Gazeta Transilvaniei, decembrie 1889 (Anul 52, nr. 268-289)

1889-12-08 / nr. 273

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 27 di­n 1889, francese, și care a apărută zilele trecute în Parisă. In biografia fostului ministru de esterne Flourens, vorbindă și despre afacerea Schnaebele, zice următorele: Nu este adevărată, că generalulă Boulanger ar fi intrată în consiliulă ministerială cu planuri de mobilisare. Este dreptă, însă că generalulă a pretinsă,, ca se se adre­seze Germaniei uni ultimata. Grevy însă a declarată privitoră la acesta ministru­lui de esterne, că elă refusă cu hotărîre propunerea, fiindcă este convinsă pe de­plină, că regretabilulă incidenţă se va pute regula pe cale pacinică. Boulan­ger însă n’a vrută să cedeze, ci a de­clarată, că-şi dă demisia, deci nu se va trimite ultimatură, şi văfiendă, că nici unulă dintre colegii săi dela ministeriu nu-i stă întru ajutoră, a strigată : „îmi dau demisia!“ Turcia şi tripla alianţă. „Novoje Vremia“ publică o scrisoare a unui diplomată rusă din Constantino­­polă, în care se accentueaza, că dela vi­su­s ce i-a f­ăcut’o împăratulă Wilhelm Sultanului, politica turceasca a luată o direcţiune contrară Rusiei. Corespon­dentul numitului Ciară­lice, că Golz­­paşa a făcută mai multe escursiuni în jurul­ Constantinopolei cu unii dintre înalţii oficeri, ce erau pe lângă împăra­­tură şi cu ocasia acesta s’au făcută şi nisce planuri de fortificaţii, mai alesă de cătră marea mediterană în partea din spre apusă a Bosforului, cari ară fi menite spre a sta faţă cu ună eventuală atacă din partea flotei francese. Cores­pondentul încheie licendă, că Turcia în în viitorul­ răsboiu europană va merge alături cu tripla alianţă, Grecia şi fermanul­ Sultanului. Solii sosite din Atena asigură, că opinia publică din Grecia nici de cum nu este îndestulită cu fermanulă ce l’a dată Sultanului. Refugiaţii creteni au primita acestă fermană cu o deosebită răculă şi nemulţumire, mai alesă punc­tele acele, prin care Porta îşi reservă dreptulă se numesca peste insulă şi ună guvernatorii supremă turcescă şi în urma cărora mai cere şi jumătatea venitului tarifului vamală. Conducătorii refugiaţi­­lor, creteni, se pregătescă a începe în potriva guvernului turcescă o luptă pe morte, pe vieţă. Nu scimă decâ ’t va suc­cede guvernului grecescă se abată dela scopurile lor şi pe refugiaţi. Anglia şi Portugalia. Intre guvernele Angliei şi a Portu­galiei încă de multă se iviră neînţele­geri cu privire la cestiunea din Africa de nun4ă-41- Multă vreme ele s’au măr­ginită numai la acţiuni diplomatice, or în urmă lucrurile ajunseră pănă la seriose ameninţări, ba pănă chiar şi la lupte. In decursul­ acestui ană Anglia constitu­­indu-şi într’ună statu deosebită colo­niile sale din Africa de m­odo-nóapte, Portugalia s’a simţită jicnită în intere­sele sale. Ea adecă făcea pretenţiunî la unele teritorii mărginaşe cu ale Angliei, pe care acesta i­ le-a luată. Salisbury s’a pronunţată forte aspru în contra preten­­ţiuniloră Portugaliei şi refusa tote cere­rile ei. Pe timpul, însă când guvernele tractau reciprocă asupra afaceriloră, în teritoriile menţionate s’au întâmplată caşuri forte seriose şi ameninţătore. Că­petenia expediţiunei portugese, care se află de-alungul­ rîului Zambesi, Serpa Pinto, se încerca să cuprindă cu puterea o seminţiă aflătore sub scutură Angliei. Intr’o luptă sângerosă învinse pe indi­geni şi începu a străbate mai departe ca să cuprindă şi să anecteze la Portu­galia ţinuturile, ce se află spre mena­­nopte dela rîulă Zambesi. Elă cuceri două