Gazeta Transilvaniei, aprilie 1889 (Anul 52, nr. 74-96)

1889-04-08 / nr. 80

Reductiun­ea, Administratiunea si Tu­oeratia: BRAŞOVU, piaţa mare Nr 22. Scrisori nefran nu se pri­mesc“. Manuscrip­o nu se re­­nimi­t ! „Gazeta1* iese în fie­care iţi Abonamente centru Austr­o-Ungaria Pe unu anu 12 fi., pe şase luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Pentru România şi străinătate Pe unu anü 40 franci, pe ş0se luni 20 franci pe trei luni 10 franci. Se prenumeră la toate ofi­­ciele poştale din întru şi din afară şi la doi. colectori. Abonamentul­ pentru Braşovî: la administraţiune, piaţa mare Nr. 22, Stagiul I I., pe unu anu 10 fi., pe ş0se luni 5 fi., pe trei luni 2 fl. 50 er. Cu dusula în casă. Pe unu anu 12 fl. pe sase luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unu esemplara 5 cr. v. v. sau 15 bani. Atâta abonamentele cât­ şi inserţiunile suntu a se plăti înainte. Birourile de meciuri. Brafove, piaţa mare Nr. 22. Inserate maiprimescü în Viena Rudolf Mosse, Baasenstein & Vogler (Oto Maas), Heinrich Sch álék, Alois Berndl, M,Dukes. A.Oppelik,J. Dan­­teberg ; în Budapesta : A. V Gold­berger, Autón Mezei, EcksteinBernat; ín Frankfurt: Q. L, Daube; în Ham­burg: A. Steiner. Preţul inserţiunilor: o seria garmonda pe o coloana 6 cr. şi 30 cr. timbru pentru o pu­blicare. Publicări mai dese după tarifă și învoială. Reclame pe pagina IlI-a o seriă 10 cr. v. a. sau 80 bani. Nr. 80. Bragova, Sâmbătă 8 (20) Aprilie 1889. IrToia a.Toonai^nerLt'U. „GAZETA TRANSILVANIEI.“ Cu 1 Aprilie 1889 st. v. s’a deschisă nou abonamentu la care învitămii pe toţî amicii şi spri­jinitorii fetei noastre. Preţulu abonamentului! Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni 8 fl., pe şase luni 6 fl., pe unu anü 12 fl. Pentru România şi străinătate: pe trei luni 10 franci, pe şese luni 20 franci, pe unu anü 40 franci. Abonamente la numerele cu data de Duminecă. Pentru Austro-Ungaria: pe anu 2 fl. pe şase luni 1 fl. Pentru România şi străinătate: pe anu 8 franci­, pe şase luni 4 franci. Abonarea se poate face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale. Domnii, cari se vor­ abona din nou, sfi binevoescă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă. Am­inistraţiunea „Gazetei Transilvaniei“. Braşovii, 7 Aprilie v. Deca ar fi se credema foilora rusesc! şi francese, atunci s’ar pute dice, că diplomaţia ruseasca merge din isbândă în isbândă în ce pri­vesce recucerirea influinţei sale în peninsula balcanică. In timpul­ din urmă a venită în ajutorată acestei păreri, care e mai multă subiectivă, decâtă co­respunde realităţiii, o declarare a fetei bismarkiane în privinţa ati­­tudinei Germaniei faţă cu România. Piatulă francesă „Le Pays“ a susţinută, că venirea la putere a ministerului Catargiu în România este ună dezastru pentru cancela­­ruilă Bismarck şi pentru politica ce-o urmăresce elă în România. Faţă cu acesta afirmare, „Ga­zeta Germaniei de Nord“ a găsită de cuviinţă se declare, că Ger­mania n’are mai multe interese de representată în România, de­câtă în Bulgaria, şi faptulu în sine, că în România domnesce ună principe din casa Hohenzollern, nu poate împinge pe Germania pe nisce cărări, care nu suntă impe­­riosă cerute de interesele naţiunei germane. Declaraţia acesta are fără în­doială scopulă de a linişti pe Rusia, că'Germania n’are de gândă să’i creeze dificultăţi nici în Ro­mânia, făcendu-se luntre şi punte pentru regatulă dela Dunărea de josă, şi că ea va lăsa peninsula balcanică în plata Domnului, decă aşa voră cere interesele naţiunei germane. Limbagiula fetei bismarkiane a trebuită se surprindă pe toţi aceia, cari credeu susă şi tare, că România a fostă deja înjugată la carula alianţei puterilor­ cen­trale. Dar privindu lucrulă mai de-aproape, nu vedemă decâtă că se repetă tactica cancelarului ger­mană, de a se arăta câtă se poate de prevenitoră faţă cu Rusia în cestiunea Orientului, pentru a pa­­raliza apropierea între Rusia şi Francia. Este vechia şi nenorocita riva­litate dintre Germani şi Fran­ces­, care apasă atâta de cumplită asupra situaţiunei generale poli­tice şi care a pricinuită şi amin­tita declarare a fetei lui Bismark. De când cu visita împăratului Germaniei la Petersburg, se mai