Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1885 (Anul 48, nr. 11-144)
1885-01-24 / nr. 19
Nr. 19. GAZETA TRANSILVANIEI Emerich Ivan kafice, că a sosită timpulă d'a asigura pentru multă timpii esistenţa naţională, desvoltândă puterea armată astfel, ca Ungaria se fiă în stare a respinge orice atacă cu totă furia puterii poporului. Nici una poporă, nici o naţionalitate n’are mai mare lipsă de aceasta ca Ungurulă, şi anume din două motive: Dacă popoarele vesteuropene, dacă Ruşii suferă o perdere încă odată aşa de mare, dacă învingătorulă impune învinsului cea mai grea sarcină, esistența de stată sau națională a acestor popoare nu vine pe tapetă. Celă mai pustiitoră răsboiu, celă portă popoarele vestice ale Europei unulă contra altuia, schimbarea cea mai răpede a evenimentelor răsboiului nu periclităză creaţiunile spirituale şi naţionale ale acestoră popoare; comorile sciinţii şi artei, construcţiunile pompese acolo nu se prăpădescă. Altfelă e la noi! Cu focă şi sabiă aci s’a pustiită totă, copii s’au răpită, restulă poporaţiunii a fostă omorîtă partea cea mai mare. Chiar ultimulă deceniu a dată dovedi de grozavele forme ale acestui soiu de resboiu în vecinătatea nostră nemijlocită. „ O pasiune arba apeleză încă şi adî în Cluşiă la Horia şi Cloşca, în Agrama stolală de lăcuste din 1848, în Fraga politicii desbată sprijinirea Hurbaniştiloră, firurî rusesci se torch şi chiar în Sibiiu pare că s’a uitată cu ce cruţare procede victoriosului Ungurii, chiar acolo unde ar fi ceva de tăiată ]asă de pe răbojă. Trebue se slămă gata a apăra civilisațiunea nostră unică în fielulă ei. Nu ne putemă mulțămi în monarchiă cu rolulă de argată, ci se luămă loculă de anteluptătorî, cum se cuvine unui néma resboinică. Să nu întorcfiămă a folosi timpulă de pace, căci de veeuri n’a fostă pentru Ungură o mai favorabilă constelațiune, ca cea de a fi. Ungurulă a cucerită acăstă patriă cu puterea armeloră și își va păstra rolulă de conducătora.« Primesce bugetulă. Blasius Orbán se plânge că Ungurulă e rău tractată în armata comună. Elă își aduce aminte că în Cluşiv voluntarii ungari au fost„ numiţi »câm unguresc!.« Oficerii unguri din armata comună îşi uită şi-şi renega naţionalitatea. Ministrul honverfitoră dr, Geza Fejervâry răspunde la toate observările făcute asupra bugetului, care se votăză. Conferinţa învăţătorăscă din Borgo-Prundă a învăţătorilor, din districtulă gr. or. ală Bistriţei s’a ţinută înfilele de 15 şi 16 Ian. st. n. sub presidiulă părintelui protopresbiteră Simeonă Monda. Dintre învăţători numai 5 inşi lipsiră, dar dintre preoţi nici unulă nu se înfăţoşa, nici chiar preotulă locală. Intăiu se alese biuroulă şi comitetulă şi se vota proiectulă de statute; se alese apoi o comisiune, care luândă de basă materialulă şi manualele ce se propună acum în scalele elementare să elaboreze pănă la adunarea proximă ună plană de învăţămentă, în sfîrşită se hotărî înfiinţarea unui stipendiu pentru susţinerea unui pedagogă în institutulă Andreiană din Sibiiu. Urmară apoi prelegerile practice, ţinute de cei amintiţi deja în Nr. 53 ală fatei nostre. Viitoarea adunare generală se va ţină la Borgo-Prundă în 14/26 Maiu, adecă a treiafi de Rusalii. După conferinţă învăţătorii se întruniră la uină banchetă. —0— Reuniunea română de cântări din Sibiiu şi-a ţinută alaltăeri adunarea generală. Pentru anul 1885 s’au ales: Preşedinte: Dr. Aurelă Brote, directorulă bancei .Transilvania.