sindarde dela indigeni, cari li li -au dăruit Englesii. Faptulă acesta a amărîtă multă pe Englesi şi a produsă mare sensa­­ţiune în Londra. Luptele, ce voră mai urma, suntă aşteptate cu multă curiositate în Londra şi Lissabons. Privitoră la afa­cerea acesta i­ se telegrafeză din Lissa­bons (ziarului „Independance Beige“, că guvernulă portugesă s’a hotărîtă să-şi susţină dreptulă său asupra, teritoriului Nyaza, cu ori­ce preţă, la alegeri, bătândă pe candidatură gu­vernului şi pe aderenţii lui. Guvernulă îl­ ameninţase cu destituirea. Preoteasa Zoe era tare năcăjită. Perceptorulă, care făcea dragoste cu preoteasa, se duse cu popa în cârciumă, unde se afla şi sub­­prefectură, mare jucătură de cărţi şi la­comă după bani. Acolo, subprefectură aflândă că Manole are vr’o 1000 de franci adunaţi din dare, juca cărţi cu elă, Manole perde jumătate din bani. In timpulă acesta popa băuse frăţietate o b ună Ţigană ursară, care puse pe ur­­sulă de ’lă călca pe popa de două ori. Manole se duce cu popa acasă. Aci Ma­nole închide pe popa într’o cămăruţă, or elă rămâne singură cu preoteasa în odaiă. Aci i­ se plânge ea de nenorocirea, ce o așteptă, deci va fi destituită popa. Manole îi dă restulă de 500 lei din banii statului, ca să ’i dea protopopului să nu ’l destitue pe bărbatu-său. Urmează îmbrățișări și sărutări. O oră trecu în aceste fericiri. Când Manole eşi afară şi se desmeteci, îlă cuprinse fiori, gân­­gindu-se, că n’are de unde să restitue miia de lei şi că va fi dată judecăţii ca de fraudatoră. Scoase revolverulă şi se împuşca. Pocnetulă revolverului deştepta şi pe popa Bunică, căruia i­ se păru c’a pocnită dopulă unei sticle de şampanie. Astfel, se descrie şi în acestă isto­­rie ca societatea românescă, funcţionarii statului şi d­erilă, ca beţivi, corupţi, mişei. Durerosă e, că pressa română de dincolo, în luptele ei pasionate de par­tidă, nu vede şi n’aude insultele şi bat­jocurile viperelor, hrănite şi încăzite la sînulă României. Aşa amă făcută trista esperienţă, că de nisce articuli insultători la adresa poporaţiunei rurale din România, scrişi fără îndoială de ună străină de acolo şi publicaţi şi în „Kronstädter Zeitung“, ei de noi resumaţi în „Gazeta Transilva­niei“ Nici 166 din Iulie şi 173 din Au­gustă, nici notiţă n’au luată ziarele din România. In acei articuli erau descrişi ţăranulă română şi ţăranca română cu cele mai negre colori, dându-li-se epite­tele de beţivi, trândavi, vicleni şi altele de felulă acesta. Dar nici chiar de „graţiosităţile“ ce li­ le adreseză Românilor, în genere pressa străină din România nu iau notiţă ziarele române de acolo, necum să-şi mai arunce ochii şi mai departe peste graniţă. Astfel, când o loje francmasonică din Germania a refusată a întră în le­gături cu lojele fracmasonice din Ro­mânia, „Rumänischer Lloyd“ a găsită cu cale a aproba pe Nemţi, lipendă că bine au făcută, deorece în lojile române se petrecă numai scandaluri. Când cu ducerea celoră vr’o patru fete române dela restaurantulă ro­mână dela esposiţia din Parisă, aceeşi fotă s’a grăbită a’şi bate jocă în modă răutăciosă înaintea publicului străină şi de aceste fete „cari au să facă la Parisă fala României“, licendă, că au fostă luate din „casele publice“! Amă urmărită starea confraţilor­ noştri de dincolo, dar cu durere amă constatată, că nici unulă nu şî-a ridicată vocea să protesteze în contra acestora insulte adresate ţării şi societăţii române. Şi totă aşa informez, pe publiculă streină despre Români, celelalte ziare streine, ca „Bukarester Tagblatt“, „Sillogos“ şi altele câte — mulţămită neţărmuritei libertăţi de pressă din România şi neîn­­teresărei qlarel°ră române de modulă cum e înfăţişată ţara şi poporaţiunea ei în afară de streinii, cari mănâncă pânea României — îşi permită a arunca cu noroiu în totă ce e românescă. Mulţămită atitudinei indiferente a pressei române, infecţiunea literară a evreului Brociner şi a soţului său Ganghofer se va juca acum şi pe alte scene, în Ger­mania şi mai alesă pe scena din Pesta, precum cu plăcere­a adusă la cunoscinţă cetitorilor­ săi „Rumänischer Lloyd“. Şi aşa România va trece în ochii streină­­tăţii dreptă o ţară, unde sunt­ încui­bate toate viţiile din lume, cu toate or­giile şi mârşeviile loră. Multe amă ave de 41 să în privinţa modului cum apără, seu mai bine ghisit, cum nu apără confraţii noştri ziarişti de dincolo ţara şi poporaţiunea ei de in­sultele mârşave ale unoră străini, cari, neavendă ce mânca în ţera loră, au aflata în România scută, adăpostă şi hrana de tóte mildo,­or dreptă recunos­­cinţă îşi bată apoi jocă în modulă celă mai miserabilă de ţară, de societate, de obiceiuri, de totă ce are ea mai sfântă. Noi, cei asupriţi, în luptele nóstre grele de aci găsimă timpă să urmărimă nu numai totă ce se petrece în viaţa românescă, dela Tisa şi Carpaţi, până la SOIRILE PILEI. întărire. Cetimă în „Transilvania“, foia Associaţiunei transilvane: „Inaltulă ministeriu reg. ung. de interne prin hârtia dte 80 Septemvre a. c. Nr. 68.500, adresată publicului din comitatul­ Si­­biiului, ne încunoseiinţeză, că a aflată a întări alegerea de preşedinte ală Asso­ciaţiunei transilvane în persona d-lui G. Bariţiu, precum şi alegerea de vice­preşedinte ală aceleaşi Associaţiuni in persona d-lui archimandrită şi vicariu archiepiscopescă Dr. Ilar­ia Puşcăria. * * * „Amicula Familiei“ din Gherla, care cu 1 Ianuarie viitoră va întră în anulă al­ XIV-lea ală esistenţei sale, şi care, precum scimă, este redactată de stim­a­­tulă nostru confrate d-lă Nicolau F. Ne­­gruţiu, face în numărul­ său mai nou următorele declarări: „Pătimindă timpă mai îndelungată şi nici acum nefiindă deplină restaurată. Redactorulă acestei foi voia să înceteze cu edarea ei mai departe, la finea aces­tui ană, dar stăruinţele amicilor­ perso­nali şi ai fetei, şi angagiarea mai multoră puteri literare de a scrie la acestă foiă, l’au făcută în cele din urmă să ia ho­­tărîrea de a-o susţine şi mai departe, şi a-o ridica din ce în ce mai multă. La­­ dorinţa amicilor­ şi a multor­ abonaţi vechi ai fetei, ea va apare pe viitorii cu ortografia Academiei române — păstrândă pe i­ finală. * * * ale limbei şi literaturei grecesci numai aşa potă să fiă de valoare în instrucţiune, dacă se aplică câtă mai curândă şi în măsură câtă mai mare“ ş. a. „Egyetértés“ critică părerea consi­liului de instrucţiune publică, numindu-o confusă şi susţiindă, că motivele înşirate tocmai aşa potă să vorbeasc, pentru propunera limbei grecesci, ca şi pentru omiterea ei. „Egyetértés“ pledeză pentru introducerea limbei grecesci între obiec­tele de propunere ale universităţilor­. In cestiunea eliminărei limbei gre­cesci din şcole a ţinută o conferinţă şi corpură profesorală din Fiume, care cu 9 voturi contra­­ s’a declarată pentru eliminare. Profesorală Dam­artello ca ra­­portoră fu­se, că elă faţă cu actualele ra­porturi şi împrejurări nu află motivă pentru a se propune şi mai departe limba greceasca în şcole. Este convinsă, că învăţarea limbilor­ classice, din causa perfecţiunei literaturei şi gramaticelor­ loră, este cela mai puternică factoră ală cualificaţiunei formale. Faţă cu limba