Gazeta Transilvaniei, iulie 1891 (Anul 54, nr. 145-169)
1891-07-24 / nr. 163
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 163—1891. la politica tradiţională de a vedea pe Italia neunită ? Toţi bărbaţii de stată ai Italiei îi doresce Franciei bunăstare şi prosperitate în desvoltarea ei.... Francesii şi Ungurii. Cunoscutul publiciştii francesă Jules Delafosse, deputată din departamentul Calvados a scris, nu de multe, că pressa francesă nu este bine informată despre luptele dintre Maghiari şi naţiunile slave şi române din regatul ungarii şi că are numai o slabă ideiă despre aceste lupte. Delafosse dojenesce îndeosebi pe Frances pentru simpatiile ce le-au arătată şi le mai arată Ungariei şi Maghiariloră scriindă între altele. Mai pretutindeni în Francia Ungurii suntă priviţi ca amicii noştri şi suntemă obicinuiţi a lăuda sentimentele cavaleresci ce-i animézá. Kossuth şi insurecţiunea grandiosă dela 1848, eră ce representă pentru noi Ungaria ; şi noi cum suntemă, din instinctă, cu toate popoarele cari se revolteză, ne-am făcută o opiniune despre legenda revoluţionară. Decă Ungurii ar fi însufleţiţi numai de iubirea de independenţă, nu i-amă pute decâtă să-i lăudămă; dar ei suntă mai vârtosă lacoml de dominațiune. Este o rassă vitează și falnică, dar gelosă, orgoliosă, egoistă, care nu voiesce să împartă cu nimenea drepturile și libertățile, ce le revindecă atâtă de mândru pentru ea. Cu toate că suntă în minoritate in Transilvania, Maghiarii au pusă mâna pe toate, îşi poate face omulă o ideiă despre liberalismulă loră deci va ave în vedere, că ei nu acordeză decâtă ună singură mandată de deputată celoră 3 milioane şi jumătate de Români, cari suntă sub stăpânirea traslatiană. Ei suntă cinci milioane şi nu se mulţumescă a avea partea jumătate a imperiului, ce lă domniă. Ei suntă, mai multă ca Germanii Austriei, cari dirigeza politica esteriösa său mai binefisă cari au supus’o direcţiunei Germanilor). Francia n’are adversari mai resoluţi decâtă cum suntă Maghiarii, nu pentru că ne-ar urî, însă pentru că suntă împotriva alianţei franco-russe şi pentru că supremaţia Germaniei este condiţiunea necesară a dominaţiunei lor proprie. Ar fi bine ca să se ţină samă de acesta la noi şi ca pressa francesă, atunci când se ocupă de străinătate, să renunţe de a’şi bate jocă de cetitorii ei cu dovecjile reciproce de simpatia ale Franciei pentru Ungaria şi ale Ungariei pentru Francia. Aceasta solidaritate de inimă între Maghiari şi noi este o pură nerodid. Interesele noastre suntă din potrivă cu naţionalităţile cari scutură jugulă dualismului austro-ungară şi caută a cuceri autonomia lor, şi prin aceasta partea de influenţă ce li se cuvine în imperiu şi acolo unde suntă interesele noastre trebue să fie şi simpatiile noastre. „Pester Lloyd“ primesce o corespondenţă din Parisă, care se plânge amară, că o parte a pressei francese îndreptă acum atacurile ei în contra dualismului austroungară şi a Unguriloră, se plânge că deputatul Delafosse cere ca Francia se facă causă comună cu naţionalităţile ce se află „sub jugulă dualistă“. Nu puţină îlă tulbură pe corespondentul feiei din Pesta şi împrejurarea, că însuşi „Journal Officiel“ publică o dare de seama despre conferenţa ţinută de d-lă Ocăşianu în societatea etnografică. Este surprincjetoră, oficială, că o fiatulă