« Diriginte: George Dima, profesora seminarială. Secretariu: Dr. Ioană Crișană, prof. seminarială. Cassariu: Corneliu Aiser, oficială de bancă. Archivariu: Mateiu Voileanu, redactoră. Economă: Petru Roşea, clerică. Membrii în comitetă: Dr. D. P. Barciană, profesora seminarială, Eugen Brote, asesoră consistorială și Petru Ciora, asesoră consistorială. —0— »Sieb. Deutsch. Tgbl.* află din isvoră sigură, că pădurarulă Josef Schuster s’a numită taxatoră pădurară în Brașovă. —0— După proiectulă de lege asupra bugetului statului pe anulă 1885, cheltuelile ordinare ale țărilor coroanei unguresc! pe anulă 1885 sunt 308.733,996 fl.; cheltuelile transitorii 2.000,577 fl.; investițiunile 22.020,876 fl.; cheltuelile comune estraordinare 4.184,815 fl. —0— Afacerea lui »Függetlenség,« foaia deputatului Verhovay, acusată pentru sustragere de bani adunaţi spre ajutorarea Ceangăilor, imigraţi, se va tracta în 26 Februariu n. înaintea tribunalului din Pesta. —0— Adunarea generală a comitetului municipală din Tărgulă Murăşului a votată la 21 Ianuariu n. suma de 200.000 fl. pentru construirea unei casarme. —0— Scriea dată de ,Czas,‘ că Austria e în tractare cu Rusia pentru încheiarea unui tractată de estradare, e desminţită de »Pol. Corr.« pe basa informaţiunilor autentice. —0— Duminecă în 20 Ianuariu s’a celebrată la Florica căsătoria religiosă a d-rei Sabina Brătianu, fica primului ministru ală României, cu d. Dr. C. C. Cantacuzino.--Cetimă in «Românulă*: Suntemă în posiţiune a afirmă, că guvernulă nostru stăruiesce necontenită pentru deschiderea graniţelor comerciului nostru de vite; acăstă stăruinţă se razimă pe faptulă, că epizootia şi orî ce felă de bale de vite tinde a dispare pefi ce merge din ţără. —0— D. P. Mavrogheni, ministrulă plenipotenţiară ală României la Constantinopolă, s’a transferată în aceeaşi calitate la Viena. —0— In Galaţi s’a înfiinţată ună ateneu, în care se voră ţină conferinţe literare. De asemenea se va înfiinţa un ateneu şi în Iaşi. 10— In Camera română se află depusă ună proiectă de lege pentru înfiinţarea unei case de pensiuni de retragere pentru funcţionarii statului. Acăstă casă va gera şi fructifică pe seama fiecărui slujbaşă fondurile depuse ca reţinere din salariu. Funcţionarii civilî la 60 de ani şi militari la 50 au dreptulă să cără înscrierea loră la pensia de retragere, ori care ar fi timpulă ce au servită. 20— Societatea macedonănă din Bucurescî »Lumina« pentru cultura Românilor din peninsula Balcanică va avea Duminecă 27 Ianuariu o întrunire în palatul Universităţei. La ordineafilei este: O dare de stină despre starea culturei Românilor din Turcia.0— Citimă în »Ecoulă Bacăului:« Cu o decebilă plăcere anunţămă cetitorilor noştri că o societate română de concurenţă, este pe cale a se înfiinţa. Subscrierile pentru adunarea capitalului trebuiteră au şi începută, şi sperămă că în curendă, țină scamnă de căsăria românescă, va fi deschisă, şi cetăţenii, mai alesă cei sărac vor putea şi ei să mănânce carne de calitate bună şi cu preţuri câtă se va putea de eftine. După câtă scimă, societatea îşi propune a încredinţa, fără nici o pretenţia de profită, capitalulă ce se va aduna, oricărui Română, care va veni şi va garanta că să însărcinăză, a pune în Grandomania unguresca. »L’Indépendance roumaine,« răspuncjăndă farului ungurescă »Gazette de Hongrie,« îşi rîde de grandomania ungurăscă şi de laudele ce numita gazetă aduce descendenţilor lui Atila. Le arată că deşi altă dată au luptată contra Turciloră, mai anii trecuţi — când cu răsboială ruso-turcă — se dedeau de fraţi ai Turcilor». Intre altele mai mice, că presenţa Unguriloră în mijloculă