Gazeta Transilvaniei, octombrie 1889 (Anul 52, nr. 220-243)
1889-10-10 / nr. 227
Rebeliunea, Administra Ininsă şi Lipografia: BRAŞOVU, piaţa mare Nr. 22. Scrisori nebancate nu se primescu. Manuscripte nu se retrimite! Birourile de anunciui!: Braşovu, piaţa mare Nr. 22. Inserate mai primescü în Viena Rudolfu Mosse, Haasenstem& Vogler (Otto Maus), Heinrich Schalék, Alois Herndl, AI.Dukes, A, Oppelik,J• Bantube rg ; în Budapesta: .4. V. Goldberger, Anton Mezei, Eckstein Bermit; ín Frankfurt: G. L.Daube; ín Hamburg: A. Steiner. Preţulu inserţiuniloru; o seria garmonda pe o coloana 6 cr. şi 80 cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă și învoială. Reclame pe pagina IlI-a o seria 10 cr. v. a. sau 80 bani. Abonamente pentru Austronoplia-Pe unu anu 12,1., pe sese luni 6 fl., Pe trei luni 3 fl. Pentru Mania și străinătate: Pe unu anu 40 franci, pe sesa luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. Se prenumără la toate oficiele poştale din întru şi din afară şi la doi. colectori. Abonapinula pentru Braşov: la administraţiune, piaţa’mare Nr. 22, stagiula I.: pe unu anü 10 fl., pe şase luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusula în casă: Pe unu anü 12 fl. pe şese luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unu esemplaru 5 cr, v. a. seu 15 bani. Atata abonamentele câtă şi inserţiunile suntu a se plăti înainte. Nr. 227. Braşovu, Luni, Marţi 10 (22) Octomvre 1889. USTcu abonamentu „GAZETA TRANSILVANIEI.“ ,ii I UVoluviT 1880 stilfi vechiu S’a deschisă nou idionitiinient ti la care învitam pe toţi amicii şi sprijinitorii fetei noastre. Preţulu abonamentului: pentru Austro-Ungaria: pe trei luni 3 ft. pe sése luni 6 ft., pe unu anü 12 ft. Pentru România şi străinătate: pe trei luni 10 franci, pe sése luni 20 franci, pe unu anü 10 franci. Abonamente la numerele cu data de Duminecă: Pentru Austro-Ungaria: pe anu 2 fl. pe şăse luni 1 ti. Pentru România şi străinătate: pe anui 8 franci, pe şăse luni 4 franci. Abonarea se poate face mai uşoru şi mai repede prin mandate poştale. Domnii, cari se vor şi abona din nou, să binevoescă a scrie adresa lămurită şi a arăta si posta ultimă. Administratiimea „Gazetei Transilvaniei“. Braşovu, 9 Octomvre v. Nu de multă, vorbindă despre darea de seama, ce a făcut’o alegătorilor sei deputatulu sasa „națională“ br. Salmen, amu aratate nedumeririle noastre în privința modului cum a desfăşurată eră gravam inele Saşilor din Ardelă şi amu cjise, că suntem curioşi a vedè cum vom interpreta foile naţionale săsesci enunciaţiunea urmaşului deputatului Steinacker. Una din aceste foi, „Kronstädter Zeitung“, a aitatu de bine a reproduce articululu nostru în întregul seu şi acum vine în numerală de Sâmbătă ală aceleiaşi foa-lă deputată naţională săsescă Iosifă W. Filtsch şi cjice, că „Gazeta“ are încâtva dreptate, când susţine, că dr. Salmen nu a vorbit, cum trebuia, din punctă de vedere ală egalei îndreptăţiri a naţionalităţilor, şi că se închină paterii punendă postulatele Saşilor, nu pe teremură dreptului, ci ală graţiei ce-o aştaptă dela rassa maghiară conducetore. Forte nemeritu observă „Kronstädter Zeitung“, că metoda adoptată de deputatulă lor. Salmen de a voi se câştige simpatiile rassei maghiare prin totă feliula de declarațiunî reale n’are prospecte de reușire. Ca dovadă pentru aceasta citeaza numita foia aserțiunile foaiei guvernamentale „Nemzet“ cu privire la vorbirea lui Salmen Foia ungurescu recunoasce, că ideile desfășurate de acesta suntă o punte de trecere la vederile deputatului Baussnern, de aceea nici cu aceste nu este mulţămită, căci pretinde ca toţi Saşii se adopteze fără reservă punctulă de vedere ală lui Baussnern. „Punctulu de vedere ală lui Bausnern“, cjice „Kronstädter Zeitung“, „este înse acela alu statului maghiară naţională unitară, pe temeiulă ideei de stată maghiară, în care nu este locă pentru cetăţenii nemaghiarî. Deci amu adopta acesta punctă de vedere, ar însemna dlor că ne jertfimă limba, cultura şi naţionalitatea.