Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1892 (Anul 55, nr. 1-23)

1892-01-14 / nr. 9

Pagina 2, şi slava, de altă parte sartea comună, precum şi sentimentula viu al­ libertăţii. D­e Dumnezeu, ca inştiinţa vostră după emancipare de sub egemonia altora na­ţionalităţi să fiă încoronată de cela mai bună succesii. Dacă sprijinul şi morala ala asupriţilora ve poate ajuta ceva, con­taţi la noi. Redacţiunea chtarului „Obsor “ Partidula naţionala slovaca salută pe Românii întruniţi în a patra confe­­renţă naţională ca pe anteluptătorii pen­tru emanciparea tuturora naţionalităţi­­lor­ asuprite din Ungaria şi Transilva­nia. Să trăescă! „Narodnic Noviny“. „Obzor“ despre coaliţiunea na­­ţionalităţiloru. „Obzor“ din Agraria, organula par­tidei naţionale croate independente, dis­cută situaţiunea politică a poporelor­ ne­maghiare din Ungaria şi crice privitora la Slovaci, că aceştia prin politica lora de pasivitate au găsită calea cea adevărata, deoarece sub împrejurările date acesta este singura cale posibilă, de a protesta în faţa Europei în contra asuprirei lora. E de regretata numai, că Serbii din Un­garia nu au luata aceeaşi resoluţiune şi că vederile lora asupra atitudinei faţă de hegemonia Maghiarilor, sunta îm­părţite. Sunta Sârbi, cari aderază la candi­daturi cu programuid partidei oposiţio­­nale apponyiste, şi erăşi sunta de aceia, cari pacteză cu partida guvernamentală şi voescd se voteze pentru candidaţi, cari nu sunta Sârbi. Ambele procederi, şi cu deosebire acesta din urmă, e detestabilă. De aceea triatura „Branik“ din Neoplanta are pe deplină dreptate, când cp°ei­că Sârbii ori se voteze pentru candidaţii sârbesci, ori să nu ia parte la alegeri. Pentru acastă părere vorbesc a două motive: mai întâiu cu privire la naţionalități toate partidele maghiare sunt­ egale una cu alta, şi pe de altă parte, trebue, decă nu se poate altcum, păstrată prestigiula morala. De mare însemnătate ar fi insă deci naţionalităţile nemaghiare din Tungaria ară păşi in unire şi compacte. Patrioţii cei mai distinşi ai singuraticelora naţionalităţi ar trebui să ţină în fiă­ care and adunări, aşa Slovacii Românii şi Nemţii, etc. şi să dis­cute afacerile lord speciale. Fiă­ care din adunările aceste se alega cinci delegaţi din sânula lord, cari se vora întruni într’o adunare generală şi să discute asupra afa­­cerilora generale ale naţionalităţilor­ ne­maghiare. In chipula acesta ar pute naţionalităţile asuprite să pună activitatea representan­ţelora lora reale faţă de parlamentul­ oficială. Şi în provederea lora comună şi compactă se va pute afla una contra mijlocă în contra volniciei şi hegemoniei maghiare. ţări când este vorba de sporirea popu­­laţiunei, cu toate acestea nu suntemă dintre cele din urmă state. Diferitele cause, şi mai cu sema lipsa de igienă, de îngrijiri medicale, facă să pieră sumă de copii, scurteză viaţa la o sumă de adulţi în ţara nostră. S’a scrisă şi s’a vorbita de ajunsă cu privire la acésta; s’a arătată mijloacele de îndreptare, şi ce este drepta, s’a făcuta puţină îndreptare. Avemă însă multă de făcută pentru ca se ajungemă a pune populaţiunea ro­mână în rândula statelor, unde traiulă populaţiunei contribue la sporire şi la întărire. O altă cestiune se înfăţişază când este vorba despre mişcarea populaţiunei în România şi anume: Cresce ore po­pulaţiunea română în raportă cu popu­laţiunea israelită în aşa proporţiune încâta să nu ne insufle nici o îngrijire pentru viitoră ? Acestă cestiune m’a preocupată ca şi pe alţii­ şi suntă aprope două-zeci de ani de când ami scrisă, că întru câta pri­­vesce Moldova, disproporţiuneă între sporirea poporaţiunei române şi a po­­poraţiunei israelite ne ameninţă într’ună viitoră mai multă seu mai puţina de­părtată, cu o adevărată copleşire. Ei astăzi când graniţele ţerei noastre sunt­ deschise unei adevărate năvăliri de ele­mente stăine şi mai cu sămă de evrei ruşi şi galiţieni, îngrijirea de odinidră este cu multă mai mare. Şi pentru a ne convinge de acesta să cercetăm­ una câte una, faptele prin cari se manifes­­teză mişcarea populaţiunei Moldovei. Voma începe cu căsătoriile. In 1890 s’au celebrată în oraşele din Moldova 3,666 de căsătorii, dintre cari 2,244 că­sătorii ortodoxe, 1,233 căsătorii israelite, 122 catolice şi restul a alte confesiuni. Raportândă la sută aceste căsătorii se constată că din 100 căsătorii e Iau fostă şi ortodoxe şi 37 israelite. Cu alte cu­­vinte în oraşele Moldovei mai multă de jumătate din căsătorii au fosta israelite. Trecă la nasceri. In 1890 s’au năs­cută în oraşele Moldovei 11,569 de prunci, dintre cari 5,654 ortodoxi şi 5,359 israeliţi sau la 100 , 48 ortodoxi şi 46 israeliţi. Prin urmare cu privire la nasceri s’au născută mai atâţi israe­liţi câţi ortodocşi. Venimă la morţi. Au murită în 1890 în oraşele Moldovei 10,447 inşi, dintre cari 6,539 ortodocşi şi 3,270 israeliţi, sau în procente, au murită dintr’o sută 62 ortodocşi şi numai 31 israeliţi. Ce ne spune aceste cifre ? Că în 1890 s’au născută în oraşele Moldovei 5,654 prunci ortodocşi şi au murită 6,549, adecă că au murită dintre orto­docşi cu 895 mai multa decâtă s’au năs­cuta. Că în acelaşi ană s’au născută 5,359 prunci israaliţi şi au murită 2,370 adecă că s’au născuta 2,089 prunci israiliţi mai multa decâtă au murită. Er în procente: In 1890 popolaţiu­­nea românesca din oraşele Moldovei s’a împuţinata cu 895 suflete, er poporaţiu­­nea israelită s’a înmulţită cu 2,089 su­flete! Altceva. Statistica popolaţiunei ne mai spune că în oraşele din Muntenia popolaţiunea ortodoxă de abia a crescută în 1890 cu 2.219 suflete şi cea israilită cu 954 suflete. Cu alte cuvinte, că chiar în oraşele din Muntenia, populaţiunea ortodoxă a crescuta cu puţină deosebire, câta a crescuta populaţiunea israelită în oraşele Moldovei, ci că elementulă is­­raelită chiar în oraşele Muntenii se în­­mulţesca aproape câtă elementulă orto­doxa, întrebă: Este oare o stare normală aceea în care se constată, că într’o ţară deşi cu totul a ortodoxă, poporaţiunea ortodoxă din oraşele Moldovei se mic­­şoreză cu 78 la °/0 şi cea israelită se înmulţeşte cu 184 la % ? Că în cealaltă jumătate a ţerei, adecă Muntenia, popu­­ţiunea ortodoxă de abia cresce cu ju­mătate mai multa decâtă cea israelită? Este o stare normală acea unde se constată, că în oraşele Moldovei se nască atâţi ortodocşi câţi şi israiliţi, or când este vorba de morte, se constată, că mord de două ori mai mulţi ortodocşi, decâta israeliţi? Se poate, că aceasta situaţiune să nu îngrijescă pe acei cari au declarata pe faţă, că vroiescă să facă din populaţiu­nea israelită burghezimea română. Se poate, că acesta tristă şi ingrijitoare si­tuaţiune se bucure pe acei cari visază desfiinţarea nemului românesca; ea nu poate însă, să nu pună pe gânduri, pe cei, cari ’şi dau semă despre tristele re­­sultate pe a produsa şi va produce în viitoră predomnirea elementelor­ stăine în oraşele Romnâiei. Reservându-mi a reveni asupra ces­­tiunei cu privire la mişcarea popolaţiu­nei rurale ’mi permită a atrage seriosă atenţiune a bunilora Români asupra stă­rii populaţiunei din oraşele române. („Economia Naţională“). P. S. Aurel­ianu. GAZETA TRANSILVANIEI. SOIRILE PILEI. — 13 (26) Ianuarie. Căsătoria moştenitorului tronului ro­mânii cu princesa de Edinburg nu se va face, spune „Naţionalul!!