nostru este cea mai bună dovadă, că ei n’au mântuită Europa de invasiunea barbariloră. Le face cunoscută că cei mai mari omeni ai loră, Ioană Huniadi şi Mathias Corvină n’au fostă Unguri, ci Români, şi de rasă latină. Constată multă sterilitate în rasa maghiară atât în trecuta câtă şi în present, deoarece acestei rase îi lipseşte calităţile, cari ar pute-o face capabilă să se ridice la nivelul civilisaţiunii europene. Pentru aceste motive ,L’Indépendance Roumaine o consideră pe Unguri totă atâta de înapoiaţi ca şi Turcii şi orice altă poporă asiatică. Vorbindă despre tendinţele Ungurilor, de a maghiarisa pe celelalte popoare de sub corona sfântului Ştefană, numitulăfiară recomandă pentru astămpărarea grozavei grandomanii ungureşti, pentru fiecare suferindă de acăstă botă, o cămaşă de forţă. ............. N. ............ SOIRILE PILEI, în urma dorinţei esprimate de toţi Românii, consistorială metropolitană, pentru a linişti opiniunea publică, a espediată la guvernă o representaţiune prin care cere ca să se redea fondul de pensiune ală învăţătorilor, de confesiunea gr. or. în administraţia archidiecesei. Trimiterea acestei representaţiuni a fostă decisă cu multă mai înainte. Aflămă totdeodată, că consistorială este preocupată foarte multă şi pentru a mijloci la guvernă, ca dreptulă pentru esaminarea profesorilor, dela scólele medii celă puţină pentru anulă 1865 să se redea autorităţii confesionale gr orientale. —0— »Bud. Corr.« comunică, că ună membru ală stângei estreme va interpelă în dieta ungară pe ministrulă preşedinte în cestiunea tractăriloră ce sejice că au începută între Austria şi Rusia pentru încheiarea unui tractată de estradare. —0— Societatea filarmonică din Braşovă face cunoscută, că bilete pentru concertulă comitelui Géza Zichy se află de elî depuse în librăria d-lui Heinrich Zeidner din Tărgulă grâului şi cei ce au prenumerată locuri le potă lua de acolo. —0— 1885, consumaţiune publică, cu preţurile cele mai moderate, carne de calitate bună şi tăiată în condiţiunile cerute de hygienă. In schimbă, membrii societăţii se lăgă moralmente a sprijini întreprinderea, cumpărândă carne numai dela scaunulă societăţii. Scopulă ce acăstă societate urmăreşte, fiindă dintre cele mai nobile, noi credemă că toţi bunii Români se vor întrece în a se înelie ca societari şi a lucră pentru desrobirea celui mai principala articulă de hrană, din mânile străinilor. --------------Făgoraşu, 15 Ianuariu 1885 st. n. Onorate d-le Redactoră! Vă rugămă a da locă în preţuitură (fiară ce redigiaţi urmatorei DECLARAŢIUN1: Subscrişii declarămă sărbătoresce, precum că cele cuprinse în Nr. 239 ex 1884 a »Gazetei Transilvaniei« în corespondenţa subsemnată de :Ună făgărăşană* sunt purulfi adevără. — Totodată, deoarece nu scimă cine este corespondentală sub numele .Ună făgărășană,« îl rugămă ca pe acăstă cale să primăscă sincerile nóastre mulțămiri pentru iubirea sa de adevără. In fine declarămă toate cele publicate, cu privire la afacerile noastre bisericesc, în Nro. 146 ex 1884 a »Telegrafului Română» în corespondenţa subsemnată de »Morii* de neadevărate şi scornituri maliţiose. — La însărcinarea a 80 de parochieni gr. or. din Făgăraşă. Nicolau Toma. Neculae Etvesiu Ionă Cioru. Constantină Ge. Popă. Ari Ionă Cioru. Ionă Mindriană. -------------- I din parlamentul îi românii. (Camera) Şedinţa dela 19 Ianuarie. D. Cozadini anunţă o interpelare d-lui ministru instrucţiunei, în privinţa grevei studenţilor, dela facultatea de medicină. D. raportoră Chivu dă citire proiectului