Gazeta Transilvaniei, iulie 1891 (Anul 54, nr. 145-169)

1891-07-24 / nr. 163

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 163—1891. la politica tradiţională de a vedea pe Italia neunită ? Toţi bărbaţii de stată ai Italiei îi doresce Franciei bună­stare şi prosperitate în desvoltarea ei.... Francesii şi Ungurii. Cunoscutul­ publiciştii fran­cesă Jules Delafosse, deputată din departamentul­ Calvados a scris, nu de multe, că pressa francesă nu este bine informată despre luptele dintre Maghiari şi naţiunile slave şi române din re­­gatul­ ungarii şi că are numai o slabă ideiă despre aceste lupte. Delafosse dojenesce în­deosebi pe Frances­ pentru simpatiile ce le-au arătată şi le mai arată Ungariei şi Maghiariloră scriindă între altele. Mai pretutindeni în Francia Ungurii suntă priviţi ca amicii noştri şi suntemă obicinuiţi a lăuda sentimentele cavale­­resci ce-i animézá. Kossuth şi insurecţiu­­nea grandiosă dela 1848, eră ce repre­­sentă pentru noi Ungaria ; şi noi cum suntemă, din instinctă, cu toate popoarele cari se revolteză, ne-am­ făcută o opi­­niune despre legenda revoluţionară. Decă Ungurii ar fi însufleţiţi numai de iubirea de independenţă, nu i-amă pute decâtă să-i lăudămă; dar ei suntă mai vârtosă lacoml de dominațiune. Este o rassă vi­­tează și falnică, dar gelosă, orgoliosă, egoistă, care nu voiesce să împartă cu nimenea drepturile și libertățile, ce le revindecă atâtă de mândru pentru ea. Cu toate că suntă în minoritate in Tran­silvania, Maghiarii au pusă mâna pe toate, îşi poate face omulă o ideiă despre libe­­ralismulă loră deci va ave în vedere, că ei nu acordeză decâtă ună singură man­dată de deputată celoră 3 milioane şi ju­mătate de Români, cari suntă sub stă­pânirea traslatiană. Ei suntă cinci milioane şi nu se mul­­ţumescă a avea partea jumătate a impe­riului, ce­­ lă domniă. Ei suntă, mai multă ca Germanii Austriei, cari dirigeza politica esteriösa său mai bine­­fisă cari au supus’o direcţiunei Germanilor). Francia n’are adversari mai reso­­luţi decâtă cum suntă Maghiarii, nu pentru­ că ne-ar urî, însă pentru că suntă împotriva alianţei franco-russe şi pen­tru­ că supremaţia Germaniei este condi­­ţiunea necesară a dominaţiunei lor­ proprie. Ar fi bine ca să se ţină samă de acesta la noi şi ca pressa francesă, atunci când se ocupă de străinătate, să renunţe de a’şi bate jocă de cetitorii ei cu dovecjile reciproce de simpatia ale Franciei pentru Ungaria şi ale Ungariei pentru Francia. Aceasta solidaritate de inimă între Maghiari şi noi este o pură nerod­id. Interesele noastre suntă din potrivă cu naţionalităţile cari scutură jugulă dua­lismului austro-ungară şi caută a cuceri autonomia lor, şi prin aceasta partea de influenţă ce li­ se cuvine în imperiu şi acolo unde suntă interesele noastre trebue să fie şi simpatiile noastre. „Pester Lloyd“ primesce o co­respondenţă din Parisă, care se plânge amară, că o parte a pressei francese îndreptă acum atacurile ei în contra dualismului austro­­ungară şi a Unguriloră, se plânge că deputatul­ Delafosse cere ca Francia se facă causă comună cu naţionalităţile ce se află „sub ju­gulă dualistă“. Nu puţină îlă tulbură pe co­­respondentul­ feiei din Pesta şi împrejurarea, că însuşi „Journal Officiel“ publică o dare de seama despre conferenţa ţinută de d-lă Ocăşianu în societatea etnografică. Este surprincjetoră, ofici­ală, că o fiatulă