Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1888 (Anul 51, nr. 143-286)
1888-10-26 / nr. 236
Nr. 236 în fontii va costa 550 fr. și una obosit de oţelă mai bine de 22.000 franci. * „Times“ din Londra e informată din Zanzibara cu data de 1 Noemvre n., că corveta germană „Sophie“ a bombardată la 31 Octomvre sătulă Vhindi din nordă de Bogomoyo, din cauză că locuitorii lui au dată revoltaţilor din Bagomovo arme, muniţiuni şi sclavi înarmaţi în contra Germaniloră de acolo. Marinarii au debarcată şi au prefăcută sătulă în cenuşe. SCHULE BILEI. 9 Scimă că la propunerea oraşului Caşovia, representanţii oraşelor libere i. au ţinută o conferenţă comună în Budapesta pentru a se înţelege în causa rescumperărei regalielor”. Despre resultatul acestei conferinţe scrie „K.ru, că a fostă peste măsură slabă. Nu avea nici ună programă de lucrare, cei mai mulţi dintre oratori au păşită care de care cu planuri deosebite, aşa că a fost greu a ajunge la o înțelegere. Când însă cu chiu cu vai au putută să ajungă și ei la o hotărîre, atunci își aduseră aminte că nici nu au dreptulă de a aduce o hotărîre, seu de a trimite vre-o adresă cătră guvernă seu cătră dietă, de vreme ce spre a putea face acesta nu aveau mandatură necesară din partea respectiveloră orașe. In fine au ajunsă la conclusiunea nerealisabilă, ca statulă se lase nerăscumpărate regaliele orașeloră libere regesei; în scopulă acesta au compusă ună memoranda, care însă de fapt nu este memorandulă numiteloră orașe, deorece ele n’au avută nici ună representantă oficiosă la acea conferenţă. Acum,rice „K-1“, se pregătescă să facă o asemenea demonstraţia neisprăvită şi oraşele cu magistrală organisată. La iniţiativa oraşului Zalaegerzseg se ţine la 6 Noemvre în Budapesta o conferenţă a representanţilor tuturoră oraşelor din ţară cu magistrate organisate. Nici pentru acestă conferenţă nu s’a stabilită însă înainte ună programă de lucrare şi suntă semne, că resultatulă nu va fi mai bună ca ală conferenţei de mai susă. * * * D-lă Duca, directorulă căiloră ferate române, a fostă primita în audienţă de cătră ministerul de comerţă austriacă, căruia a declarata, în numele guvernului română, că drepturile acţionarilor liniei Cernăuţi-Iaşi vor fi pe deplină ocrotite şi că sechestrarea este o măsură curată administrativă. „ Revista Politică“ scrie : „ Priorul“ de la Sf. Mitropolia din Suceavă, d-lă Em. El. Ciuntuleacă, a oferită 50 fl. cu scopă, ca la peasiunea jubileului de 40 ani de domnire a Maestăţii Sale împăratulă nostru să se împărţască între studenţii sermani ort.or. dela gimnasială din Cernăuţă. Prea Cuc. Sa a mai dăruită şi pentru „Şcola română“ din Suceavă asemenea 50 fl. Ce bine-ar fi pentru noi, când şi ceialalţi dignitari, cari îi avemă, ar lua esemplu dela tânărul „ Prioră“. * * * Patriarchulu serbescu Germană Angyelicî ’şi-a depusă demisiunea în mânile sinodului episcopescă ce se adunase în Carloviţă, ca să alegă ună episcopă pentru diecesa Pakratului. Ca motive se dau versta înaintată şi starea bolnăviciosă a Patriarchului. Comisarul guvernului la sinodă, fispanul Nicolici, declara, că nu poate primi demisiunea şi episcopii rugată pe Patriarchulă să rămână în fruntea hierarhiei. In casă când acesta ar stărui pe lângă hotărîrea sa, guvernulă ungurescă se va afla într’o perplexitate nu tocmai neînsemnată. Intre