de lege privitoră la încurajarea ţăsăturiloră de viă şi cânepă şi a saciloră de iută. D. Lupuleseu, susţine proiectulă, arătândă avantagiele, ce aduce punerea în practică a acestui proiectă precum şi desavantagiele ce are ţăra cu importulă materieloră din străinătate; d-sa conchide rugândă Camera a adopta proiectulă, însă să se escludă iuta, fiind o materiă rea, afară de asta o materiă streină, şi importulă materielor străine nu trebue încurajeată. D. N. Catargiu susţine asemenea proiectulă, propuind bună amendamentă la art. II, ca să se dea o primă de încurajare pentru cultura cânepei, rămâind ca acăstă primă să fie discutată. D. I. Marghiloman vorbesce pentru proiectă, combătendă însă întrebuinţarea iutei, arătendă că prin acesta se omora producţiunea cânepei. D. V o inovă (fice că trebue a se lua măsuri, ca iuta se aibă intrare scumpă în ţără, şi spre a împedeca concurenţa străină în acăstă materia, trebue să se pună prime pen- tru cultura cânepei, ca astfelă să atragă pe muncitorulă din ţără să o cultive. D. raportoră Chivu susţine proiectulă în totală. Conchide, rugândă Camera să se gândăscă la avantagiele ce le presintă iuta. D. ministru ală domenielor, roga Camera să se gândăscă la avantagiele ce are să aducă ţărei acăstă nouă industriă; dacă însă Camera ar crede că acestă proiectă poate să fie desavantagîosă ţărei, o rogă să’lă respingă, căci nu d-lui vrea să aducă vr’ună proiectă care să fie în desavantagiulă ţărei. Vorbesc, contra amendamentului propusă de d-lă Catargiu, arată desavantagiulă pentru ţără, în punerea unei prime pe cultură, pentru că toţi stiu că asemenea prime obligă ţăra să facă împrumuturi, să recurgă la nouă impozite; d-sa conchide rugândă Camera să nu admită prime, căci aceste prime în locă de a încuragia, voră descuragia pe lucrători. Anunţă că în cmrăndă va avea onoarea să presinte Camerei ună proiectă de lege pentru ună credită de 1 milionă, cu care să cumpere seminţe din străinătate, spre a le întrebuinţa în ţără. D. Costinescu susţine proiectulă în totală, arătândă desavantagiele neîntrebuinţărei saciloră de iută, conchide rugândă Camera ca împreună cu d-sa să roge pe d. ministru ală domenieloră să întrevie pe lâangă direcţiunea dumuriloră de feră ca să dea mijloculă de a se transporta cerealele cu vagoanele deschise, rogă Camera a nu condamna intrarea iutei ca materiă brută in ţără, lăsând’o a se rafina şi aşa să va putea mai lesne să concureze pe cea din străinătate. D. Cârpă vorbesce în acelaşi sensă ca d. Costinescu. Se cere închiderea discuţiunei care se primesce. Şedinţa dela 21 Ianuarie. — D. ministru de finance depune ună proiectă de lege, prin care cere ună credită extraordinară pentru plata diurneloră d-loră deputaţî.țD.ministru ală domenieloră citesce proiectulă de lege prin care se autorisăză ministerulă domeniilor pentru cumpărarea de seminţe din străinătate spre a se împărţi cultivatorilor agricoli. D. V. Iepurescu cere dosarul afacerei canalului Sf. Gheorghe din Giurgiu. Se votăză apoi proiectul de lege prin care Statulă renunţă la taxa de 50 bani asupra tutunurilor indigene din recolta 1867—1872 şi acela pentru adăugirea unui articol, în legea care regulăză averea imobiliară în Dobrogea, precum şi ună credită de 4.000 lei pentru ajutorarea elevilor săraci aflaţi la studiu în străinătate. In fine se votăză proiectul de lege prin care se autoriză casa de depuneri şi consemnaţiuni de a converti, după cerere, împrumuturile cu procente maximum de 6°/0 pe cari le-au contractată consiliele judeţene şi comunale.