potoliseră manifestaţiile demons­trative de simpatia între Ruşi şi Francesa. De ună timpă încoce însă erăşî au începută a se înfer­­bânta mai multă unii pentru alţii. Se dice, că Ţarulă are de gândă să visiteze esposiţia din Parisă şi Francesii asigură, că’i voră face o primire cum nu i­ s’a făcută nici unui suverană francesă vre-odată. Asemenea se vorbesce, că sub comanda marelui duce Vladimiră va visita, pe timpul d esposiţiei din Parisă, o flotă ru­­sască porturile francese. Faţă cu asemeni dovedi de dragoste între Ruşi şi Frances!, cancelarul­ Bismarck s’a arătată întotdeauna foarte sensibilă și a­­cestă împrejurare esplică și cea mai noua enunciare, prin care se lapădă de ori­ce amestecă în pe­ninsula balcanică, pe care diploma­ția ruseasca doresce se o reserveze esclusivă propriei sale influenţe. Doar scimă, că diplomaţii juaca totdeauna cu cărţi duple, şi aşa nu se poate lua ad literam nici decla­rarea „Gazetei Germaniei de Nord“. Aceasta resultă şi din interpretarea ce-o facă foile berlinese declarării din vorbă. Bine că Germania n’are inte­rese în România, dar le poate ave Austria şi de aceea în casulă când Rusia ar viola tratatulă de la Ber­lină, Germania în puterea alianţei ar fi obligată să apere interesele Austriei, dice „Börsen Courier“, cu alte cuvinte. Eră dar că totu îi mai rămână Germaniei interese de representată în peninsula balcanică, deci nu directă, celă puţină indirectă prin aliaţii săi. Or! cum ar fi însă, situaţiunea rămâne foarte încurcată şi critică, şi de aceea cei mai mici trebue se vegheze, ca să nu fie copleşiţi de cei mari şi puternici. In criticele împrejurări de faţă li­ se impune fraţilor­ noştri din România mai multă ca ori şi când datorinţa romanescâ şi pa­triotică, de a’şî uni puterile cu toţii şi de a veghia asupra inde­pendenţii şi a viitorului ţării. La vr’ună bine în ceea ce privesce întărirea statului română nu se potă aştepta din afară. Rămâne dor ca ei înşişi să’şi ajute prin consolidarea forţelor­ naţionale în­­năuntru şi prin continuă veghiare. Atunci şi Dumnedeu le va ajuta! d-la Merlin în calitatea sa de preşe­dinte al­ comisiunei de anchetă, a ordo­nata perchisiţiuni domiciliare şi la ge­­neralul­ Barail şi la Cassagnac. „Presse“ dice, că circulă scrrea, cum că d. Merlin a dat­ 60 mandate da arestare. Lagu­­erre şi alţi membri ai comitetului na­ţionala (boulangista) au plecata la Bruxela, unde acesta comitetu va ţine o întrunire însemnată. După „Evenement“, în do­­sarul­ înaltei Curţi de Justiţie se găsesce o corespondenţă, ce generalula Boulan­ger a ţinut’o cu unii capitanii, care’i co­munica totu ce se petrece în sim­la gu­vernului. „Paris“ constată însă, că hâr­tiile confiscate la generalulü Boulanger n’au aşa mare însemnătate. Ministrul­ Costans a recomandata prefecţi­lor ti să nu îngădue de calea pu­blică nici o manifestaţie de natură a tulbura liniştea. El­ va trimite în cu­rând o altă circulară, care va aminti, că prefecţii sunt­ în departamente sin­gurii representanţi ai puterei centrale şi că totă acţiunea politică trebue să fie concentrată in marile lor­, şi ceilalţi funcţionari trebue să’i ajute. După „Gau­­lois“ ar fi vorba să se esamineze mij­­loacele de a continua lupta în contra Boulangismului, fără a turbura exposiţia printr’o manifastaţie oarecare. Măsuri militare rusesci. Din Petersburg se scrie cătră „Köl­nische Zeitung“, că la tote regimentele de cavaleriă cu cazacii împreună s’a spo­rita numerula oficerilor, cu câte una o­ Scera superioră. Germania și Rusia. „Börsen Curier“ dice, că o inter­­venire a Germaniei în Balcani nu s’ar face decât­ în casulă, când Rusia ar vi­ola tractatura dela Berlin­ şi casus foe­deris, adecă condiţiunile triplei alianţe ar îndatora pe Germania să apere inte­resele Austro-Ung­ariei. Regele Serbiei la Curţile europene. Din Belgrada se scrie cătră „Neues Tagblatt“, că cabinetul, a hotărîtă în moda definitivă, ca regele Alesandru să facă o călătoria în luna Iulie, ca să vi­siteze Curțile europene. D. Ristilei va însoți probabila pe rege. Mai întâiu regele ar face împăratului Franciscă Io­sifa o visită, apoi împăratului Wilhelm ; pe urmă s’ar duce la Paris, ca să se întelnescă acolo și cu tatălă său, ex-re­­gele Milano, şi