Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1892 (Anul 55, nr. 1-23)
1892-01-14 / nr. 9
Pagina 2, şi slava, de altă parte sartea comună, precum şi sentimentula viu al libertăţii. De Dumnezeu, ca inştiinţa vostră după emancipare de sub egemonia altora naţionalităţi să fiă încoronată de cela mai bună succesii. Dacă sprijinul şi morala ala asupriţilora ve poate ajuta ceva, contaţi la noi. Redacţiunea chtarului „Obsor “ Partidula naţionala slovaca salută pe Românii întruniţi în a patra conferenţă naţională ca pe anteluptătorii pentru emanciparea tuturora naţionalităţilor asuprite din Ungaria şi Transilvania. Să trăescă! „Narodnic Noviny“. „Obzor“ despre coaliţiunea naţionalităţiloru. „Obzor“ din Agraria, organula partidei naţionale croate independente, discută situaţiunea politică a poporelor nemaghiare din Ungaria şi crice privitora la Slovaci, că aceştia prin politica lora de pasivitate au găsită calea cea adevărata, deoarece sub împrejurările date acesta este singura cale posibilă, de a protesta în faţa Europei în contra asuprirei lora. E de regretata numai, că Serbii din Ungaria nu au luata aceeaşi resoluţiune şi că vederile lora asupra atitudinei faţă de hegemonia Maghiarilor, sunta împărţite. Sunta Sârbi, cari aderază la candidaturi cu programuid partidei oposiţionale apponyiste, şi erăşi sunta de aceia, cari pacteză cu partida guvernamentală şi voescd se voteze pentru candidaţi, cari nu sunta Sârbi. Ambele procederi, şi cu deosebire acesta din urmă, e detestabilă. De aceea triatura „Branik“ din Neoplanta are pe deplină dreptate, când cp°eică Sârbii ori se voteze pentru candidaţii sârbesci, ori să nu ia parte la alegeri. Pentru acastă părere vorbesc a două motive: mai întâiu cu privire la naţionalități toate partidele maghiare sunt egale una cu alta, şi pe de altă parte, trebue, decă nu se poate altcum, păstrată prestigiula morala. De mare însemnătate ar fi insă deci naţionalităţile nemaghiare din Tungaria ară păşi in unire şi compacte. Patrioţii cei mai distinşi ai singuraticelora naţionalităţi ar trebui să ţină în fiă care and adunări, aşa Slovacii Românii şi Nemţii, etc. şi să discute afacerile lord speciale. Fiă care din adunările aceste se alega cinci delegaţi din sânula lord, cari se vora întruni într’o adunare generală şi să discute asupra afacerilora generale ale naţionalităţilor nemaghiare. In chipula acesta ar pute naţionalităţile asuprite să pună activitatea representanţelora lora reale faţă de parlamentul oficială. Şi în provederea lora comună şi compactă se va pute afla una contra mijlocă în contra volniciei şi hegemoniei maghiare. ţări când este vorba de sporirea populaţiunei, cu toate acestea nu suntemă dintre cele din urmă state. Diferitele cause, şi mai cu sema lipsa de igienă, de îngrijiri medicale, facă să pieră sumă de copii, scurteză viaţa la o sumă de adulţi în ţara nostră. S’a scrisă şi s’a vorbita de ajunsă cu privire la acésta; s’a arătată mijloacele de îndreptare, şi ce este drepta, s’a făcuta puţină îndreptare. Avemă însă multă de făcută pentru ca se ajungemă a pune populaţiunea română în rândula statelor, unde traiulă populaţiunei contribue la sporire şi la întărire. O altă cestiune se înfăţişază când este vorba despre mişcarea populaţiunei în România şi anume: Cresce ore populaţiunea română în raportă cu populaţiunea israelită în aşa proporţiune încâta să nu ne insufle nici o îngrijire pentru viitoră ? Acestă cestiune m’a preocupată ca şi pe alţii şi suntă aprope două-zeci de ani de când ami scrisă, că întru câta privesce Moldova, disproporţiuneă între sporirea poporaţiunei române şi a poporaţiunei israelite ne ameninţă într’ună viitoră mai multă seu mai puţina depărtată, cu o adevărată copleşire. Ei astăzi când graniţele ţerei noastre sunt deschise unei adevărate năvăliri de elemente stăine şi mai cu sămă de evrei ruşi şi galiţieni, îngrijirea de odinidră este cu multă mai mare. Şi pentru a ne convinge de acesta să cercetăm una câte una, faptele prin cari se manifesteză mişcarea populaţiunei Moldovei. Voma începe cu căsătoriile. In 1890 s’au celebrată în oraşele din Moldova 3,666 de căsătorii, dintre cari 2,244 căsătorii ortodoxe, 1,233 căsătorii israelite, 122 catolice şi restul a alte confesiuni. Raportândă la sută aceste căsătorii se constată că din 100 căsătorii e Iau fostă şi ortodoxe şi 37 israelite. Cu alte cuvinte în oraşele Moldovei mai multă de jumătate din căsătorii au fosta israelite. Trecă la nasceri. In 1890 s’au născută în oraşele Moldovei 11,569 de prunci, dintre cari 5,654 ortodoxi şi 5,359 israeliţi sau la 100 , 48 ortodoxi şi 46 israeliţi. Prin urmare cu privire la nasceri s’au născută mai atâţi israeliţi câţi ortodocşi. Venimă la morţi. Au murită în 1890 în oraşele Moldovei 10,447 inşi, dintre cari 6,539 ortodocşi şi 3,270 israeliţi, sau în procente, au murită dintr’o sută 62 ortodocşi şi numai 