Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1885 (Anul 48, nr. 11-144)

1885-01-24 / nr. 19

Nr. 19. GAZETA TRANSILVANIEI Emerich I­van ka­­fice, că a sosită timpulă d'a asi­gura pentru multă timpii esistenţa naţională, desvoltândă puterea armată astfel­, ca Ungaria se fiă în stare a res­pinge orice atacă cu totă furia puterii poporului. Nici una poporă, nici o naţionalitate n’are mai mare lipsă de aceasta ca Ungurulă, şi anume din două motive: Dacă popoarele vesteuropene, dacă Ruşii suferă o perdere încă odată aşa de mare, dacă învingătorulă impune învinsului cea mai grea sarcină, esistența de stată sau națională a acestor­ popoare nu vine pe tapetă. Celă mai pustiitoră răsboiu, ce­lă portă popoarele vestice ale Europei unulă contra altuia, schimbarea cea mai răpede a evenimente­­lor­ răsboiului nu periclităză creaţiunile spirituale şi na­ţionale ale acestoră popoare; comorile sciinţii şi artei, construcţiunile pompese acolo nu se prăpădescă. Alt­­felă e la noi! Cu focă şi sabiă aci s’a pustiită totă, co­pii s’au răpită, restulă poporaţiunii a fostă omorîtă par­tea cea mai mare. Chiar ultimulă deceniu a dată dovedi de grozavele forme ale acestui soiu de resboiu în vecinătatea nostră nemijlocită. „ O pasiune arba apeleză încă şi adî în Cluşiă la Horia şi Cloşca, în Agrama stolală de lăcuste din 1848, în Fraga politicii desbată sprijinirea Hurbaniştiloră, firurî rusesci se torch şi chiar în Sibiiu pare că s’a uitată cu ce cruţare procede vic­­toriosului Ungurii, chiar acolo unde ar fi ceva de tăiată ]asă de pe răbojă. Trebue se slămă gata a apăra civilisațiunea nostră unică în fielulă ei. Nu ne putemă mulțămi în monarchiă cu rolulă de ar­gată, ci se luămă loculă de anteluptătorî, cum se cuvine unui néma resboinică. Să nu întorcfiămă a fo­losi timpulă de pace, căci de veeuri n’a fostă pentru Un­­gură o mai favorabilă constelațiune, ca cea de a­ fi. Un­gurulă a cucerită acăstă patriă cu puterea armeloră și își va păstra rolulă de conducătora.« Primesce bugetulă. Blasius Orbán se plânge că Ungurulă e rău trac­tată în armata comună. Elă își aduce aminte că în Cluşiv voluntarii ungari au fost„ numiţi »câm­ unguresc!.« Oficerii unguri din armata comună îşi uită şi-şi renega naţionalitatea. Ministrul­ honverfitoră dr, Geza Fejervâry răs­punde la toate observările făcute asupra bugetului, care se votăză. Conferinţa învăţătorăscă din Borgo-Prundă a în­­văţătorilor, din districtulă gr. or. ală Bistri­ţei s’a ţinută în­­filele de 15 şi 16 Ian. st. n. sub pre­­sidiulă părintelui protopresbiteră Simeonă Monda. Din­tre învăţători numai 5 inşi lipsiră, dar dintre preoţi nici unulă nu se înfăţoşa, nici chiar preotulă locală. Intăiu se alese biuroulă şi comitetulă şi se vota proiectulă de statute; se a­­lese apoi o comisiune, care luândă de basă materialulă şi manualele ce se propună acum în scalele elementare să elaboreze pănă la adunarea proximă ună plană de învăţămentă, în sfîrşită se hotărî înfiinţarea unui stipen­diu pentru susţinerea unui pedagogă în institutulă An­­dreiană din Sibiiu. Urmară apoi prelegerile practice, ţi­nute de cei amintiţi deja în Nr. 53 ală fatei nostre. Vii­­toarea adunare generală se va ţină la Borgo-Prundă în 14/26 Maiu, adecă a treia­­fi de Rusalii. După conferinţă învăţătorii se întruniră la uină banchetă. —0— Reuniunea română de cântări din Sibiiu şi-a ţinută alaltăeri adunarea generală. Pentru anul­ 1885 s’au ales: Preşedinte: Dr. Aurelă Brote, directorulă bancei .Transilvania.