune in armonia regulamentele de navigatiune pentru liniile din susu si din josu de Galati. , In acést’a privintia, continua delegatulu francesu“, proiectulu cuprinde si alte dispositiuni, cari voru intari si mai multu legaturile intre ambele comissiuni, garantandu-se in acelasi timpu esecutarea nepartinitoare si echitabila a regulamentelor elaborate de comissiunea europeana. In chipulu acestea, comissiunea europeana se va putea informa despre toate hotaririle comissiunei mixte, cari nu vorn corespunde principiilor despuse in aceste regulamente si nu voru garanta libertatea navigatiunei. Instrucțiunile generale, care se voru da de comissiunea mixta trebuie se fia analoge cu acelea, de care se vorbesce in articolulu 9 alu acteloru publice din 1865. Ele nu voru puté fi aplicate mai înainte de a fi fostu recunoscute din partea comissiunei europene, ea corespundietóre principiiloru, ce voru servi de basa pentru regulamente pe fluviu in susu. De oarace aceste instrucțiuni au unu caracteru generalu si regulamentaru si astufelu devinu unu actu legislativii, este justu, ca se recunosca si comissiunea europeana. De asemenea este de lipsa, ca si regulamentulu internu alu comissiunei mixte se fia esaminatu si aprobatu de comissiunea europeana.“ Amu reprodusu acestu pasagiu din vorbirea lui Barrére, caci elu caracteriséza vederile Fransiei si poate si ale Engliterei si Russiei despre modulu, cum se se supravegheze activitatea comissiunei mixte prin comissiunea europeana. Ne prinde mirarea, ca representantulu austriacu, baronulu Haan, nu gasitu cu cale se dica nici unu cuventu contra acestei ciudate interpelatiuni a raportului, care trebue se esiste dupa aceste puteri intre comissiunea europeana si comissiunea mixta. D. Barrére de altfelu a declaratu, ca propunerile sale, la casu candu voru fi primite, nu voru prejudeca transactiunile ulteriore ale puteriloru in ce privesce prelungirea si modificarea plenipotentiloru comissiunei europene. » Propunerile d-lui Barrére au fostu combătute in modu seriosu numai din partea representantului romanu. Colonelulu Pencovici s’a referitu la actulu finalu alu congressului din Vienna, la tractatele din Paris (1856), din Londra (1871) si din Berlin (1878), spre a dovedi, că executarea regulamenteloru elaborate de comissiunea europeana, aparține numai stateloru tiermurene sub controlulu Europei. Ea merge si mai departe si contesta dreptulu comissiunei de a decide ca cine se supravegheze esecutarea regulamenteloru, citandu protestulu baronului Haymerle in contra intentiuniloru congressului din Berlinu, de a lasa in competinti’a comissiunei europene deciderea unora cestiuni relative la Dunăre. In fine colonelulu Pencovici propuse, ca supravegherea executarei regulamenteloru se se exercite de catra unu inspectam generata numita de comissiunea europeana, care se funcționeze totu de o data si ca instanti’a de apelu. Toti delegații au declaratu, că instrucţiunile lerii nu le permite de câtu a primi propunerile Fransiei. Delegatulu Turciei, Constantin Efendi Karateodori a primitu propunerile, facendu iise reserve, in ce privesce numirea delegatului bulgara. Delegatulu principatului bulgara reclama in contra de orice si oricâte Înscrieri seu stergeri nelegale din intregulu cercu electoralii. Plenipotentiare nu se prescrie in lege, prin urmare nu se poate pretinde. Sibiiu, in 18/26 iuniu 1882. Comitetulu electoralii permanentu alu partidei nationale romane.