Gazeta Transilvaniei, septembrie 1890 (Anul 53, nr. 196-219)

1890-09-19 / nr. 209

Pagina 2 GALETA TRANSILVANIEI. Fr. 209 -1890. contelui Pahlen. Planul­ acesta, proba­bilii, va fi prelucrata şi mai ales, se vor­ lua aspre disposiţiuni faţă cu co­­mercialii de spirtuose, cu care jidovii facu geşerturile cele mai grase, scikite pilei. Alumneula româna gr. or. din Timi­­şora. Din raportul­ comitetului alum­­neale, cetita în adunarea generală din 26 Augusta p., ţinută în Timişora, aflăma, că alumneula naţionala româna este stră­­formata în alumneu confesionala gr. or. şi pusa sub conducerea şi controla Con­­sistorului română gr. or. din Arada. A­­cestă străformare este aprobată și din partea ministeriului. Averea alumneului în 1 Iulie 1890 consta din 8241 fl. 25 cr., dintre cari 6115 fl. 93 cr. în bani gata depuși la „Timişana“, cr 800 fl. în hârtii de valoare; restul a mai vârtosa în pretensiuni și taxe restante. Pe anula scolastica 1890 —81 s’a preliminată din mijloacele alumneului (taxe incasânde) una bugeta de 620 fl. și pe lângă aceștia Consistoriula din Arada a votata pentru acesta ana una ajutora de 1000 fl. Din acesta bugeta, de 1620 fl., s’a decisă a se susține în anulă scolastica curenta 10 alumnisti. S’a alesă noula comiteta de 7 membri pe 6 ani, ală căruia preşedinte e d-la Emanuila Ungureanu. * * * Lin Tirimia-mare, lângă Târgu-Mu­­reşului, ni­ se scrie, că prin părțile acelea se simte forte mare lipsă de ploi; din causa secetei, morile de pe Miragiu nu umblă ; semănatura de tomnă s’a întâr­­diatu, aşa că în grânele de tomnă forte puţină speranţă este pentru viitoru. In anulă acesta de altmintrelea grânele au fosta bune; cu curuciula în cantitate mai multă ca de mijlocui; nutreţurile de vite asemenea în cantitate, dar slabe în calitate, fânurile suntă negrite de ploi. Struguri puțini și forte acri, vinulă va fi rău. * * * Concertul­ d-sorei de Brennerberg în Brașovu. Tenora artistă brașovina­, care a data aiei anula trecuta pentru prima oara două splendide concerte, d-sora Irena de Brennerberg, ne oferă din nou deose­bita plăcere de a o asculta. Distinsa vi­­olinistă a făcuta studii mai înalte în arta ei la Paris­, de unde s’a reintorsi acum. Ea va da poimâne, Joi în 2 Octomvre (20 Septem­vre) a. c. un concert cu amabilul con­­cursa ală eminentului nostru baritonista d-la profesoră de musică Nicolae Ropo­­viă. Scriea adusă de fata germană de aici, că va concurge cântăreţulă Iuliu Schmidt la acesta concerta, nu este exactă. Domnişora de Brennerberg a data mai­­filele trecute şi în Sibiiu ună concerta, care a încântată pe publiculă Sibiiană. Tânăra artistă este multă lăudată în­­fia­rele Sibiiene, cari îi descriu jocul, admi­rabila (fioenda, că tonula vidrei ei e mare, dulce, mănuarea mânei drepte are o flec­­sibilitate rară, or cu mâna stângă ajunge tehnica ei la virtuositate. Ne bucuram, multa, că ni­ se dă ocasiune de a aprecia și noi progresele, ce le-a făcuta d-sora Brennerberg, care s’a reintorsi dela Parisa mai bogată în cunoscinţe, şi aş­­teptăm, cu plăcere­­fiua concertului, dela care suntem­ siguri, că nu va lipsi nici unii iubitorii de musică. * * * Bucuriă naivă. „Kolozsvár“ dela 29 Septemvre se bucură, că Archiducesa Maria Valeria a crisit cătră nisce domni unguri în Pola, că Alteța Sa corespunde tota­­deauna în limba ungureasca cu augusta sa mamă, împărătesa-regină. * * * „Hát ez ugyan micsoda?