unde ar sta mai multă. Pe la jumătatea lui Augusta, regele ar pleca spre Rusia, Germania şi România. Cu privire la enunciaţiunea fetei bismarckiane, despre care am vorbită în numerul­ de ieri, scrie „Neue freie Presse“ : „Pe când se desbate în camerile române creditul­ pentru fortificaţii şi pe când partizanii ministrului-preşedinte Ca­targiu se declară pe faţă ca contrari ai acestui credit“, constată „Norddeutsche alig. Ztg.ft, că Germania n’are să repre­­senteze în România mai multe interese ca în Bulgaria, şi că prin aceea, că în România domnesce ună principe din casa Hohenzolem, interesele naţiunei germane nu potă fi influinţate. Acesta declarare este fără îndoială dictată de consideraţia faţă cu Rusia şi are de­scopii de a nimici credinţa, că Germania s’ar fi angajată pentru desvoltarea lu­­crurilor­ în România. O altă întrebare este însă, că are încâtă corăspunde acea declaraţiă spiritului politicei alianţei tri­ple şi deca nu cumva dă o lovitură po­­siţiunei regelui Carola, de care se potu bucura Catargieştii. Ce-i dreptă pănă acuma ama credută, că este şi în inte­resele Germaniei de a susţine pe România Inlauntrula cercului de influinţă al­ po­liticei de pace conservative a puterilor­ centrale.“ ţHarele berlinese comenteaza aseme­nea ultimula articula, pe care „Gazeta Germaniei de Nord­“ l’a consacrata si­tuaţiunei României. „Curierula Bursei“ (free, că interve­­nirea Germaniei în Balcani nu s’ar face decât­ în casula când Rusia, vio­lând tractatul dela Berlin­, casus foederis ar obliga pe Germania să apere interesele Austriei. IDUST Procesula contra Houlangiștilor­. Din Parisu se telegrafiază, ci din ordinul­ d-lui Merlin, preşedintele comi­­siunii de anchetă a înaltei Curţi, s’au făcuta perchisiţii domiciliare în timpul­ dimineţii la Boulanger, Dillona şi Ro­chefort. „Autorité“ pretinde a sei, că Ministeriul Catargiu şi fiarele streine. „Fremdemblatt“ consacră unii arti­­cole modificării ministeriale ce s’a pro­dusă în România. Ela crice, că nu trebue să se considere politica exterioră ca fi­ind o causa căderii cabinetului Rosetti- Carpa. Venirea la putere a cabinetului Catargiu a fostă provocată de nisce mo­tive de politică interioră. Eli respinge de altmintrelea ori­ce ideiă de schim­bare a atitudinei din partea României, în ceea ce privesce politica sa din afară. Decă noul­ cabineta voesce într’una modă sinceră să menţină principiulă neu­tralităţii­ ca basă a politicei sale din afară, şi să se opună prin urmare la toate agi­taţiunile de natură a o discredita şi a o compromite, ela poate fi sigură de apro­barea puterilor­, cari formeză liga păcii. Austro-Ungaria nu’şi poate înfăţişa întor­sătura ce au luat’o de curândă eveni­mentele în România, decâtă din acestă puntă de vedere decisivă pentru ea, a­­decă că libera desvoltare a individuali­tăţii fie­cărui stată din Balcani e cea mai bună garanţie a cosolidării ordinei în Orientă. „Narodni Dnevnik“, fotă din Bel­­gradă, vorbindă de criza ministerială ce s’a resolvată în România, exprimă spe­ranţa, că schimbarea de ministeră din Bucuresci va satisface interesele regatu­lui vecină. Acesta e urarea cea mai sinceră ce se poate face pentru o na­ţiune amică. Deşierea asupra creditului pentru fortifîcaţiuni. In şedinţa dela 4 (16) Aprilie a ca­merei române, fiindă presenţi 135 depu­taţi, s’a începută discusiunea asupra cre­ditului de 15 milioane pentru fortificații. Fiindă vorba mai întâiu, deci să se ia în discusiune neamânată acestă pro­iectă de lege, ministru-președinte Catargiu a stăruită ca să se discute imediată, de­­clarândă totodată, că lasă camera liberă să decidă cum va voi. Ministrul­ de es­­terne Lahovari­dice, că cestiunea fortifi­­caţiunilor­ nu mai poate fi amânată, de­­oarece e o cestiune de conservare naţio­nală, or nu de conservatorisma sau libe­­ralismă. Asemenea stăruesce pentru luarea în discuţie a creditului d-lui Carpii şi ministrului de răsboiu generală Manu. Se decide ca discuția să se începa imediată. D-la P. P. Cârpă, raportoră, dă ce­tire proiectului de credită următoră: Art. I. Pentru continuarea fortifica­­ţiilor­ Bucuresciloră, Nămolosei, Focşa­­niloră şi Galaţiloră, se deschide minis­terului de răsboiu pentru nuută 1889

Next