“ Este îmbucurătoru, că unul din organele naţionale săsescî, vine şi recunósce, că br. Salmen, deşi a adoptată programa naţională Jasesca, s’a pusă pe ună tereme periculosă ală cerşirei graţiei şi că în genere nu şî-a precisatu destulă de clară şi hotărîtu punctulu seu de vedere, din care causă organulă lui Tisza îlu declară de mijlocitoru pentru trecerea la vederile lui Baussnern. Are multă dreptate „Kronstädter Ztg.“ că pretensiunea ungureascá ca Sașii se dovedéscu mai întâiu prin fapte, că nu suntă dușmanii statului, este în fondu o vătămare a națiunei săsescî. Ar trebui ca contrarii se dovedéscá afirmarea loru, că Sașii nu suntă credincioşi statului. „Nu contra statului ungară, ci numai contra maghiarisării luptămă“ esclamă „Kronstädter Zeitung“ şi acesta nu numai Saşii, ci toate naţionalităţile nemaghiare fără deosebire o potu susţină cu deplină îndreptăţire. Dar ce se vecji? Are cutezanţa organulă lui Tisza a orice, că insuinţe de maghiarisare nu esistă, susţiindu că şi pănă acum Saşii şi-au conservată naţionalitatea. La acesta răspunde „Kr. Zig“, că déca n’a cărțuţă pănă acum nici una Sasa victimă maghiarisării, acésta nu dovedesce, că iisuinţele de maghiarisare n’ar esista, dovedesce numai ca pănă acum încă n’au avută succesă la Iași, pentru că se aperă în contra lora. „Când câte unu omu cultă învață o limbă străină prin acesta nu’șî pierde încă limba sa maternă“ adauge „Kr. Zig“, „dér deca ună poporă întregă e silită a învăța o limbă străină, atunci aceasta ori este o încercare fără succesă, ori, deci are succesă, limba maternă se pierde fără îndoielă, căci ună poporă cu două limbi nu esistă.“ Ca esemplu pentru casulă din urmă amintesce foia brașovlnă pe cei 120,000 de Germani din Budapesta, cari alți nu mai au nici măcară o singură şcolă germană şi cari suntă pe drumă a’şi perde limba maternă din causă că nu se opună tendinţeloră de maghiarisare. „Nemzet“ ca de obiceiu a voită se-i sparie şi de rendulă acesta pe Saşi cu pretinsulă periculă ală romanisării. Nemerită îi răspunde der „Kronstädter Zig“, când dice: „Contra periculului romanisării nu ne puteţi scuti pe noi Saşii prin încercări de maghiarisare, ci numai prin aceea, că nu ne ştirbiţi şi nu ne luaţi mijloacele pentru cultura naţională“. Suntă deosebite opiniunile dar şi în sînulă Saşilor asupra atitudinei, ce trebue să o observe representanţii loră naţionali, şi ar fi tare de dorită în interesulă nostru generală să le succădă a’şî lămuri odată pe deplină vederile loră politice ţaţă cu inştiinţele maghiare şi a’şi scote odată cu totulă din capă gogoriţa de „romanisare“. FOILETONUL II „GAZ. TRANS.“ Arta de a fi căsătoritu de Iulius Stettenheim. (Urmare din Nr. 186.) Deci tânăra păreche îndată după nuntă ar putea trăi oarecum tată în comoditatea de mai nainte, atunci amândouă părţile ar afla, nu-i vorbă, liniştea, care li-ar fi necesară spre a’şi juca mai departe rolurile. Dar călătoria cu incomodităţile ei, vieţa între omeni streini, petrecerea într’o casniciă, care nu e o loră propriă, starea de a fi avisaţî la serviciile şi la bună-voinţa unui personală plătită, ce‘i înconjoră, şi graba de a trece dela o distracţiune la alta, care precum se scie e plicticosă de nesuferită şi forte obositoare, toate acestea nu lasă timpă părechei, care se află în săptămâna de miere, a ţinu semă că, strictă luată, trebue să se înfăţişeze unulă altuia ca ună ideală şi că încă cu câteva dipe înainte, fiecare a manifestată nisce însuşiri pe care s’ar căde şi ar fi lucru înţeleptă de a le mai păstra încă câtva timpă. Acum întră căsătoriţii în viaţă, uvertura căsătoriei, starea de miresă a încetată, începe representaţiunea. Cei cari pricepă acum a’şi aduce însuşirile caracterului lor, în consonanţă cu acelea ale bărbatului ori ale femeii şi a nu pretinde mai multă consideraţia cătră însuşirile lor proprii, decâtă câtă consideraţia au cătră ale altuia: aceştia suntă virtuoşi în arta de au căsătorit. Aceia, cari nu’şi dau nespusă de mare şi zădarnică ostenelă d’a juca mai departe în căsătoriă rolulă, ce l’au