“ „Erdélyi Híradó“ primesce din Deşiu o corespon­denţă, în care între altele una „patriot“ se plânge, că şi în Deşiu, în central­ ungu­­rismului, se află inscripţiuni, de cari lorui li­e ruşine şi le strică ochii, ca: „advo­cata“, „cancelariă“, apoi „Someşana, in­­stituti de credita şi economii“ şi altele. Se întréba, că ce e asta? Pentru cine s’a scrisu asta? Aceia, cari sciu se ce­­tescă, iara pricepe-o, decá ar fi ungu­­resce, er nația la care conteazá „Some­șana“ nu scie ceti. Prin urmare suntu de prisosit atâtea „irka-firka“ și ar fi mai bine decá le-ar da josu și în locuia acestora firme s’ar pune altele unguresci, scriindă unguresce ceea ce voescu. Vomu vedea, decá se va întâmpla asta­­feliu.“ Până’şi jupânulu din Deşiu pofta ’n cuiu, şi decă chiar îi este ruşine de ast­­fel­ de inscripţii, poftéscu şi nu’şi sgâ­­iescă ochii la „Someşana.“ * * * O actriţă temerară. La staţiunea din Jivoina, în comit. Caraş­-Severinului, o fată tânără, Eleonora Szimin, fostă ac­triță, a împușcata de două­ ori asupra lui ParmenJakab, proprietara în Jerszeg. — Plumbula nu l’a nimerita și li-a succesa să’i scoță revolverula din mâni. Dânsa a fugita, dar au prins’o­arăși la Bocșa-română, însă refusâ a da informații și fasionâri asupra faptei sale. ♦ * * Sinucidere in inchisoare. In închiso­­rea din Chezdi-Oșorheiu s’a spânzurata în zilele trecute femeia lui Lemhenyi Antal, care a fost o judecată la 15 ani temniță. Ea s’a spânzurata cu una ster­­gara. E caracteristica, că cu ocasia pertractărei finale procurorula i-a pro­pusa morte prin stangă. Tribunalula însă i-a schimbata acastă pedepsă de moarte în închisoare, dar femeia a făcuta în cele din urmă ce a ceruta procu­rorula, îndatinata, „dar acela a fosta cârpacia de căldări in Nizza.“ La aceasta cu toții au erupta în ho­­hotu, er Dominichino roșinda își țânti ochii în pământa. „Vedi,“ Zi®6 Dar apoi întorcându-se spre el­, — „vezi ce f® așteptă, deci vei veni la mine!“ — „Aceasta am scrut’o înainte, ma­gistre !“ „Și vei ave tăria de a suferi?!“ — „Toate le voia suferi!“ „D-ta vei fi nefericita aicea; ’ți vei pierde paciința. Poate vei și suferi multe. Alege-ți alta magistru!“ — „Eu tóate le voia suferi solindu­­mă lângă d-ta!“ „Fiă“, Zise Caracci, și luându-la de mână Ilu conduse la stavila unuia din­tre discipulii săi.“ „Ce erori suntu în chipulu acesta?“ — Ilu întrebă. Tinărula s uita la chipu și răspunse sub­Zenda: — „Ochiulu e cam chiorii!“ Discipulula sări cu turbare. „Etă, aci e penelula, îndreptă-la“— striga cu mâniă. Dominichino lua penelula în mână și îndrepta erorea. Caracci­ola duse acum la Aretusi. Aretusi privi la ela în moda desprețuitora și la magistru în moda desaprobatora, pentru­ că opurile discipu­­lilor­ săi le critică prin unii streini. „Chipulu acesta e bunu, dar totuşi are o greşală“. „Şi care ar fi aceea?“ întreba Are­tusi . — „Numai aceea, că e chipu, că e pictură şi alta­ ceva nimica“. Aretusi aruncă la pământ a penelulai; pe magistru şi pe Dominichino îi lăsa acolea, și el­ s’a puso la ferestră, fluerânda cu nepăsare unu cântecu ve­sela de alți pescarilor­. Caracci nici că voia să scie de mâ­nia discipulilor­ săi, — bine sciea, că totu nu-lu voru părăsi. Apoi l’a conduso la Reni. Tinărula modesta se sculă, se închină cu respecta înaintea magistrului şi a străinului. Dominichino aruncă o privire scurtă preste pictura lui Reni, şi de­odată esclama: „Etă, — am aflata!