« Diriginte: George Dima, profesora se­­minarială. Secretariu: Dr. Ioană Crișană, prof. semina­­rială. Cassariu: Corneliu Aiser, oficială de bancă. Ar­­chivariu: Mateiu Voileanu, redactoră. Economă: Petru Roşea, clerică. Membrii în comitetă: Dr. D. P. Barciană, profesora seminarială, Eugen Brote, asesoră consistorială și Petru Ciora, asesoră consistorială. —0— »Sieb. Deutsch. Tgbl.* află din isvoră sigură, că pădurarulă Josef Schuster s’a numită taxatoră pădurară în Brașovă. —0— După proiectulă de lege asupra bugetului statului pe anulă 1885, cheltuelile ordinare ale țărilor­ coroanei un­guresc! pe anulă 1885 sunt­ 308.733,996 fl.; cheltuelile transitorii 2.000,577 fl.; investițiunile 22.020,876 fl.; chel­tuelile comune estraordinare 4.184,815 fl. —0— Afacerea lui »Függetlenség,« foaia deputatului Ver­­hovay, acusată pentru sustragere de bani adunaţi spre ajutorarea Ceangăilor, imigraţi, se va tracta în 26 Fe­­bruariu n. înaintea tribunalului din Pesta. —0— Adunarea generală a comitetului municipală din Tărgulă Murăşului a votată la 21 Ianuariu n. suma de 200.000 fl. pentru construirea unei casarme. —0— Scriea dată de ,Czas,‘ că Austria e în tractare cu Rusia pentru încheiarea unui tractată de estradare, e desminţită de »Pol. Corr.« pe basa informaţiunilor­ au­tentice. —0— Duminecă în 20 Ianuariu s’a celebrată la Florica căsătoria religiosă a d-rei Sabina Brătianu, fica primului ministru ală României, cu d. Dr. C. C. Cantacuzino.­­--Cetimă in «Românulă*: Suntemă în posiţiune a afirmă, că guvernulă nostru stăruiesce necontenită pen­tru deschiderea graniţelor­ comerciului nostru de vite; acăstă stăruinţă se razimă pe faptulă, că epizootia şi orî­ ce felă de bale de vite tinde a dispare pe­­fi ce merge din ţără. —0— D. P. Mavrogheni, ministrulă plenipotenţiară ală României la Constantinopolă, s’a transferată în aceeaşi calitate la Viena. —0— In Galaţi s’a înfiinţată ună ateneu, în care se voră ţină conferinţe literare. De asemenea se va înfiinţa un­ ateneu şi în Iaşi. 10— In Camera română se află depusă ună proiectă de lege pentru înfiinţarea unei case de pensiuni de retragere pentru funcţionarii statului. Acăstă casă va gera şi fructifică pe seama fie­cărui slujbaşă fondurile depuse ca reţinere din salariu. Funcţionarii civilî la 60 de ani şi militari la 50 au dreptulă să cără înscrierea loră la pensia de retra­­­gere, ori care ar fi timpulă ce au servită. 20— Societatea macedonănă din Bucurescî »Lumina« pentru cultura Românilor­ din peninsula Balcanică va avea Duminecă 27 Ianuariu o întrunire în palatul­ Uni­­versităţei. La ordinea­­filei este: O dare de stină des­pre starea culturei Românilor­ din Turcia.­­0— Citimă în »Ecoulă Bacăului:« Cu o dec­ebilă plă­cere anunţămă cetitorilor­ noştri că o societate română de concurenţă, este pe cale a se înfiinţa. Subscrierile pentru adunarea capitalului trebuiteră au şi începută, şi sperămă că în curendă, țină scamnă de căsăria româ­­nescă, va fi deschisă, şi cetăţenii, mai alesă cei sărac vor­ putea şi ei să mănânce carne de calitate bună şi cu preţuri câtă se va putea de eftine. După câtă scimă, societatea îşi propune a încredinţa, fără nici o pretenţia de profită, capitalulă ce se va aduna, ori­cărui Română, care va veni şi va garanta că să însărcinăză, a pune în Grandomania unguresca. »L’Indépendance roumaine,« răspuncjăndă farului ungurescă »Gazette de Hongrie,« îşi rîde de grandomania ungurăscă şi de laudele ce numita gazetă aduce descen­­denţilor­ lui Atila. Le arată că deşi altă dată au luptată contra Turciloră, mai anii trecuţi — când cu răsboială ruso-turcă — se dedeau de fraţi ai Turcilor». Intre al­tele mai m­ice, că presenţa Unguriloră în mijloculă