“. In cele din urmă familia regală a Angliei ar fi re­­fusatii aceasta încuscrire, după insisten­ţele familiei imperiale a Rusiei. In le­gătură cu acest refusit este şi desminţirea dată de „Timpula“ unui chiar e­vienesc, care publicase o conversaţia a unui din redactorii săi cu d. Tache Ionescu pri­­vitoare la acăstă căsătorie. E de notată, că „Timpula“ a data acestă desminţire 10 zile după ce acostă conversaţie foarte autentică, fusese publicată în ziarele noastre.* * * Ministrul­ Csáky şi Jidovii, zilele trecute, ministrul a de culte şi instruc­ţiune publică, contele Albin Csáky, a mersa la Timişora unde a declarata, că va sprijini şi ca aproba mişcarea Jidovilor din nordi pentru egala­torii îndreptăţire con­fesională. — Înainte der fii lui Levi şi Nathan, căcî miniştrii unguresc! încă vă secundăză.* * * Şedinţa publică, ce s’a arangiata erl din partea societăţii de lectură a stu­­denţilor, dela şcolele medii române gr. or. din loou, a succesd câta se poate de bine. Sala cea mare a gimnasiului, cum şi galeriile, erau pline de una publică aleso, bărbaţi şi femei. Producţiunea ti­­nerimei a succes­ peste aşteptare. Co­­rala vocala şi orchestra societăţii au esecutata forte bine piesele din pro­gramă; unele din ele la stăruinţa pu­blicului au trebuită se fie repetate. Fur­­tunoase şi meritate aplause a storsă tine­­rulă T. Uremia prin disertaţiunea sa despre haiduci, care a fosta lucrată cu multă diriginţă şi cu succes frumos. Tinerul C. Comanescu cu melodiosa sa voce de baritond a încântata publicula. De ase­menea poesia „Jidanula călare“, de Speranţă, a fosta declamată din partea studentului lord. Popovici cu una suc­­cesă neaşteptata. Bine a fostă predată şi piesa „Iuliu Cesar“, de Shakespeare (actura III, scena II) din partea tine­rilor: D. Bejiu (Brutus), I. Bordea (An­tonius), I. Ionoviciu, O. Vasa, P. Givu­­lescu şi C. Dure (cetăţeni). In totală tinerii au fosta multă aplaudaţi. Saşi membrii unei societăţi maghiare. Cetima în „Kolozsvár“, că comitatula Ternavei mari şi oraşele săsesc­ Sighişora, Cincu-mare, Cohalm, Mediaşă şi Sân- Augustina au intrata în societatea isto­­rică maghiară ca membri ordinari. „Ko­lozsvár“ salută cu bucurie acesta pasa ala Saşilora.* * ■¥ Limba ruseasca in statele europene. Limba rusăscă începe a se lăţi din ce în ce mai multa. Mai mulți oficeri din armatele europene petrecu în Rusia cu scopa să studieze limba rusescă. O tele­gramă din Petersburg 4i°e c că foile ru­­sesci comunică lucruri interesante despre acesta. In Charcov au sosita zilele tre­cute oficeri prusieni cu scopă de-a în­văţa rusesce; totfi acolo petrecfi de-ună timpfi încăce o câtă întregă de oficeri englesi tota cu intenţia de-a învăţa ru­­sesce. In Kazan iau lecţiuni din limba rusescă oficerl din armata comună austro­­ungară, or Petersburgula e plina de ofi­­cerl francesi, cari învaţă rusesce. Ici colo mai sunta răspândiţi câte una oficera italiana, cari se silescă din resputeri a învăţa limba rusăscă.