oficială deschide colonele sale „atacurilor­ ce le îndreptă ună irredentistă română în contra dualismului şi a statului ungu­­rescă“. Cetitorii noştri cunoscă cu­­prinsulă conferenţei despre care e vorba şi prin urmare potă se ju­dece decă este sau nu întemeiată plângerea corespondentului dela „P. Lloyd“, casă, dar fie-care privire în afară se părea mai multă, că o întăresce în credinţa, că vre­ună incidenţă gravă, poate chiar trădare, a putută să nimi­­cescă în ora din urmă planură pro­iectată. începea acum să însăreze, când stă în sfârşită soseste în fugă desperată o saniă, din care sare Leo şi tovarăşulă său. Ei ridicară din saniă o lădiţa mică şi o duseră cu îngrijire în casă. Sania se întoarse numai­decâtă și grăbi cătră ce­­tatea cea cu 100 de turnuri. După ce mai trecu o jumătate de oră, eră că amândoi bărbaţii, cu sudori pe faţă, întră în odaiă. — „S’a isprăvită! Bateria e în mâ­­nile noastre şi va funcţiona în momentulă de lipsă“. Magdalena îmbrăţişa pe bărbatulă curagiosă şi plânse de bucuriă. — „Nu esistă altă mijlocă“, striga ea, desfâcându-se de dânsulă, „decâtă forţa, prin care se poate asigura milioa­­nelor­ de locuitori din împărăţia rusescă ună gradă de libertate, în contra căreia puterea brută a unui Ţară crudă şi ego­ista şi a mirmidonilor!) lui se opune cu atâta tăriă“. Leo şi soţulă său goliră câteva pa­hare de Bordeaux, ce se afla pe masă, şi obosiţi se aruncară pe sofa. — „Era gata să desperămă“, în­cepu Leo, „pentru­ că pe când noi, cu vre­ o câteva ore mai ’nainte, ne felici­­tamă de terminarea exactă a minei, elec­­tricianul i se părea în faptă, că a avută prepusă, căci se opuse hotărîtă de a ne estrada bateria. A trebuită să mă între­­pună cu tată elocința mea, ca să îndu­plecă pe omulă, care se îndoia a ne da bateria. In urmă ni-o dete. Ea e la locă, dar acum, la lucru. Cam în 30 de ore împăratulă va sosi aici, pănă atunci avemă de lucru de ajunsă. Prietinii noș­tri au plecată deja cătră sticlă, noi de asemenea trebue să ne gătimă toate pen­tru casulă, când n’ar succede întreprin­derea“. — „Te’ndoesci ceva, Leo?“ întreba Magdalena. — „Noi trebue să ținemă contă de toate eventualitățile“. Se gătiră de dramă, peste nóapte veniră eră şi mai multe sănii, ai căroră voiajori întrară pe timpă scurtă în casă şi ora se depărtară. După o noapte aproape întregă nedor­­mită, începu­­ziua următore şi cu ea se apropiară orele multă aşteptare. Mai multe depeşe adresate aliaţilor­ în Moscva prin curieri proprii se aduseră în casa cea mică şi instruită pe Leo Suchorucov, sau cum se numia el, mai târziu, Leo Hartmann, despre mişcarea trenului împărătescă şi sosirea lui proiec­tată în Moscva. Amăsurată proiectului de călătorie, statorită la începută, înaintea trenului împărătescă merge de comună trenulă cu suita, sau trenulă cu bagagiulă. In călătoria împăratului spre Moscva, avea să se urmeze proiectulă acesta, dar în Simferopolă se făcu schimbare, așa că în locă de trenulă cu suita împărătescă, merse mai întâi trenulă separată ală îm­păratului. împăratulă trecu fără să i­ se întâm­ple ceva. înainte de sosirea împăratului în Moscva, pe amândouă părţile liniei ferate Kursk eraua­şedaţi gorodovoii totă la 25 paşi unulă de altul­. Incependă dela graniţa ocolului de Moscva, pănă la po­­dulă lui Vladimiră steteau funcţionarii de poliţie din partea cetăţii numită Ro­goski cu pristavulă loră; la