Gazeta Transilvaniei, octombrie 1890 (Anul 53, nr. 220-244)
1890-10-10 / nr. 227
ISTotiaToonaraenta „GAZETA TRANSILVANIEI“. Cu 1 Octoumrie 1890 stil« rechin s’a deschisă nou abonamentu, la care învităm pe toţi amicii şi sprijinitorii fetei nóastre. Preţuru abonamentului: Pentru Austro-Ungaria: pe trei luni 3 ti. pe şase luni 6 îl., pe unu anui 12 ti. Pentru România şi străinătate: pe trei toni 10 franci, pe şase luni 20 franci, pe anui anui 40 franci. Abonamente la numerele cu data de Duminecă: Pentru Austro-Ungaria , pe anui 2 fi., pe şase luni 1 ti. Pentru România şi străinătate: pe anii 8 franci, pe şase luni 4 franci. Abonarea se poate face mai uşorii şi mai repede prin mandate poştale. Domnii, cari se voru abona din nou să binevoescă a scrie adresa lămurită şi a arăta şi posta ultimă. Administraţiimea „Gizeî şi Transilvaniei“. Una nou atentată. Braşovu, 9 Octomvre v. 1890. încă una actu de violenţă ne mai pomenită în statele civilisate ale Europei a vîrîtu ministrulă Csaky în verigile lanţului nesfîrşită ală prigoniriloru, ce le îndură trei milione de Români din regagatulu Sfântului Ştefană. Abia s’a împlinită anulă, de când volniculă ministru a dată lovitura de morte esistenţei naţionale a gimnasiului română din Beiuşă, şi arălă acum dândă năvală asupra unui al doilea gimnasiu românescă. E vorba despre gimnasiulă română din Năseudă. Spirea, ce ne-o împărtăşesce biureulă telegrafică din Budapesta despre noulă atentată comisă de ministrulu Csaky în contra acestui gimnasiu, de sigură, că va sgudui din nou totu sufletulă românescă. Pană vomă primi informaţiunî mai detaiate în causă, lăsămu se urmeze aici ună articula de fondă ală farului guvernamentală „Kolozsvár“ dela 20 Octomvre, care confirmândă acésta scrie, o însoţesce cu următorele comentarii: „Raportămă despre ună evenimentă cu totulă nou în feliulă seu. Va produce supărare acestă evenimentă ; de bună sumă voră sări în contra nostră toți aceia, cari suntă dușmanii consolidărei statului maghiară , dar noi în cele din urmă mergemă pe-o cale dreaptă....... Pe noi nu ne agită și nu ne atinge nimică, fiindcă suntemă apărătorii dreptului și ai legei; suntemă susținătorii, executorii punctuoșî ai acesteia, apoi ori va durea acesta pe cineva, ori nu va dure, noi nu vrem și se suferimă pe nimenea, ca se se amestece în afacerile noastre. ,,Şi care este noutatea? Care e necasulă? „Csaky a regulamentată gimnasiulă din Năseudă! „Aşa dar—ne voră dice—după Beiuşă-Năsăudulu , apoi Blaşiulă, Braşovulă şi aşa mai departe. „Ministrulă Csaky, prin directorul sup. şcol., o dată, cu data de 11 Octomvre c., mnă ordină direcțiunei gimnasiului nascudénti, ca pe viitoru gimnasiulu se nu se mai numesca „greco-catolicu“ și „român“; programele școlare, ce aparii din a,nu în anu, se se redacteze de aici înainte în limba maghiară, seu decă se poate și în limba română și în limba maghiară; mai departe Se opresce strictă, ca în acele programe şi în genere în diarele şcolare se se mai româniseze* pe viitoru numele şcolariloru. „Directorulă supremă s’a dusă în personă la Năseudă, ca ordinulă ministrului se-lu aducă la adevărata lui valoare... „Ministrulă Csaky a procedată legalii, elă a câştigată valorea cuvenită regulamentelor esistente şi contracteloru încheiate şi ne bucuramu, că elă vede tote şi nu negligiază a vindeca nimică. „Contractulu privitoră la fundaţiunile năseudene, încheiată între stată şi cele 44 comune îndreptăţite din ţinutul Năsăudului, apoi regulamentulu privitoră la administrarea fundaţiunilor,şi totodată şi la susţinerea gimnasiului, în genere, nu face nici o amintire despre aceea, că fundaţiunile, seu şcolla superiora susţinută din fundaţiunle de caracteră „greco-cat.u, prin urmare confesională , sau de caracteră „românii11, prin urmare naţional. Nici naţionalitatea româna, nicî biserica greco catolică nu susţine acea şcolă, nici nu dă măcaru o lăscae pentru susţinerea ei. Institutulu e curată comunalii, aşadară de natură comună şi acestă caracteră este limpede