“ şi Reni, nici că observă, cum tinărula îi strângea mâna şi faţa îi strălucia de bucurie. Astfel, ajunse Dominichino între discipolii lui Caracci. Până la concursă abia erau încă două săptămâni, de când fu primita Do­­rainichino între discipulii lui Caracci, pentru aceea nici nu cugetau, că și câr­­paciula de căldări, pe cum l’a numita Aretusi, încă să concureze. Terminula a sosita, Caracci judecă premiula unui tablou minunata, dar nu­mele artistului a remasa necunoscuta, nu a fosta subcrisa, nici nu s’a data pe faţă autorulu. Reni între acestea se depărta. Acesta a fosta unicula, care ila primi amicabila pe Dominichino, cătră care și ela încă a avuta o mare atragere. Şi acum, dupa­ ce s’a dusu, nu a avuta pe nimenea, care să-l­ apere în laboratoriulu lui Caracci. Ca autorii alai opului premiata, unii credeau pe Hannibalu alții ila amintiau pe Reni, căci pe cine să fi cugetată pe altuia ? Caracci a publicata premiula a doua oră. Concursula s’a sfîrșita cu același resultatu. De pe opula premiata s’a putută constata, că e lucrula aceluiași artista, care a făcuta primula, dar nu­mele artistului nici acum nu i'a scrutit ni­menea. Caracci publică premiula a treia oră. La cererea discipulilor, Caracci a mersu în rendu pe la tóte chipurile. In fine se opri la unuia. „Acesta-i, acesta-i. Pe chipulu acesta aflu spiritulu perdutu alu lui Corregio“, Zise bătrânulu artista cu însufleţire. „De pe chipulu acesta strălucesce farmeculu lui Raphael, şi voi ce Zi°eţî?u Tăcerea discipulilora geloşi a fosta martora invidiei, ce ferbea în ei; a fosta martoră, că nici unuia dintre ei nu e autorul­ acelui opu. Caracci privi în jur­. Ochii bătrânului magistru înotau în lacrimi. Și nici unuia nu a făcuta chipul­ acesta dintre discipulii mei ? In sală se făcu o liniște mortală. „Răspunsa nu capeta !“ continuă cu amărăciune bătrânulu magistru, „nu, așa dera nici acela fericitoru cugeta nu potu să-lu duca cu mine în mormentu, că am datu lumei unu artistu, unu magistru?“ Bătrânulü Caracci își acoperi fața. Inima bătrânului artista era muncită de cugetul”, „că premiatulu nui discipululu lui. „Mergeți, depărtați-vă“ fii®6 plân­­gândo. „Axfi am sciutit, că şi eu sunt unu pitica, o nimica!“ La cuvintele amare păşi înainte unu tineru cu faţa palidă, şi tremurându se aruncă în grumazii bătrânului seu magistru. * * * Promovare D-la Artemiu Codarcea, parochula Ascileului-mare, fu numita vice-protopopu­ala Giurgeului şi parochii în G.­St.­Miclăuşi. * * * Domeniul­ din Tirimia mare, după cum ni­ se scrie de acolo, se va licita în decursula acestui ană. Acesta frumosu domeniu constă din 2800 jugăre, cu una frumosa casteli şi diferite clădiri econo­­­mice. Preţuia strigătei: 300.000 fl. Din­­ averea imobilă, ce a mai rămasa la­­ curtea contelui proprietara, se voru licita I în 7 Octomvre n. c. mobilele aflătore în 13 odăi, or în­­filele următore se voru licita 18 care, tota atâtea sănii, precum și­­ alte puține unelte economice, ce au mai­­ remasu din ghiarăle nemiloșilora cre­­­­ditori. Osmana paşa în Budapesta. Detima în „Egyetértés“ că Osman paşa a so­sita erl în Budapesta. Faia kossuthistă fiice, că Osman paşa odinioră se chiăma Farkas Adolf şi a fosta honveda. Prin vitejia lui a ajunsu la rangula de căpi­tane şi a fosta adjutantula lui Bem, cu care a luptatu alături pănă în fine şi când era totul, perduta s’a refugiata cu 90 de ofiţeri în Turcia, cari toţi au pă­şită în serviciu la militara turcescu. Intre aceşti 90 ofiţeri era şi Osman paşa, recte Farkas. Dintre cei 90 traescu numai doi, Osman paşa şi mareşalula Malmud. Osman paşa are o singură fată, cea mai frumosă din întreaga capitală turceasca, care poarta numele Niguar-Hanem și o poetă sărbătorită. Osman paşa a venita în Ungaria ca să’și cerceteze rudeniile, orice „Egyetértés.