viriliştii comitatului Sibiiu se află: I. Presfinţia Sa Metropolitulă Miron Romanulă, Dumitru Moldovană consiliară ală curţii în pensiune, Ionă Drăgană notară r. (Sebeşă), Ionă Răcuciu proprietară (Sălişte), Nicolae Vidrighină proprietară (Reşinară), Dumitru Resoiu propr. (Sălişte), Dr. Aurelă Brote direct. „Transilvaniei“, Ionă Preda advocată, Pavelă Dunca consil. gub. în pensiune, Ionă Oniţu comerciantă (Mercurea), Teodoră Munteană propr. (Răşinară), Ionă Hanea direct, seminarială, Iacobă Arseniă propr. (Gurarîu). Suplenţi: Dr. Octaviană Rusu advocată, Partenie Cosma direct. „Albinei“, Neculae Hudiţeană agricultură (Topîrcea). * * * Reuniunea rom. catolică de binefacere din locă va da Sâmbetă în 10 Noemvrie n. c. în sala hotelului Nr. 1, pentru ajutorarea copiilor săraci cu îmbrăcăminte, ună concertă urmată de clanţă, cu epncursulă d-lui profesoră Popovici şi ală mai multoră diletanţi. Programul e alesă şi promite o forte plăcută petrecere. Considerândă, că e vorba de ună scapă de binefacere, e de dorită a fi bine cercetată concertulă. Preţurile locuriloră: cercle 1 fl. 50 cr, locă numerotată 1 florină. Dela poşta din Rădăuţă în Bucovina s’au defraudatu în timpulă din urmă mai multe mii de fl. Ca defraudanţi suntă în propusă trei inşi şi anume: administratorul poştei Alf. Sikal şi asistenţii R. Renelt şi N. Slusariuh. Tustrei amploiaţii aceştia suntă deja închişi la tribunalul din Suceava. * * * * * * * * * mai modestă, care apară atâtă de bolnăviciose şi care se dă la mesele cele lungi sorbindă pulverea cea stricăciosă sănătăţii a materiei loră colorate întrebuinţate la producerea floriloră artificiale. Acestă dexteritate şi acestă gustă nu’lă poate înlocui nici o maşină. In secululă trecută ce-i dreptă, că a aflată ună Elveţiană o maşină pentru tăiatură frundeloră, dar aceasta este întrebuințată numai pentru frunde micuțe, așa d. e. pentru hyacinthe, lăcrămiore ș. a. La producerea frundeloră celoră mai mari suntă preferite formeloră corecte, ce nu corăspundă totdeauna naturei, formele neregulate ce le producă foarfecile cusătoreseloră. Ţesăturile frundeloră obţină în alte fabrici o altă pregătire. Forfecile şi celelalte instrumente ale cusătoreseloră, tescurile, care producă în modă fidelă nervii frundeloră, suntă construite în modă cu totulă particulară. Lucrările ce suntă împreunate cu fabricarea floriloră suntă cele mai diferite şi suntă îngrijite de cătră diferitele lucrătoare. Aşa d. e, în o sală se pregătescă esclusivă numai cotorele floriloră şi cadele frunceloră; în o a doua sală se versă din cară fructe de totă feliulă, precum fragi, cerase, struguri etc., care se amestecă adeseori printre frânete şi flori la o altă masă deosebită se fabrică numai stamine; alte sale suntă menite pentru producerea mugurilor, în o altă sală spaţiosă se producă lucrurile de sticlă, căci nu toate fructele suntă produse din cură; cu deosebire fragile sunt mai totdeuna din sticlă. Lucrătorele cele mai îndemânatice orînduescă frundele la flori şi florile în buchete, cununi şi ghirlande. Este forte interesantă a observa acestă lucrare. Veneţia şi Italia de multă nu mai au nici ună monopolă asupra fabricaţiunei floriloră, cu fabricarea floriloră artificiale se ocupă deja şi în Francia şi Germania în o măsură forte mare. Parisul avea înaintea răsboiului