* * * M. S. Regele Carol I, însoţita de A. S. R. principele Ferdinand, va sosi în capitală mâne diminăţa la orele 9 şi ju­mătate, zice „Timpula“ * * * Din Brana ni­ se scrie. Intrunula din din anii trecuţi ai „Gazetei“ se scrie din Tera­oltului, că protopretorii Aldulia Me­­ţiană şi Iacoba Popeneciu ar fi suspen­daţi din posturile lora. Soirea acesta este neexactă, de-orece protopretorele Iacobă Popeneciu se află şi de presinte ca atare în fruntea cercului Brană şi pe câta scima noi, se bucură şi acumă ca şi mai înainte de încrederea mai mari­­lora şi de stima subordinaţilor­ săi. Apoi Aldulea Meţianu, ce e dreptă, a suspinsa din acela posta, dară e aplicată la co­­mitata în alta postă mai cu asemenea léfá. Bátetóre la ochi însă este substi­tuirea pretorelui Rusz Károly, carele după trecutula şi sciinţa lui, n’ar fi pa­­pa de a conduce una cercă şi pe lângă altele are şi puţină vară în cercă şi consulta ar fi, ca conducerea cercului Arpaşului să se concrudă unui bărbată mai probată. — Tată unu oltenii. * 11­­4: Primatele Vasary — cardinala. Papa Leo XIII a subscrisa, la 14 i. c., breve­­tula prin, care primatele Vasary este numită membru ală colegiului cardi­­nalilora.* * sfc Alegeri sângeroase. Se scrie din Chi­­chinda-mare, că în St.­Mărtinulă-sâr­ Nr. 9—1892 bescă advocatu­ră Orsó Mátyás din Beci cherecula-mare a ţinută o vorbire de corteşire pentru candidatură guvernului Gsdvossy. Ună alegetora oposiţională, în decursul­ vorbirei, i-a aruncată o petră în capa și Orso căctu indata la pă­­mântu, ea morta. Poporulă era atâtă de înfuriata în contra guvernamentali­­lor, încâtă pe Orso a trebuită să-lă ducă în comuna vecină ca să-la îngri­­jască și să-la cureze. — Minunate ale­geri au să fiă de rândula acesta. ❖ # * Bandiţii ruşi. Din Odesa se tele­­grafieză ziarelora nemţesci. Trenură de persoane, care circulă între Batum şi Czakwa, a fosta atacata în ziua 6® 7 Ianuarie sera de o bandă de tâlhari în­armaţi cu pasul Lancaster. Toţi pasagerii, precum şi vagonula postala, au fosta je­fuiţi. Doi fraţi, cari s’au împotrivită ban­­diţilora, au fostă împuşcaţi. In oraşul­ Mahimdzan, pe acelaşi dramă, a fostă atacata 4­lele trecute ziua în ameea mare vestitula doctora Kristovici în casa sa, de cătră şese bandiţi şi jefuită de tota ce avea.* * * Jack spiniscatornla arestată? Din New-York se anunţă: Englesula Henry Dowd, zisă și Jack spintecătorula, a fost arestata deunăzi sera, pe când tăia gâ­­tulă cu una briciu unui pină beata. După arestare, Dowd mărturisi, că în decur­­sul a­celora din urmă trei septemâni co­misese șase astfela de omoruri. Cele mai multe victime ale lui Dowd suntă Nemţi, mumăsa a fostă insultată odinioră de una nemţă.* * * La esposiţia de musică şi teatru din Viena s’au anunţata pănă acum 383 es­­posanţi din Austro-Ungaria şi 324 din străinătate. Afară de acesta, la ordinulă Ţarului, s’a formată şi una comitetă spe­cială rusescă pentru participare la espo­­siţie. Esposiţia va fi împărţită în sec­­ţiuni, după state.* * * O rugare.*) Domnii, cari au primită liste de abonamente la opură „Datine şi credinţe poporale“, sunt­ rugaţi a­ le îna­poia pănă în 13 februarie a. c. nesmin­tită, la tipografia „Aurora“ în Gherla (Szamosujvár) ori la subscrisula. Rodna-vechiă (O-Radna) Tran­silvania, 22 Ian. 1892, I. P. Beteganulă.* * * Din Rusia. In Petersburg s’a publi­cată deunări­ună acasa, după care toate espesele, ce purcedă din motive religiose, se voră pedepsi cu deportațiune la Si­beria, seu cu muncă silnică. *) Celelalte foi sunt­ rugate a reproduce acestă anunță. I. P. R.

Next