“ * * * Vânatoarea de la Ciurghiu. Se scrie din Gurghiu, că vânătorea de urşi se va ţine în 3 Octomvre­­. Vor­ lua parte principii Ferdinand, Friderica, Otto şi Leopold, principele bavarezi. Programa şcolei superioare de fetiţe a Reuniunei femeilor­ române din Arada şi provincie. Publicămă, după „Biserica şi Şcola“, programa nouei şcole de fetiţe din Aradu, aprobată din partea Consistoriului aradant sub numărul­ 3153 din 1890. înscrierile la acâstă școlă se voru face în Zilele dela 1 — 4 Octomvre inclusive, or prelegerile se voru începe la 6 Octomvre n. Pro­grama este urmatoarea : I. 1) Reuniunea femeilor­ române din Arada și provinciă cu 1 Octomvre 1890 st. n. deschide în Arada o­ scală supe­­rioră de fete gr. or. română de şese (6) clase cu limba de propunere limba ro­mână, care este îmbinată cu internată şi în care se vor­ propune obiectele de învăţămenta prescrise în legea de ins­trucţiune cu adausul­, că pe lângă acele obiecte se va mai propune: limba ger­mană, limba francesă, piano şi lucru de mână, în estensiunea referinţelor­ pre­tinse de trebuinţele vieţei noastre sociale. 2) Instrucţiunea în cele 4 clase inferiore se va preda după planul­ de învăţă­ment d edata de Consistoriula eparchiala din Aradu, or în cele 2 clase din urmă după planul­ prescrisa de lege. 3) Cor­­pula didactica ala acestei scóle se va compune, din una învăţătore, ca direc­­toră, o a doua învăţătore ordinară şi din mai mulţi membri angagiaţi ai cor­pului didactica dela institutul­ pedago­gi­co-teologica. 4) Instrucțiunea în limba francesă și piano se va prevede prin institutori speciali. II. 5) In aceasta scolă se voru primi eleve, cari au ajuns c etatea de 8 ani și au absolvata cela puțina două cursuri ale scóalei elementare poporale; elevele, cari se voru presenta, voru depune unii esamenu de primire şi se vorü împărţi în clase după resultatula ob­ţinută. 6) Elevele acestei scóle potü fi interne şi externe. 7) Internatura se va eloca în localitatea scólei şi sub supraveghierea comitetului reuniu­­nei şi a consistoriului eparchial. gr. or. româna din Arad­. 8) Elevele in­terne vor­ ave întrega prevedere în in­stitute 9) Modula de viaţă în institutii se va regula conforma recerinţelor­ hi­­gienice prin unii regulamenta de casă. II. 10. Elevele din internata au a solvi pentru didactru, instrucţiune din studiile ordinare, precum şi pentru în­­trega prevedere şi îngrijire din inter­nata o taxă anuală de 200 florini, care este a se solvi în 4 rate egale, şi adecă: la 1 Octomvre 50 fl., la 1 Ianuarie 50 fl., la 1 Martie 50 fl., şi la 1 Maiu ase­menea 50 fl., — elevele externe au a solvi anticipative un­ didactru lunara de 2 fl. în fiă­care lună. 11) Acele eleve, cari vor­ lua instrucțiune din limba francesă și piano, afară de taxele și di­dactru de mai sus­, au a solvi pentru fiă­care studiu din acestea câte 2 florini la lună. IV. 12) Elevele, cari se voru in­sinua la acesta institutii, vor­ ave a fi provefiute cu toate cărțile de lipsă, cu requisite de scrisa și desemna, precum și cu requisitele de cusuta și lucru de mână; i­ar cele din internata au să fie prevăzute cu: a) una țola pe saltea (matrața), b) o covertă de pata (covora), c) 2 perinl, d) 4 fețe de perinl, e) una țola sau plopona de acoperita, f) 4 le­­pedee (ctarşafurî), g) 6 ştergare, h) 6 salvete, i) cuţita, furculiţă, linguriţă, unu pahara, unu lavora de spălata, o peria de dinţi, unu sapuna şi doi pepteni. 1) Afară de aceste, schimburile sau albitu­rile trebuinciose din fie­care câte 1/2 de duzină, precum şi cu îmbrăcămintele şi încălţămintele trebuincioase. 13) Elevele, cari se presintă, au a produce atestata dela scóla anterioră. V. 14) Insinuările se potu face pănă la 1 Octomvre st. n. 1890 la di­recţiunea scólei superioare gr. or. române

Next