puntea, aşezată lângă berăria din Sfiromat­­niki, era pristovulă din partea ce­­­tăţii numită Lefort, cu gorodovoii lui. După­­ ce trenură imperială trecuse no­­rocosă înainte, eră cam după o jumă­­tate de oră vine trenulă cu suita. Pris­­tavulă dela Rogoski tocmai își adunase gorodovoii, ca să se întorcă cu ei la Moscva, când de­odată răsună o esplo­­siune înfricoşată. Mina așezată dela casa cea mică își făcuse datoria sguduitoare. In urma esplosiunei, locomotiva dinainte se desfăcu de trenă, a doua de­­railase. Ală patrulea vagonă cu bagagiulă se întoarse cu ratele în susit. Așa tare fu puterea de esprosiune, că a fostă ri­dicată formală dintre vagoane. Toate va­­goanele au sărită de pe șine, câteva s’au pusă crucișă peste drumă. In momentulă dintâiu nimănui nu-i trecea prin minte, că esplosiunea vine dela o mină, ci în genere se credea, că a esplodată căldarea vre-unei locomotive ori s’a ruptă vr’ună podă și că sgomo­­tulă s’a produsă în urma acesta prin grămădirea vagoanelor, unulă asupra al­tuia. De aceea primele măsuri polițienesci se mărginiră numai asupra întorcerei şi păzirei vagonelor­ cu bagagiu. Abia du­­pă-ce s’au mai reculesă din spaima cea dintâiu, poliţiştii încongiurară casele din apropierea locului, unde s’a întâmplată nenorocirea. (Va urma.) SCIRILE PILEI. — 23 Iulie (4 Augustă.) Moştenitorul!! tronului românu, prin­cipele Ferdinand, după cum anunţă­­fia­rele din România, se va stabili în Iaşi, unde va ave o casă civilă şi militară proprie. Pentru acesta va da regele Carolă în fie­care ană o sumă de 250.000 de franci din caseta sa privată. * * * Una nou aparată de signale. Minis­­trulă ungurescă de comunicaţiune aflândă despre catastrofa dela Saint-Mandee, a avisată direcţiunea căilor­ ferate de stată ungare, ca câtă de curândă să esamineze noulă aparată automatică pen­tru signale (patent Sponar-Adler). Acestă aparată automatică are chiămarea să împedece ciocnirea de trenuri atunci, când aparatele optice de signale nu se vădă bine seu suntă asociate falsă. Esa­­minarea acestui aparată se va face în 5 Augustă în presenţa unei comisiuni de specialişti. * * * Monarchula la Bistriţă. Se spie, că Maiestatea Sa monarchală a hotărîtă să vină în toamna aceasta la Bistriţă pentru a lua parte la manevrele, ce se vor­ ţine în toamna aceasta între Bistriţă şi Reghină. Programul­ de călătorie ală Maiestăţii Sale este deja stabilită. Ma­iestatea Sa va sosi la Bistriţă în 12 Septemvre; în 13 Septemvre vor­ fi primite în audienţă diferitele deputaţiuni; în 14, 15 şi 16 Septemvre, Maiestatea Sa va esista la eserciţiile finale ale cor­pului 12 de armată; în 16 Septemvre după pranciă Maiestatea Sa va pleca la Timişora. * * * Manevrele de tomnă ale honvefilor­ vor­ dura 35 de­­film Trupele distric­tului 6 de honvecfi (Cluşiu) brigadele de infanterie 75 şi 76 (Rgmt. Inft. 21, 22, 23 şi 24) voră face eserciţii în bri­gadă lângă Târgu Mureşiului între 4 şi 8 Septemvre; din 9 pănă în 11 Septem­vre voră face eserciţii în divisiune, după terminarea cărora, din 13 pănă în 15 Septemvre, vor­ lua parte dimpreună cu armata comună la manevrele finale de cârpă între Bistriţa şi Reghinulă să­­sescă, în legătură cu corpul­ al­ 12-lea de armată din Ardeală. * * * Congresul­ internaţionalii pentru ser­­viciul­ sanitarii. In adunarea generală a oraşului Budapesta a hotărîtă, ca să se trimită o deputaţiune la preşedintele