esprimată în contractă. Décá dér aceastá școlă se susține din averea celor 44 comune, în care locuescu Români, Maghiari, German!; locuescu greco-catolicî, greco-orientalî, romano-catolicî, luteran!, mosaic! și alte religii, așaderá individ! de diferite religii, și decâ chiar în contractă e declarată limpede caracterulu comunii ală averei, nu înţelegemă, pentru ce gimnasiulă din Năseudă se numesce „greco-catolică“ şi pentru ce „română“, pe când acesta nu îşî află basă de dreptă nicî în contractă, nicî în regulamentulă privitoră la inspecţiunea supremă a institutului. „Aic! aşadară Csaky lucră curată pentru a câştiga valoare contractului şi sugrumă unii abusi, pentru că astfel de transgresiuni nu se pot suferi în nici o direcţiune... „După ce ministrul câştigă în acestă modă valoare esistenţei comune a institutului, aceasta comunitate trage după sine urmarea, că comunitatea o representă limba statului, adecă cea maghiară, a trebuită de să se ia disposițiunî, ca programa școlară să se redacteze în limba maghiară, pentru ca părinții maghiari și alții încă se potă ceti în ea... ,,Ar mai rămane disposițiunile privitoare la valahisarea numeloră. In afacerea aceasta încă a trebuită să se facă ceva, și forte ne bucurămă, că provocarea nostră a avută efectă în direcția aceasta.... Nu înțelegemu, de ce Mészáros se fia Mesarasiu, de ce Kocsis se fiă Cocișiu, și așa mai departe, după cum obicinuiau gimnasiile românesc la sud astfelă de nume.... .,Repetămă, că noi stămă pe basă legală şi de pe acésta basă împiedecămu orî-pe abasă, fiă elă comisă cu sciinţa, or nesciinţa. Născudenii au făcută acésta fără sciinţă, ei au umblată pe cărările vechi. Suntemă convinşi, că-şî voră recunósce greşala, şi că cu braţele deschise voră primi a restabili ordinea legală.“ FOILETONULÜ „GAZ. TRAN8.“ Valurile Tineretei. Romanü de Ivan Turg-heney. XIII. Sanin a rămaşii şi după prândii acolo. Fu reţinuta sub pretexta, că zăduful e mare — or după ce căldura se mai astîmpăra puțină, i s’a recomandată să meargă ,cu toții în grădină, unde vora ojiua sub dulcea umbră a salcâmilor. Sanin se învoi. Ela se simția nespusă de fericita. In cursul linii și uniformă ală vieții s’ascundu mari bucurii — și ela c’o desăvîrşită plăcere s’a dată pe sine plăcerilor, neaşteptând a nimica deosebita dela diua de acri, negândindu-se la diua de mâne şi neaducăndu-și aminte defiua de ieri. Ce fericire nespusa de mare e a petrece în societatea unei fete ca Gemma. Dar nu peste multa el, se va despărți de ea, de bună seama odată și pentru totdeauna; însă pănă când — după cum amintesce o romanță a lui Uhland — una și aceeași barcă îi agănă pe simlii valurilor vii și liniștite, până atunci se potă bucura, pănă atunci suntă fericiți! Și’ntradevăr, înaintea călătorului toate păreau plăcere și fericire. Doamna Lenore a grăi pe Sanin să joace dimpreună cu ea şi Pantaleon o partiă de „tresette“, învăţându-lă acesta simplu joca italiană de cărţi — câştigândo de la ele câţîva creiţari — şi rămânândă prea mulţumită şi esaltată. Pantaleone, la cererile ferbinţî ale lui Emily, îşi arăta arta cu căţeluşulă Tartaglia, — şi Tartaglia sălta peste ună beţigaşii, „vorbia“, adecă lătra, strănuta, închidea uşa cu botula, căuta pantoful, îngropata ala stăpânului său şi în fine c’o chiveră vechiă pe capu, representa pe generalul Bernadotte, care pentru trădările sale fu învrednicită de imperatul Napoleon cu cele mai grozave imputări. Representă și pe Napoleon, se înțelege, că Pantaleon, și încă foarte fideli, își puse mânile cruce, îșî trase pe ochi pălăria tricornurată, îngânându într’unii tona grosii și tare câteva vorbe franţuzesc!, dar Dumnezfeulu meu, în ce limbă franţuzescă... Privitorii rîdeau cu haza — mai alesă Sanin. Gemma cu deosebire soia să rîdă forte placuta şi în rîsulă său mesteca ceva tainică. Acestă ceva răpi şi fermeca pe Sanin întru atâta, că simţi dorinţa de a o săruta. In sfîrşită sosi și noaptea, întunecoasa noapte. Ela trebuia să cunoscă și ceea ce e cuviinciosa. își luâ de