jucată în timpulă logodnei, ci la intrarea loră în căsătoriă depună în garderobă masca lui Romeo și p’a Iuliei, deja presteză ceva însemnată in arta de a fi căsătorită. Der puțini suntă de aceștia. Talentulă pentru aceasta artă rară e înăscută și numai rareori se cultivă prin meditațiune. Peste totă nu există artă în care să se dovedească atâta mulțime de cârpaci, ca arta aceasta. Toți se căsătorescă fără a avea măcară celă mai neînsemnată talentă pentru căsătorie. Cei mai mulți fercii cu uşurință: o să meargă ele toate! Der mai de multe ori se’ntâmplă, că căsătoria aduce cu sine iubirea, precum pofta vine mâncândă, decâtă ca deodată cu căsătoria să se ivească și talentulă de a fii căsătorită. Mulți nu înveță niciodată aceasta artă și nu’și mai dau silința, spre cea mai mare pagubă a loră, de a presta ceva cum se cade în aceasta artă. Cei mai mulţi oameni trăescă în idea rătăcită, că omulă se căsătoresce numai aşa de plăcere, ca şi când ar merge la mă bală ori ar face o escursiune la ţară. Ei nu aşteptă decâtă vre-o petrecere deşartă. Dar tocmai aşa, precum omulă petrecerilor şi ală plăceriloră găsesce deodată ună bală forte plicticosă, décá i-se refusă ună danță, décá i-se calcă pe ghetele de Iacă ori décá i-se trage și vr’o mai mică dungă peste socotealá, și precum găsesce elă, că escursiunea s’a stricată, décá se ’noreazá cerulă, tocmai așa căsătoriții de categoria acestora îşi sară din piele, deci deodată se dovedesce, că în căsătoriă câteodată se mai ivescă şi pause de clanţă ori că cerulă se întunecă câtă de puţină. Ei nu se gândescă, că au cerută ceva dela viéţa, ce acésta nu le poate oferi, şi în locă se se acuse de aceea ei pe sine, acasă cu totulă nevinovata viaţă, şi cu câtă mai desamăgiţi se declară, cu atâtă mai lămurită se vede, că ei n’au pricepută arta de a fi căsătoriţi. Ei ceră dela căsătoria, ca ea să fiă o continuare a logodnei, şi cu toate astea ar ride cu dreptă cuvântă pe om şi cine, care ar cere dela logodnă, ca ea să fiă o continuare a vieţii de holteiu. Casulă e tocmai contrarulă, şi astfelă se’ntâmplă apoi, că soţia e ântâiu uimită şi apoi rău dispusă, când bărbatulă nu alergă totdeauna după petreceri sgomotoase, şi caută ceea ce e frumosă pe câmpă şi că bărbatulă devine supărăciosă, când elă nu vede necurmată pe soţia sa stândă înaintea lui ca ună chipă din înălţimile ceresci. Cumcă realisarea acestei stări ideale ar fi grzoavă, ei nu înţelegă. Economia casnică ar suferi în totă casulă în modă îngrijitoră, decă ochii amândurora ară vede deschisă totdeuna numai cerulă, în locă să se uite din timpă în timpă şi asupra lucruriloră pământesc!. Femeia, care în bărbatulă er a dorită şi poftită totdeauna numai pe eroulă şi pe amantulă din timpulă logodirei, şi bărbatulă, care a dorită şi poftită totdeauna în soţia sa numai pe subreta din starea de mireasa, suntă forte departe de a pricepe arta de a fi căsătoriţi. nDvnsr Raporturile ruso-germane. O telegramă din Berlina vestesce, cum că spirea ziarului „Post“, că Ţarulfi rusescă şi împăratulă Wilhelm ar fi pusă la cale o nouă întâlnire şi anume că împăratulă germană ar fi primită o invitare a împăratului Alexandru la manevrele rusesei din vara anului viitor, se adeveresce din parte bine informată. De altă parte „Reichsanzeiger“ publică următorea telegramă a Țarului, adresată din Ludwigslust la 15 Octomvre n. regimentului germană Alexandru, ală cărui proprietară e Tarulă: „La a 75-ea aniversare trimite șefulă cele mai căldurose felicitări gloriosului regimentă şi’şi aduce cu deosebită plăcere aminte de veselele ore, ce le-a petrecut în mijlocul grenadirilor sei“. Acestea facă a se crede, că s’a produsă o schimbare înspre bine în raporturile dintre Germania și Rusia. Pregătiri militare rusesei. Rusia continuă neîntreruptă cu pregătirile sale militare. După ună raportă ală diarului „Czas“ din Cracovia, garnisona rusă din Kamieniec-Podolski a fostă mărită în modă însemnată în zilele din urmă. Două regimente circasiane și cazaci au fost încartirați în toate locali-