oficială deschide colonele sale „atacurilor ce le îndreptă ună irredentistă română în contra dualismului şi a statului ungurescă“. Cetitorii noştri cunoscă cuprinsulă conferenţei despre care e vorba şi prin urmare potă se judece decă este sau nu întemeiată plângerea corespondentului dela „P. Lloyd“, casă, dar fie-care privire în afară se părea mai multă, că o întăresce în credinţa, că vreună incidenţă gravă, poate chiar trădare, a putută să nimicescă în ora din urmă planură proiectată. începea acum să însăreze, când stă în sfârşită soseste în fugă desperată o saniă, din care sare Leo şi tovarăşulă său. Ei ridicară din saniă o lădiţa mică şi o duseră cu îngrijire în casă. Sania se întoarse numaidecâtă și grăbi cătră cetatea cea cu 100 de turnuri. După ce mai trecu o jumătate de oră, eră că amândoi bărbaţii, cu sudori pe faţă, întră în odaiă. — „S’a isprăvită! Bateria e în mânile noastre şi va funcţiona în momentulă de lipsă“. Magdalena îmbrăţişa pe bărbatulă curagiosă şi plânse de bucuriă. — „Nu esistă altă mijlocă“, striga ea, desfâcându-se de dânsulă, „decâtă forţa, prin care se poate asigura milioanelor de locuitori din împărăţia rusescă ună gradă de libertate, în contra căreia puterea brută a unui Ţară crudă şi egoista şi a mirmidonilor!) lui se opune cu atâta tăriă“. Leo şi soţulă său goliră câteva pahare de Bordeaux, ce se afla pe masă, şi obosiţi se aruncară pe sofa. — „Era gata să desperămă“, începu Leo, „pentru că pe când noi, cu vre o câteva ore mai ’nainte, ne felicitamă de terminarea exactă a minei, electricianul i se părea în faptă, că a avută prepusă, căci se opuse hotărîtă de a ne estrada bateria. A trebuită să mă întrepună cu tată elocința mea, ca să înduplecă pe omulă, care se îndoia a ne da bateria. In urmă ni-o dete. Ea e la locă, dar acum, la lucru. Cam în 30 de ore împăratulă va sosi aici, pănă atunci avemă de lucru de ajunsă. Prietinii noștri au plecată deja cătră sticlă, noi de asemenea trebue să ne gătimă toate pentru casulă, când n’ar succede întreprinderea“. — „Te’ndoesci ceva, Leo?“ întreba Magdalena. — „Noi trebue să ținemă contă de toate eventualitățile“. Se gătiră de dramă, peste nóapte veniră eră şi mai multe sănii, ai căroră voiajori întrară pe timpă scurtă în casă şi ora se depărtară. După o noapte aproape întregă nedormită, începuziua următore şi cu ea se apropiară orele multă aşteptare. Mai multe depeşe adresate aliaţilor în Moscva prin curieri proprii se aduseră în casa cea mică şi instruită pe Leo Suchorucov, sau cum se numia el, mai târziu, Leo Hartmann, despre mişcarea trenului împărătescă şi sosirea lui proiectată în Moscva. Amăsurată proiectului de călătorie, statorită la începută, înaintea trenului împărătescă merge de comună trenulă cu suita, sau trenulă cu bagagiulă. In călătoria împăratului spre Moscva, avea să se urmeze proiectulă acesta, dar în Simferopolă se făcu schimbare, așa că în locă de trenulă cu suita împărătescă, merse mai întâi trenulă separată ală împăratului. împăratulă trecu fără să i se întâmple ceva. înainte de sosirea împăratului în Moscva, pe amândouă părţile liniei ferate Kursk erauaşedaţi gorodovoii totă la 25 paşi unulă de altul. Incependă dela graniţa ocolului de Moscva, pănă la podulă lui Vladimiră steteau funcţionarii de poliţie din partea cetăţii numită Rogoski cu pristavulă loră; la