din anulă 1870/71 câte 15.000 de lucrătore ocupate cu fabricarea floriloră, artificiale şi exporta în totă anulă flori de acestea în valoare de câte 25 milioane de franci. De la résboiu încoce se pare că a suferită fabricarea florilor, în urma concurenței germane foarte, multă. Anume fabricele berlineze producă adevărate capod’opere artificiale, ocupând o terenă din ce în ce mai multă. In Viena se bucură florile cele prea frumoase, amăgitoare, dar artificiale, ale contesei Baudissin de un renume forte mare; ea produce plante exotice de totă feliulă pentru decorarea odăilor, garduri întregi de iederă, lucru de sine înţelesă că tote „neveştejite“. Cu plantele frunetoase se împretinescă şi acelea, cari de altmintrelea nu potă câştiga de loc o gustulă floriloră aşa numite „fără sufletă“. Firesce că fiăcărei arte îi este trasă graniţa. Căci cine poate imita de florea ederei, care se închide când se revarsă radele soarelui asupra ei, desfăcendu’şi poticulă ei numai luminei celei palide a lunei? Cine poate imita mimosa carea își închide tremurândă frundele dela flore când se întâmplă de este atinsă de vreună obiectă? Pănă unde ajunge însă arta, ea trebue să servescă, dimpreună cu natura, luxului celui grozavă, pe care noi omenii moderni îlă manifestămă faţă cu florile. Mii şi ărăşî mii de omeni lucră din ană în ană numai pentru elă pănă ce într’aceea primăvera, fermecătorea cea mare, îşi revarsă darurile sale abundante din cornulă îmbelşugărei neîntreruptă. G...l...e. trad. de Valeriu Florianu. GAZETA TRANSILVANIEI. Melodii de propagandă rutână. „Cetimu în „Revista Politică“ cu data Suceava 1 Noemvre n.: In Mologhia, sată aproape de Cernăuţi, locuescă trei părţi de Români, o parte de Ruteni şi una de Nemţi. Tustrele naţiile acestea locuescă părţi deosebite ale satului şi suntă câtă se poate de compacte. De multe ori însă se rătăcesce câte ună Română seu Româncă prin cotulă Ruteniloră şi viceversa. In asemenea casă soţulă română seu soţia română deprinde numai decâtă limba rutână. Forte rară însă se’ntâmplă aceasta şi la soţii de naţionalitate rutena. Ună asemenea însărățelă, pe care sortea fatală l’a aruncată în cotulă Ruteniloră, merge într’o Duminecă la ună preotă tânără într’o afacere. Preotulă, între multe altele, îlăntreba și acestea: „D’apoi bine, bade Simioane, la verulă D-tale este acji parastasă, masă mare, cum se face că d-ta nu te-ai dusă la elă? Astădi e dera Duminecă, ai fi avută destulă timpă să te duci!“ — „D’apoi, Domnule părinte, — răspunde badea Simionă, — cine dintre noi Rușii s’ar înjosi să mérgâ la ună Moldovéanu la mésu! Altă ceva dacă m’ar fi poftită ună Rusă, la elă mă duceamă cu dragă inimă, căci la mesa unui Rusă şi Dumnezeu şede, bea şi mănâncă cu plăcere, pe când la uină Moldovană nu!... „Şi cine ţi-a spusă detale acestea?“ — întrebă tânărulă preotă plină de mirare!... „Cine să-mi spună..... spusu-mi-au ei mai mulţi domni“.. Şi omulă crede în spusa Domnilor!... Corespondenţa „Gai Trans." Şomcuta-mare, Noemvre 1888. Onorată redacţiune! De mulţi în multe forme e sedusă astădi bietulă poporă muncitoră, încâtă nu e nici o mirare, deca singură elă, poporală, numai scie în cine să^se mai potă încrede. Vorbindă cu opincariulă şi începândă a-ţi spune din păţaniile sale, d. e. cu împrumutulă dela cutare casă de păstrare, cu cutare causă