nostru este cea mai bună dovadă, că ei n’au mântuită Europa de invasiunea barbariloră. Le face cunoscută că cei mai mari omeni ai loră, Ioană Huniadi şi Mathias Corvină n’au fostă Unguri, ci Români, şi de rasă latină. Constată multă sterilitate în rasa maghiară atât în trecuta câtă şi în pre­sent, deoarece acestei rase îi lipseşte calităţile, cari ar­ pute-o face capabilă să se ridice la nivelul­ civilisaţiunii euro­pene. Pentru aceste motive ,L’Indépendance Roumaine o consideră pe Unguri totă atâta de înapoiaţi ca şi Turcii şi ori­ce altă poporă asiatică. Vorbindă despre tendin­ţele Ungurilor, de a maghiarisa pe celelalte popoare de sub corona sfântului Ştefană, numitulă­­fiară recomandă pentru astămpărarea grozavei grandomanii ungureşti, pen­tru fiecare suferindă de acăstă botă, o cămaşă de forţă. .............­ N. ............ SOIRILE PILEI, în urma dorinţei esprimate de toţi Românii, con­­sistorială metropolitană, pentru a linişti opiniunea pu­blică, a espediată la guvernă o representaţiune prin care cere ca să se redea fondul­ de pensiune ală învăţători­­lor, de confesiunea gr. or. în administraţia archidiecesei. Trimiterea acestei representaţiuni a fostă decisă cu multă mai înainte. Aflămă totdeodată, că consistorială este preocupată foarte multă şi pentru a mijloci la guvernă, ca dreptulă pentru esaminarea profesorilor, dela scólele me­dii celă puţină pentru anulă 1865 să se redea autorităţii confesionale gr orientale. —0— »Bud. Corr.« comunică, că ună membru ală stângei estreme va interpelă în dieta ungară pe ministrulă pre­şedinte în cestiunea tractăriloră ce se­­jice că au începută între Austria şi Rusia pentru încheiarea unui tractată de estradare. —0— Societatea filarmonică din Braşovă face cunoscută, că bilete pentru concertulă comitelui Géza Zichy se află de elî depuse în librăria d-lui Heinrich Zeidner din Tăr­­gulă grâului şi cei ce au prenumerată locuri le potă lua de acolo. —0— 1885, consumaţiune publică, cu preţurile cele mai moderate, carne de calitate bună şi tăiată în condiţiunile cerute de hygienă. In schimbă, membrii societăţii se lăgă moral­mente a sprijini întreprinderea, cumpărândă carne nu­mai dela scaunulă societăţii. Scopulă ce acăstă societate urmăreşte, fiindă dintre cele mai nobile, noi credemă că toţi bunii Români se vor­ întrece în a se înelie ca societari şi a lucră pentru desrobirea celui mai principala articulă de hrană, din mânile străinilor­. --------------­Făgoraşu, 15 Ianuariu 1885 st. n. Onorate d-le Redactoră! Vă rugămă a da locă în preţuitură (fiară ce redigiaţi urmatorei DECLAR­AŢIUN1: Subscrişii declarămă sărbătoresce, precum că cele cuprinse în Nr. 239 ex 1884 a »Gazetei Transilvaniei« în corespondenţa subsemnată de :Ună făgărăşană* sunt purulfi adevără. — Totodată, deoarece nu scimă cine este corespondentală sub numele .Ună făgărășană,« îl­ ru­gămă ca pe acăstă cale să primăscă sincerile nóastre mul­­țămiri pentru iubirea sa de adevără. In fine declarămă toate cele publicate, cu privire la afacerile noastre bisericesc­, în Nro. 146 ex 1884 a »Te­legrafului Română» în corespondenţa subsemnată de »Morii* de neadevărate şi scornituri maliţiose. — La însărcinarea a 80 de parochieni gr. or. din Fă­­găraşă. Nicolau Toma. Neculae Etvesiu Ionă Cioru. Constantină Ge. Popă. Ari Ionă Cioru. Ionă Mindriană. --------------­ I din parlamentul îi românii. (Camera) Şedinţa dela 19 Ianuarie.