puntea, aşezată lângă berăria din Sfiromatniki, era pristovulă din partea cetăţii numită Lefort, cu gorodovoii lui. După ce trenură imperială trecuse norocosă înainte, eră cam după o jumătate de oră vine trenulă cu suita. Pristavulă dela Rogoski tocmai își adunase gorodovoii, ca să se întorcă cu ei la Moscva, când deodată răsună o esplosiune înfricoşată. Mina așezată dela casa cea mică își făcuse datoria sguduitoare. In urma esplosiunei, locomotiva dinainte se desfăcu de trenă, a doua derailase. Ală patrulea vagonă cu bagagiulă se întoarse cu ratele în susit. Așa tare fu puterea de esprosiune, că a fostă ridicată formală dintre vagoane. Toate vagoanele au sărită de pe șine, câteva s’au pusă crucișă peste drumă. In momentulă dintâiu nimănui nu-i trecea prin minte, că esplosiunea vine dela o mină, ci în genere se credea, că a esplodată căldarea vre-unei locomotive ori s’a ruptă vr’ună podă și că sgomotulă s’a produsă în urma acesta prin grămădirea vagoanelor, unulă asupra altuia. De aceea primele măsuri polițienesci se mărginiră numai asupra întorcerei şi păzirei vagonelor cu bagagiu. Abia după-ce s’au mai reculesă din spaima cea dintâiu, poliţiştii încongiurară casele din apropierea locului, unde s’a întâmplată nenorocirea. (Va urma.) SCIRILE PILEI. — 23 Iulie (4 Augustă.) Moştenitorul!! tronului românu, principele Ferdinand, după cum anunţăfiarele din România, se va stabili în Iaşi, unde va ave o casă civilă şi militară proprie. Pentru acesta va da regele Carolă în fiecare ană o sumă de 250.000 de franci din caseta sa privată. * * * Una nou aparată de signale. Ministrulă ungurescă de comunicaţiune aflândă despre catastrofa dela Saint-Mandee, a avisată direcţiunea căilor ferate de stată ungare, ca câtă de curândă să esamineze noulă aparată automatică pentru signale (patent Sponar-Adler). Acestă aparată automatică are chiămarea să împedece ciocnirea de trenuri atunci, când aparatele optice de signale nu se vădă bine seu suntă asociate falsă. Esaminarea acestui aparată se va face în 5 Augustă în presenţa unei comisiuni de specialişti. * * * Monarchula la Bistriţă. Se spie, că Maiestatea Sa monarchală a hotărîtă să vină în toamna aceasta la Bistriţă pentru a lua parte la manevrele, ce se vor ţine în toamna aceasta între Bistriţă şi Reghină. Programul de călătorie ală Maiestăţii Sale este deja stabilită. Maiestatea Sa va sosi la Bistriţă în 12 Septemvre; în 13 Septemvre vor fi primite în audienţă diferitele deputaţiuni; în 14, 15 şi 16 Septemvre, Maiestatea Sa va esista la eserciţiile finale ale corpului 12 de armată; în 16 Septemvre după pranciă Maiestatea Sa va pleca la Timişora. * * * Manevrele de tomnă ale honvefilor vor dura 35 defilm Trupele districtului 6 de honvecfi (Cluşiu) brigadele de infanterie 75 şi 76 (Rgmt. Inft. 21, 22, 23 şi 24) voră face eserciţii în brigadă lângă Târgu Mureşiului între 4 şi 8 Septemvre; din 9 pănă în 11 Septemvre voră face eserciţii în divisiune, după terminarea cărora, din 13 pănă în 15 Septemvre, vor lua parte dimpreună cu armata comună la manevrele finale de cârpă între Bistriţa şi Reghinulă săsescă, în legătură cu corpul al 12-lea de armată din Ardeală. * * * Congresul internaţionalii pentru serviciul sanitarii. In adunarea generală a oraşului Budapesta a hotărîtă, ca să se trimită o deputaţiune la preşedintele