Gazeta Transilvaniei, 1882 (Anul 45, nr. 1-152)
1882-09-19 / nr. 109
Redactiunea si Administratiunea: Brasiovu, piatr’a mare Nr. 22. — „Gazet’a“ ese Mercurea. Tinerea si Ilumbec’a. PzatlvLl-u. a,T3 0XLa,a3Q.e»t-a.l-u.l :e unu anu 10 fl., pe siese luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 er. Tieri esterne pe siese luni 14 fl. pe anu 28 franci. AnvlI-ul ZBZT i’V. S© prsnumeia: postele c. si r. si pe la dd. corespondent!. •A.xx'u.xi.Gl'u.xlle : un’a serie garmondu 6 er. si timbru de 30 er. T. a. pentru fiacare publicare. — Scrisori nefrancate nu se primescu. — Manuscripte nu se retramitu. Nr. 109. Dumineca 19 Septembre I Octobre 1882 Cu 1 Octobre st. v. 1882 se începe unu nou abonamentu pentru triluniulu: Octobre, Novembre si Decembre la „Gaset’a Transilvaniei“ care apare de trei ori pe septemana. Spre mai mare înlesnire recomendamu a se scrie numerulu adresei, sub care s’a tramisu fai’a pena acuma, pe dosulu cuponului dela asignatiunea postala. Pretiulu abonamentului la „Gazet’a Transilvaniei“ este: pentru Brasiovu: pe trei luni 2 fl., pe siese luni 4 fl., pe anu 8 fl.; adusa in casa : pe trei luni 2 fl. 50 cr., pe siese luni 5 fl., pe anu 10 fl. pentru Austro-Ungari’a cu post’a: pe trei luni 2 fl. 50 cr., pe siése luni 5 fl., pe anu 10 fl. pentru Romani’a si altă tieri esterne : pe trei luni 7 franci, pe siése luni 14 franci, pe anu 28 franci. Brasiovu 19 Septembre 1882. Dilele acestea aparutu in diarului The Times“ din Londra unu articulu, care a produsu o sensatiune neplăcută in Germani’a. De diece ani cancelariulu germanu lucra neobosiţii spre a isola pe Franşi’a. Nisuinitele lui au fost pena acuma încoronate de succesu si nu pusinu a contribuitii la acesta insusi faptului că Franţi'a este o republica. Principele Bismarck a sclutu se deştepte neîncredere fația in republica francesa atătu la curtea din Roma, cătu si la aceea din Petersburg si oamenii de stătu din Paris au ajutorata numai planurile cancelariului prin nedibacele lorii apucaturi in politic’a esterioara. Dintre toate puterile Fransi’a in timpulu din urma numai cu Angli’a se avea mai bine. Aliantia cu Angli’a era pentru republica unu radiemu puternicu si in orice casu o ferea de-o completa isolare, de aceea cancelariulu germanu ’si-a pusu in gandu de a se folosi de cestiunea egiptena spre a o desbina si cu Anglia. Si aici pare ai fi venitu in ajutoriu nedibaci’a ministeriului Freycinei, care n a avutu curagiulu a intreveni in Egiptu alaturi cu Angli’a. Acuma Anglesii cari au intervenitui numai singuri se potu provocă la dreptulu invingetorului desconsiderandu interessele, ce le are Fransi’a in Egiptu. Cancelariulu germanu pare că tocmai acest’a o doresce, căci organele lui se pronunția foarte favorabilu asupra politicei egiptene a cabinetului Gladstone. La Berlini esista asia der’ tendinti’a de a favorisa planurile anglese cu scopu de a invrajbi pe Frangi’a cu Angli’a. Foile bismarckiane primiseră deja avisulu de a ventila cestiunea unei apropiari a Germaniei de Angli’a si pareau forte multiumite cu mersulu lucruriloru, candu eata că „Times“ aduce articululu memoratu, care se pronuntia categoricu in contra unei intielegeri cu Germani’a si pledeza cu multa căldură pentru sustienerea vechei amiciție cu Fransi’a. Se intielege că enuntiarea diarului anglesu n a putatu se placa celoru din Berlinu, ei vedu intr insa chiaru o denuntiare a politicei germane la adres’a Franciei. Este dor de mare interesu a cunosce cuprinsulu acelei enuntiari. Ar’ conveni forte bine interesseloru