­­ D. Cozadini anunţă o interpelare d-lui ministru instrucţiunei, în privinţa gre­vei studenţilor, dela facultatea de medicină. D. rapor­­toră Chivu dă citire proiectului de lege privitoră la în­curajarea ţăsăturiloră de viă şi cânepă şi a saciloră de iută. D. Lupul­eseu, susţine proiectulă, arătândă avan­­tagiele, ce aduce punerea în practică a acestui proiectă precum şi desavantagiele ce are ţăra cu importulă mate­­rieloră din străinătate; d-sa conchide rugândă Camera a adopta proiectulă, însă să se escludă iuta, fiind o mate­­riă rea, afară de asta o materiă streină, şi importulă materielor­ străine nu trebue încurajeată. D. N. Ca­­targiu susţine asemenea proiectulă, propuind b­ună a­­mendamentă la art. II, ca să se dea o primă de încura­jare pentru cultura cânepei, rămâind ca acăstă primă să fie discutată. D. I. Marghiloman vorbesce pentru proiectă, combătendă însă întrebuinţarea iutei, arătendă că prin acesta se omora producţiunea cânepei. D. V o i­­novă (fice că trebue a se lua măsuri, ca iuta se aibă intrare scumpă în ţără, şi spre a împedeca concurenţa străină în acăstă materia, trebue să se pună prime pen- tru cultura cânepei, ca astfelă să atragă pe muncitorulă din ţără să­ o cultive. D. raportoră Chivu susţine pro­­iectulă în totală. Conchide, rugândă Camera să se gândăscă la avantagiele ce le presintă iuta. D. mi­nistru ală domenielor, roga Camera să se gândăscă la avantagiele ce are să aducă ţărei acăstă nouă industriă; dacă însă Camera ar crede că acestă proiectă poate să fie desavantagîosă ţărei, o rogă să’lă respingă, căci nu d-lui vrea să aducă vr’ună proiectă care să fie în desavantagiulă ţărei. Vorbesc, contra a­­mendamentului propusă de d-lă Catargiu, arată desavan­­tagiulă pentru ţără, în punerea unei prime pe cultură, pentru că toţi stiu că asemenea prime obligă ţăra să facă împrumuturi, să recurgă la nouă impozite; d-sa con­chide rugândă Camera să nu admită prime, căci aceste prime în locă de a încuragia, voră descuragia pe lucră­tori. Anunţă că în cmrăndă va avea onoarea să presinte Camerei ună proiectă de lege pentru ună credită de 1 milionă, cu care să cumpere seminţe din străinătate, spre a le întrebuinţa în ţără. D. Costinescu susţine pro­­iectulă în totală, arătândă desavantagiele neîntrebuinţărei saciloră de iută, conchide rugândă Camera ca împreună cu d-sa să roge pe d. ministru ală domenieloră să întrevie pe lâangă direcţiunea du­muriloră de feră ca să dea mijloculă de a se transporta cerealele cu vagoanele deschise, rogă Camera a nu condamna intrarea iutei ca materiă brută in ţără, lăsând’o a se rafina şi aşa să va putea mai lesne să concureze pe cea din străinătate. D. Cârpă vorbe­sce în acelaşi sensă ca d. Costinescu. Se cere închiderea discuţiunei care se primesce. Şedinţa dela 21 Ianuarie. — D. ministru de fi­nance depune ună proiectă de lege, prin care cere ună credită extra­ordinară pentru plata diurneloră d-loră de­­putaţî.țD.ministru ală domenieloră citesce proiec­tulă de lege prin care se autorisăză ministerulă dome­niilor­ pentru cumpărarea de seminţe din străinătate spre a se împărţi cultivatorilor­ agricoli. D. V. I­e­p­u­­­rescu cere dosarul­ afacerei canalului Sf. Gheorghe din Giurgiu. Se votăză apoi proiectul­ de lege prin care Statulă renunţă la taxa de 50 bani asupra tutunurilor­ indigene din recolta 1867—1872 şi acela pentru adău­girea unui articol, în legea care regulăză averea imobi­liară în Dobrogea, precum şi ună credită de 4.000 lei pentru ajutorarea elevilor­ săraci aflaţi la studiu în stră­inătate. In fine se votăză proiectul­ de lege prin care se autoriză casa de depuneri şi consemna­ţi­uni de a con­verti, după cerere, împrumuturile cu procente maximum de 6°/0 pe cari le-au contractată consiliele judeţene şi comunale.

Next