congresului internaţională pentru servi­­ciulă sanitară şi pentru demografia, în­trunită rendulă acesta la Londra, pentru a-lă ruga, ca peste trei ani congresul­ să se ţină în Budapesta. Ministrulă ungu­rescă de interne li-a făcută cunoscută cetăţenilor­ din Budapesta, că în privin­ţa acesta s’au şi făcută paşi de lipsă prin intermediulă ministeriului de esterne şi presidiulă congresului a primită cu bucuriă invitarea. * * * Circuli. Sidoli. Astăzi, la 8 ore sera mare representaţiune în beneficiulă Fa­miliei Bono. Vor­ debuta pe cale des­toinicii membrii ai acestei familii, pre­cum şi artiştii şi clovnii acestei societăţi. Programara e compusă din piesele cele mai alese ale repertoriului, dintre cari amintimă pe cea mai tînără călăreţă be­­neficiantă Michaela Bono, care va păşi pentru întâiaşi dată în pircuti pe cală apoi Bono şi d-ra Adela. Beneficianţii vor­ esecuta pe cai frumoasa piesă „Pas des deux nouveaux“. De asemenea va de­buta şi Mstr. Alecsander în „Jeu de Icaria“ membru al­ familiei Varady. A­­gilură elefantă „Blondin“ cu frumosulă „Pony“ şi măimuţa „Joco“ nu voră lip­si a contribui la succesulă representa­­ţiunei1j — Circulă e visitată în fie-care sera de ună publică numărosă. Nu pu­ţină atenţiune i­ se dă elefantului „Blon­din“ şi oailoră frumoşi dresaţi cu măes­­triă demnă de tată lauda. Amă înţelesă, că nu peste multă va sosi dela Iaşi şi tînârul­ Sidoli, care în cooperare cu în­­trega societate va da mai multe repre­­sentaţiuni nouă şi dintre cele mai alese. * * * Congresul­ internaţională geografică se va ţine în Berna, şi anume dela 10— 14 Augustă n. a. In decursulă congre­sului s’a proiectată a se face în Berna şi esposiţiune geografică internaţională, care va dura pănă la 18 Augustă. * * * Representaţiuni teatrale. In oraşulă Slatina (România) s’a dată două repre­­sentaţiuni teatrale de studenţii Slăti­­nenî sub conducerea d-lui profesoră I. Moisilu şi cu concursul­ d-sorei Cornelia Stanculescu şi Ecaterina Michailescu o re­presentaţiune s’a dată joi în 18 Iulie v. cu programuri : Kir Zuh­aridis, comedie de V. Alecsandri şi Cetatea Neamţului, dramă istorică de V. Alecsandri şi alta Sâmbătă în 20 Iulie v. c. cu programuri: Gine­rele lui Hagi Petcu, comediă de V. Alec­sandri şi Creditorii, comediă de V. Alec­sandri. Aceste representaţiuni s’au dată în folosulă unei escursiuni în România şi Transilvania. „Agitatori români.“ Sub acestă titlu publică gu­­vernamentalul­ „Kolozsvár“ dela 3 Augustă ună vehementă articulă de fondă, în care „incrimineză“ pe Românii Ardeleni din causa Memoriului studenţilor­ români de la Bucuresci, sub curentă, că atâtă acestă Memoriu, câtă şi tote mişcările românesc! produse din­­colce şi dincolo de Carpaţi, sunt­ puse la cale de Ultra-Românii ar­deleni, se plânge apoi în contra „toleranţei“, vechi Domne, şi a ,,liberalismului“ ungurescă, or la fine îşi termină articululă cu ur­­mătorele cuvinte caracteristice: Numai forţa brută poate să impună aceloră masse neculte, cari aici acasă şi pe pământulă românescă voescă să le răsvrătască în contra nostră. Aceste masse trebue să facemă să simtă, că noi suntemă o putere, care nu scie ce-i gluma şi decă lovesce, acestă lovitură nu i­ se poate da Inder­etă. „Şi nu atâtă massele, câtă mai multă pe agitatorii lor, trebue să-i tractămă cu o stripteţă esemplară. In părţile ar­delene trebue stîrpite mărăcinele, din cari

Next