câteva ori rămasa bună dela fiăcare șifise de câteva ori tuturora, pănă mâne. (Cu Emily s’a sărutată) Sanin își luâ drumul cătră casă, ducendo în închipuirea lui chipul zhnbitorii, fantastică, liniştită şi indiferentă, dar totdeauna fermecătoră ală copilei. Ochii ei admirabilă de frumoşi ce acuşi se deschideau strălucitori şi curaţi ca soarele, acuşi întunecaţi şi pe jumătate acoperiţi de lungile-i gene, fluturau înaintea lui ca noaptea întunecosă şi adâncă; astfelă își închipuia ochii ei, în vreme ce celelalte calități se legănau înaintea lui plăcută şi dulce. La d-la Klüber şi la căuşele care l’au reținută în Frankfurt — c’mă cuvântă la toate cele ce’la munciau asară, în momentul acesta, foarte puțină se gândia. XIV Dar va fi timpulă şi locală să facemă prin câteva rânduri portretul lui Sanin. Mai înteiu, era ună tînără cinstită. De statură mijlociă, sulegetă, cu trăsurile feţei plăcute, deşi puţină neregulate, cu ochi vineţi prietenoşi, pără auriu deschisă cu obrajii de-o fineţă nobilă, albiroşii; şi ce e mai multă, firea lui copilărăscă, violă, şi faţa lui, inspirau atâta sinceritate şi încredere. — La prima privire ţi se păre încâtva simplu şi cela multă decă ai fi putută cunosce în elă pe copilulă familiilor nobile ale timpurilor trecute, pe acelă „copilă de familia* ce s’a născută în vre-una ’din câmpiile noastre libere şi pustii. Mersulă său era aspru, vocea puţină înecată, surîsulă, îndată ce privescl la elă.... ca ală unui infante, în fine sânătosă şi cam slăbuţă. Eră, astfelă era Sanin. Pe lângă aceste însă nici pe de parte nu era stupidă, ci din contră isteţă şi deşteptă. In mânia călătoriilor sale, ce le-a făcută în streinâtate, elă şi-a păstrată bunulă cumpătă în tóte; simţirile neliniştitore ce molipsiau aşa de tare tinerimea de pe atunci, înaintea lui erau pămentă necunoscută. ... Aceia, cari s’au întâlnită mai târcjiu cu Sanin, când deja se stinsese în elă locală şi puterea tinereţii — îlă aflau de totului totă altă omă. (7) „Gazeta“ ese în fiecare 41. iboamsite neun iutio-Oiwici Pe une ană 12N., pe ian. Inal 6 fl., Pe trei luni 3 fl. Pentru România d sirimitate: Pe uni and 40 franci, pe lése luni 20 franoi, pe trei luni 10 franci. Se prenumără la toate oficiele poștale din întru și din afară și la doi. colectori. Abonamenmin pentu Braiovi: la administrațiune, piața mare Nr. 22, etagiulu I.: pe unu ană 10 fl., pe lése luni 5 fl., pe ua) luni 2 fl. 50 or. Cu dusulu la casă. Pe una ană 12 fl. pe fese luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Una esemplarâ 6 or, ▼. a. tău 15 bani. Atâtti abonamentele cAtu și inserţiunile suntu a se pH»*, înainte. Ha cituta Atmtilitiatluia Tiuosrsîl»*. ■RAŞOVU, piaţa mare Mr. 22 Sri»i ri nofranoatB nu ta pri»•»pă. iiaaue'S'ipte nuae retrimită ! Birourile de amdini: Bra ovă, pata mare Nr 22 Înflorate mai prim«fo& în Vlena Zudolfu Roste Hausenstein (ie Volgsr 'Otto Maas), «nr»* Schuck, Alois Bernd M. Dukes, A. OppeWlr J.Ihnneburg’’ in Bu Upeată: A. W. Wollberger An on Meset Eckstein Sémat: la Frankfurt: 9. L. Daube;în Hamburg: A. Steiner. Preţulâ mferţiunilor tuo Peria tarmondíi pe o coloana 0 or. 21 HO or. Imbra pentru o puloare. Publicări mai dese după tanta şi învoială. Reclame pe pagina DI-a o aereă AO o», v. a. eău flO ani. Tis. 227. Br&tm, Mercur! 10 (221 Octomvre 1890. Cehii şi pactula. Din Praga sosesce soirea, că la 17 Octomvre n. deputatulu Dr Herbst dimpreună cu soţii săi de principii, a presentat- o interpelaţia cu privire la limitarea naţională a cercurilor judecătoresc. Cea dintâiu şedinţă a dietei boeme, ţinută la 17 Octomvre a fost o forte furtunosă. O vehementă discuţiune s’a ivita între locţiitora şi tinerii Cehi. Mareşalula provinciala a data cuvântulu locţiitorului, care a cetită în limba germană câteva pasage din raportulu comisiunei. Intre acestea Vaschaty şi Gregr, din partea Cehilor , tineri au începută să strige: Nu înţelegemă. Pretindemă în limba cehă!“ Locţiitorulă a răspunsa, că nu scie bine limba cehă. „Bine o scimți noi asta“ răs-