procesuală, cu sarcinile grele şi multe impuse pe umerii săi etc., când le aue el tote acestea, ţi se face părulă în capă măciucă, cugetândă, că are în ce lume mai trăimă? Şi încă acestea nu suntă destule, căci de ună timpă încoce s’au mai pornită asupra poporului ună feliu de lăcuste ; înţălegă agenţii unoră bănci străine de asigurare, cari agenţi, în ziua mare, văzândă cu ochii, ducă pe bietulă ţărână în ispită şi eră cum : Nisce perciunaţi, Dumnedeu scie de pe unde, câte 2—3 laolaltă, cutrieră satele, corumpândă pe primară (ba de multe ori și pe notară) dându-le câte 2—3 pitule dela fiecare ofertă de asigurare; apoi blemă cu ună furată ori senatoră din casă în casă, parte poruncindă, parte cu feliurite promisiuni îndemnândă la asigurare. Li se spune bieţilor, că cei asiguraţi capătă bani de la respectiva bancă fără uşură (camătă) împrumută, că nu trebue să plătască premiu de asigurare decâtă ună bagatelă de câţiva cruceri ş. a. După ună timpă de umbletă, mai cu seama decă e zi de sărbătore, se abată pe la Iczik prin cârcimă, unde cu glaja (sticla) plină de rachiu se încheiă ofertulă spunendu-i-se omului numai jumătate din preţulă premiului de solvntă. Ofertulă pregătită în sensulă statuteloră se trimite Direcţiunei, care apoi la timpulă său ajunge în procesă cu bietulă omă. Oră agentulă nu’i mai portă de grije, se duce pe ici încolo, să mai amăgescă pe alţii în alte părţi. Pe aici suntă caşuri, că astfeliu de procese — şi încă multişore — au ajunsă stadiulă esecuţiunei, făcându-se spese destule. Mă miră, cum de se potă tolera din partea organeloră competinte astfel de înşelăciuni şi abusuri. Ar fi de dorita, ca toţi cărturarii noştri, mai cu seama preoţii şi învăţătorii se lumineze poporală română spunându’i că asiguraţiunile sunt forte bune şi folositoare ori şi cui; numai că acelea să le facă la omeni cunoscuţi şi la societăţi bune, care ’şi au agenţi stabili mai în tote ţinuturile şi care suntă societăţi solide în totă privinţa, or nu la societăţi, care vândă moşiile omenilor, lăsându’i pe drumuri întocmai cum îi lasă foculă. Cei ce voră face acésta, afle că ferescă pe bietulă poporă de înşelăciuni, şi prin acesta ’şi împlinescă una dintre datorinţele lor.» X. Literatură. Niţă Dragă, schiţă din viaţa unui muncitoră, de I. C. Panţu, ieşită în broşură de 73 pagine octavă, cu preţulă de 20 cr. Logofătulu Mateiu, novelă de acelaşă autoră, o broşură de 105 pagine octavă, cu preţulă de 40 cr. Amândouă novelele se află de vân- zare la librăria N. I. Ciurcu în Braşovă. 1888 Intemplări diferite. Condamnarea revoltaţiloră din Hova. Scimă, că în arestură din Ilova, comi- Poesii poporale. Culese de Iuliu Moldovanu. Scii ura din ce se face? Din omulă care tată tace, Ţipă-o buză peste alta dată că ura e gata. * Maică măiculiţa mea, De ţi-a fostă dragă lumea, După urîtă nu mă da; Decâtă cu urîtă în casă, Mai bine cu bolă ’n osă, Din bolă maica mă scote, Dar din urîtă nu mă poate. * Dragă îmi e prunulă cu prune Şi omulă cu vorbe bune. Mi-i urîtă părulă cu pere Şi omulă cu vorbe rele. * Bădișoră cu pără sucită, Șeii la noi dec’ai venită. Nu am venită ca să ședă, Ci am venită să te vădă. * Bădișoră cu șase boi, Ce nu vii sora la noi? Celă ce are num’o vacă Nici o seara să nu tracă. * Urîtu-mî e omulă prostă, Că mă ’ntreba unde-am fostă; Magă bine-ar putea sei,