europene ale Germaniei — dice „Times“ — ca Egipetulu se devină unu feliu de Schleswig-Holstein, spre a desbina pe Anglia cu Fransia. Der' Angli’a are cause destulu de ponderose, pentru cari n’ar trebui se se strice cu Fransi’a. Alianti'a intre Angli’a si Fransi’a nu este numai o aliantia politica, ci si naționala. Deca in adeverii solutiunea cestianei egiptene ar’ face de lipsa se alegemu intre o aliantia vechia si un’a noua, atunci nu mai putemu sta la indoiela, că ce alegere se faca Angli’a. Ori cătu de importantu ar’ fi adi pentru noi Egiptulu, elu totusi nu este alfa si omeg’a a politicei generale ce o urmaresce Angli’a in Europ’a. Nici unu avantagiu, ce Tar’ castiga Angli’a in Egiptu pe contulu Franciei, nu o ar’ puté despăgubi pentru perderea ce ar’ suferi'o printr’o serioasa si durabila înstrăinare a Franciei. Anglia esclama „Times“ la fine, se nu uite ceea ce datoresce Franciei; principialii conducetoriu alu politicei anglese trebuie se fia de a considera si a crutia că nu numai este cu putintia interessele vechiului aliatu. Unele foi germane se incerca a slabi importanti’a acestei declaratiuni sustiindu, că „Times“ n’a avutu niciodată simpathii pentru Germani’a si că de regula nu esprima ideile cabinetului Gladstone. In ori si ce casu inse articlulu citatu din „Times“ ne arata, că de solutiunea cestiunei egiptene sunt legate interesse europene de prima ordine, cari privescu ecuilibrulu intre marile puteri, atătu de multu sdruncinatu dela caderea lui Napoleonu III incóce. Desbinarea Angliei cu Franci’a si isolarea totala a celei din urma ar’ corespunde interesseloru Germaniei, dér’ prin acést’a sar’ crea o situatiune si mai nesigura in Europa, care ar’ ajunge sub dictatura germana si nu este de lipsa se mai adauge me cătu de periculoca ar’ fi acést’a stare de lucruri pentru libertatea popóreloru mici, mai alesu a celoru ce stau in cale de-o parte germanismului, de alta parte slavismului. Peste pu$inu se va vedé deca ideile desvoltate de diarulu „Times“ sunt si ideile cabinetului Gladstone. Judecandu după limbagiulu amicabilu celu part’a organele lui Gambetta fasia de succesele anglese, partid’a cea mai influenta francesa nu numai că spera in sustienerea aliantiei cu Anglia, dér’ crede chiaru că pe viitoriu va deveni si mai intima. Este forte probabilii, că cabinetulu actualu Duclere va face locu in curendu unui cabinetu Gambett’a; atunci va fi afara de orice indoiéla, că încercările de a desbina pe Angli’a cu Franţi’a au facutu fiasco, pentru că Gambetta este celu mai declaraţii partisanu alu aliantiei puteriloru apusane. Cronic’a evenimenteloru politice. Dintr’unu raportu alu unei fete oficiose asupra decisiuniloru luate de cătra consiliulu celu mare ministerialu, ce s’a tînutu in Pestea, resulta cu siguritate, că pentru sustienerea trupeloru de ocupatiune se voru cere dela delegatiuni cu trei milióne mai multu decătu in anulu normalu 1881. Creditulu de ocupatiune se va urca dél’ in totalu la 9 milione florini. Ce e dreptu in urm’a rescólei s’au cheltuitu in 1882 cu 25 milioane mai multu si nu e nici o mângâiere pentru poporulu contribuentu deca in budgetulu anului viitoriu nu s’a mai pusu acésta suma. Destulu că se ceru cu trei milioane mai multu decitu in 1881 anuntiandu-se totodată, că poate se va cere inca si mai multu pentru administratiunea tieriloru ocupate si pentru investitiuni D. de Kallay abia s’a reintorsu din Bosni’a si n a pututu stabili inca budgetulu bosniacii, care probabilu va trece peste sumele ficsate in