la­tină, preferă pe cea grecescă, atâta în ce privesce perfecţiunea gramaticei, câtă şi a literaturei sale. Timpulă merită însă pentru propunerea limbei şi litera­turei grecesci nu este suficientă spre ajungerea scopului. Elevii atâtă de pu­ţină suntă introduşi în limba grecă, încâtă cu puţina loră cunoscinţă, de a ceti cevaşi, nu suntă în stare a străbate şi înţelege spiritulă celă classică. Seu să se propună délá limba grécá în mai multe ore, seu să se omită, căci în mo­dulă cum se propune atî e numai o per­­dere de timpă. E de părere să se omită limba greaca din școle și orele menite pentru ea să se destineze în favoarea ce­lorlalte obiecte de învățămentă, mai cu seama însă pentru limba maternă și pen­tru limba latină, care ar putea sustíne ca­­racterulă classică ală gimnasiului, așa cum l’a susținuta și atunci, când limba greca nu era introdusă în gimnasii. Asemenea s’a declarată pentru șter­gerea limbei grecesci din școle și cor­­pulă profesorală din Sü­megh. Alegerea funcționarilor­ comitatensi în comitatulă Turda-Arieşă s’a săvârşită Luni în 16 Decemvre n. Intre cei aleși se află și ună Română, d-lă Cigărcanu­, ca sub-notură comitatensă. * $ $ Promoțiune. D la Alecsandri Popa va fi promovată la gradulă de Doctorii în medicina universală. Sâmbătă în 21 Decemvre n, în sala festivă a universității din Viena. Ii dorimă succesă strălucită! Defraudări. Se scrie din Békés- Gyula: Conducătorulă dela oficială de dare din Jiula, Szász István, a defrau­­dată bani în sumă de peste 12.000 fl. Cinstitulă „patriotă“ a fostă arestată numai decâtă. In decursulă cercetărei s’a constatata, că Szász mai are încă şi alţi soţi, precum Prâznovsky Sándor, func­ţionară la oficiulă de dare, şi Trîbus, jude investigatoră. Prâznovsky a pro­testată in contra deţinerei sale. — La oficiulă de dare din Pojană s’a cons­tatată zilele trecute o defraudare de 1579 fl. 99­/2 cr. Suspiţionată de a fi săvârşită defraudarea este funcţionarulă Ioană Mészáros, care a şi fostă suspen­dată din poştă. Bine se portă „patrioţii“. * * * Omoru. Se scrie din Şopronă, că bogatulă comerciantă jidană, Schonber­­ger Adam, a fosta împuşcată pe furişă în Fertö-Szentmiklos. Sinucidere. In 6 Decemvre n., cam pe la amed­i, inginerulă de comassare Petőfi Aladar s’a sinucisă spânduren­­du-se în comuna Tompa, aproape de Deva. Gu o­di înainte de a se spândura, se duse cu tatălă său în Deva, unde voia cu ori­ce preță să’și procure ună revol­­veră; dar fiindcă acesta nu i-a succesă, a mersă acasă, a trimisă pe tatălă său, cu care locuia împreună, să prânească, și în timpulă acesta elă se sperijura. * * * * * * La cestiunea limbei grecesc!. Amă amintită, că consiliulă de in­strucțiune publică ungurescă s’a decla­rată, cu 17 voturi contra 8, pentru aceea, ca să se propună şi mai departe limba grecesca în şcole. După părerea consi­liului de instrucţiune, „Spiritulă grecă a fostă acela, care a creată ceea ce în­­ţelemă noi sub numirea de stilă, deoarece elă a cunoscută mai întâiu ţesătura lo­gică a cugetării. Aceste avantagii însă Corespondenţa „Gaz. Trans.“ Rebrişora, Decemvre 1889. Onorată Redacţiune! In nr. 254 al scumpei „Gazete“ a apărută o corespon­denţă datată din Bistriţa, în care ună „Rebrişoreană“ impută fruntaşilor­ comu­nali din Rebrişora pentru că au lăsată să se ridice o clădire jidovesca faţă în faţă cu locuia acela, unde se proiectase clădirea cu timpulă a unei nouă biserici românesce. Imputarea se sfirşesce cu cuvintele: „mi-ar plăce să sciu, unde au fostă fruntaşii comunei în timpulă pro­iectăm acelei clădiri “ .

Next