congresului internaţională pentru serviciulă sanitară şi pentru demografia, întrunită rendulă acesta la Londra, pentru a-lă ruga, ca peste trei ani congresul să se ţină în Budapesta. Ministrulă ungurescă de interne li-a făcută cunoscută cetăţenilor din Budapesta, că în privinţa acesta s’au şi făcută paşi de lipsă prin intermediulă ministeriului de esterne şi presidiulă congresului a primită cu bucuriă invitarea. * * * Circuli. Sidoli. Astăzi, la 8 ore sera mare representaţiune în beneficiulă Familiei Bono. Vor debuta pe cale destoinicii membrii ai acestei familii, precum şi artiştii şi clovnii acestei societăţi. Programara e compusă din piesele cele mai alese ale repertoriului, dintre cari amintimă pe cea mai tînără călăreţă beneficiantă Michaela Bono, care va păşi pentru întâiaşi dată în pircuti pe cală apoi Bono şi d-ra Adela. Beneficianţii vor esecuta pe cai frumoasa piesă „Pas des deux nouveaux“. De asemenea va debuta şi Mstr. Alecsander în „Jeu de Icaria“ membru al familiei Varady. Agilură elefantă „Blondin“ cu frumosulă „Pony“ şi măimuţa „Joco“ nu voră lipsi a contribui la succesulă representaţiunei1j — Circulă e visitată în fie-care sera de ună publică numărosă. Nu puţină atenţiune i se dă elefantului „Blondin“ şi oailoră frumoşi dresaţi cu măestriă demnă de tată lauda. Amă înţelesă, că nu peste multă va sosi dela Iaşi şi tînârul Sidoli, care în cooperare cu întrega societate va da mai multe representaţiuni nouă şi dintre cele mai alese. * * * Congresul internaţională geografică se va ţine în Berna, şi anume dela 10— 14 Augustă n. a. In decursulă congresului s’a proiectată a se face în Berna şi esposiţiune geografică internaţională, care va dura pănă la 18 Augustă. * * * Representaţiuni teatrale. In oraşulă Slatina (România) s’a dată două representaţiuni teatrale de studenţii Slătinenî sub conducerea d-lui profesoră I. Moisilu şi cu concursul d-sorei Cornelia Stanculescu şi Ecaterina Michailescu o representaţiune s’a dată joi în 18 Iulie v. cu programuri : Kir Zuharidis, comedie de V. Alecsandri şi Cetatea Neamţului, dramă istorică de V. Alecsandri şi alta Sâmbătă în 20 Iulie v. c. cu programuri: Ginerele lui Hagi Petcu, comediă de V. Alecsandri şi Creditorii, comediă de V. Alecsandri. Aceste representaţiuni s’au dată în folosulă unei escursiuni în România şi Transilvania. „Agitatori români.“ Sub acestă titlu publică guvernamentalul „Kolozsvár“ dela 3 Augustă ună vehementă articulă de fondă, în care „incrimineză“ pe Românii Ardeleni din causa Memoriului studenţilor români de la Bucuresci, sub curentă, că atâtă acestă Memoriu, câtă şi tote mişcările românesc! produse dincolce şi dincolo de Carpaţi, sunt puse la cale de Ultra-Românii ardeleni, se plânge apoi în contra „toleranţei“, vechi Domne, şi a ,,liberalismului“ ungurescă, or la fine îşi termină articululă cu următorele cuvinte caracteristice: Numai forţa brută poate să impună aceloră masse neculte, cari aici acasă şi pe pământulă românescă voescă să le răsvrătască în contra nostră. Aceste masse trebue să facemă să simtă, că noi suntemă o putere, care nu scie ce-i gluma şi decă lovesce, acestă lovitură nu i se poate da Inderetă. „Şi nu atâtă massele, câtă mai multă pe agitatorii lor, trebue să-i tractămă cu o stripteţă esemplară. In părţile ardelene trebue stîrpite mărăcinele, din cari