conferintiele ministeriale. Earasi este vorba de o fusiunea partidei tisaiste cu partid’a opositiunei moderate. Se vorbesce chiaru de intrarea in ministeriu a lui Sennyey, Apponyi si Szilagyi. Acést’a combinatiune inse n are nici o basa. Este greu a admite, că Sennyey ar’ primi se fiu intr’unu ministeri eu d. Tisza si viceversa. Sentinti’a in afacerea penala Pausz s’a adusu de cătra tribunalulu reg. din Caransebesiu. Pausz, de 58 de ani, insuratu, rom. cat. este condamnatu pentru defraudare in oficiu conf. § 462 la inchisore de trei ani, socotindu-se in cei 3 ani si inchisorea de 2 ani de candu se afla in cercetare, timpu de trei ani după împlinirea pedepsei nu ’si va pute esercia drepturile politice si nu va pute fi admisu in oficiu. Acusatulu precum si procurorulu au apellatu. Multe faime circula in privinti’a metropolitului rutenu Sembratovicz si a viitoriului seu succesoru. Se dice, că Sembratovicz va mai administra inca provisoriu archidieces’a Leopolei si că va face inca ordinatiunea alumnilora, cari esti din seminarulu gr. cat. din Lemberg la 15 Oct. Apoi trebue se mai astepte pena ce se va face inventarulu averei archiepiscopesci de cătra comissiunea guverniala. Se mai crede, că capitlului din Lemberg nici nu i se va mai oferi ocasiunea de a face intrebuintiare de dreptulu seu de a alege unu administratoru alu metropoliei după retragerea definitiva a lui Sembratowicz, deorece curtea romana ar’ avé de gandu de a insarcina cu conducerea diecesei gr. cat. din Lemberg pe unu legata papalu estraordinariu, care va avea se se ingrijeasca mai alesu pentru restabilirea disciplinei in clerulu rutenu gr. cat., care precum se pretinde (din partea antagonistiloru poloni!) ar’ fi sdruncinata. Pentru inundații dinTirolu si Carinthi ’a se aduna ofrande in tóate partile Austriei. Guvernulu austriacu a pusu deocamdată la dispositi’a autoritatiloru cu aprobarea imperatului, sum’a de 700,000 florini din visteri’a statului spre ajutorarea nenorocitiloru. Rothschild a oferitu pentru inundati suma de 5000 fl. Proiectulu de lege privitoriu la incorporarea granitiei militare nu a primitu sancţiunea Maiestatii Sale, din caus’a modificariloru ce le-a facutu diet’a croata intr’insulu. Parlamentulu croatu, care se va redeschide la 5 Octobre a. c. va fi insciintiatu despre acést’a printr’unu rescriptu regescu si va trebui se iea din nou in discussiune proiectulu de lege. E bine venita ocasiunea pentru opositiunea croata de a ’si castiga noui lauri! In comitetulu permanentu alu comiseiu nei Dunărene s’au escatu diferende, din causa că Russi’a a ordonatu a se face sondări la brațiulu Chiliei fara soirea comissiei. Acesta sustiene acuma, că Russia n’are dreptulu de a face acele lucrări. Afacerea va veni inaintea comissiunei Dunărene. „Cores, polit.“ primesce din Petersburg urmatoarea corespondintia: Aflamu din o sorginte sigura, că sgomotulu apropiatei încoronări a Ta ru lu i este fara nici un temeiu. După ce au visitatu espositiunea din Moscva — visita, care forméza singurulu scopu alu caletoriei imperiale — imperatulu si imperatésta se voru intorce la Gacina. In nici unu casu incoronarea nu se va face in secretu, seu nu va fi insolita numai d’o simpla ceremonia religioasa. Sacralii ziarului se va face in formele traditionale, supt ochii poporului si cu toata pomp’a, ce cere o solemnitate de felulu acest’a. Acést’a institutiune a trecutu asié de multu in moravurile poporului rusu, in că nu ar’ fi peste putintia d a o lipsi de splendoarea ei. Pentru acestu cuventu, si afara