31 israeliţi. Ce ne spune aceste cifre ? Că în 1890 s’au născută în oraşele Moldovei 5,654 prunci ortodocşi şi au murită 6,549, adecă că au murită dintre ortodocşi cu 895 mai multa decâtă s’au născuta. Că în acelaşi ană s’au născută 5,359 prunci israaliţi şi au murită 2,370 adecă că s’au născuta 2,089 prunci israiliţi mai multa decâtă au murită. Er în procente: In 1890 popolaţiunea românesca din oraşele Moldovei s’a împuţinata cu 895 suflete, er poporaţiunea israelită s’a înmulţită cu 2,089 suflete! Altceva. Statistica popolaţiunei ne mai spune că în oraşele din Muntenia popolaţiunea ortodoxă de abia a crescută în 1890 cu 2.219 suflete şi cea israilită cu 954 suflete. Cu alte cuvinte, că chiar în oraşele din Muntenia, populaţiunea ortodoxă a crescuta cu puţină deosebire, câta a crescuta populaţiunea israelită în oraşele Moldovei, ci că elementulă israelită chiar în oraşele Muntenii se înmulţesca aproape câtă elementulă ortodoxa, întrebă: Este oare o stare normală aceea în care se constată, că într’o ţară deşi cu totul a ortodoxă, poporaţiunea ortodoxă din oraşele Moldovei se micşoreză cu 78 la °/0 şi cea israelită se înmulţeşte cu 184 la % ? Că în cealaltă jumătate a ţerei, adecă Muntenia, popuţiunea ortodoxă de abia cresce cu jumătate mai multa decâtă cea israelită? Este o stare normală acea unde se constată, că în oraşele Moldovei se nască atâţi ortodocşi câţi şi israiliţi, or când este vorba de morte, se constată, că mord de două ori mai mulţi ortodocşi, decâta israeliţi? Se poate, că aceasta situaţiune să nu îngrijescă pe acei cari au declarata pe faţă, că vroiescă să facă din populaţiunea israelită burghezimea română. Se poate, că acesta tristă şi ingrijitoare situaţiune se bucure pe acei cari visază desfiinţarea nemului românesca; ea nu poate însă, să nu pună pe gânduri, pe cei, cari ’şi dau semă despre tristele resultate pe a produsa şi va produce în viitoră predomnirea elementelor stăine în oraşele Romnâiei. Reservându-mi a reveni asupra cestiunei cu privire la mişcarea popolaţiunei rurale ’mi permită a atrage seriosă atenţiune a bunilora Români asupra stării populaţiunei din oraşele române. („Economia Naţională“). P. S. Aurelianu. GAZETA TRANSILVANIEI. SOIRILE PILEI. — 13 (26) Ianuarie. Căsătoria moştenitorului tronului românii cu princesa de Edinburg nu se va face, spune „Naţionalul!!“. In cele din urmă familia regală a Angliei ar fi refusatii aceasta încuscrire, după insistenţele familiei imperiale a Rusiei. In legătură cu acest refusit este şi desminţirea dată de „Timpula“ unui chiar evienesc, care publicase o conversaţia a unui din redactorii săi cu d. Tache Ionescu privitoare la acăstă căsătorie. E de notată, că „Timpula“ a data acestă desminţire 10 zile după ce acostă conversaţie foarte autentică, fusese publicată în ziarele noastre.* * * Ministrul Csáky şi Jidovii, zilele trecute, ministrul a de culte şi instrucţiune publică, contele Albin Csáky, a mersa la Timişora unde a declarata, că va sprijini şi ca aproba mişcarea Jidovilor din nordi pentru egalatorii îndreptăţire confesională. — Înainte der fii lui Levi şi Nathan, căcî miniştrii unguresc! încă vă secundăză.* * * Şedinţa publică, ce s’a arangiata erl din partea societăţii de lectură a studenţilor, dela şcolele medii române gr. or. din loou, a succesd câta se poate de bine. Sala cea mare a gimnasiului, cum şi galeriile, erau pline de una publică aleso, bărbaţi şi femei. Producţiunea tinerimei a succes peste aşteptare. Corala vocala şi orchestra societăţii au esecutata forte bine piesele din programă; unele din ele la stăruinţa publicului au trebuită se fie repetate. Furtunoase şi meritate aplause a storsă tinerulă T. Uremia prin disertaţiunea sa despre haiduci, care a fosta lucrată cu multă diriginţă şi cu succes frumos. Tinerul C. Comanescu cu melodiosa sa voce de baritond a încântata publicula. De asemenea poesia „Jidanula călare“, de Speranţă, a fosta declamată din partea studentului lord. Popovici cu una succesă neaşteptata. Bine a fostă predată şi piesa „Iuliu Cesar“, de Shakespeare (actura III, scena II) din partea tinerilor: D. Bejiu (Brutus), I. Bordea (Antonius), I. Ionoviciu, O. Vasa, P. Givulescu şi C. Dure (cetăţeni). In totală tinerii au fosta multă aplaudaţi. Saşi membrii unei societăţi maghiare. Cetima în „Kolozsvár“, că comitatula Ternavei mari şi oraşele săsesc Sighişora, Cincu-mare, Cohalm, Mediaşă şi Sân- Augustina au intrata în societatea istorică maghiară ca membri ordinari. „Kolozsvár“ salută cu bucurie acesta pasa ala Saşilora.* * ■¥ Limba ruseasca in statele europene. Limba rusăscă începe a se lăţi din ce în ce mai multa. Mai mulți oficeri din armatele europene petrecu în Rusia cu scopa să studieze limba rusescă. O telegramă din Petersburg 4i°e c că foile rusesci comunică lucruri interesante despre acesta. In Charcov au sosita zilele trecute oficeri prusieni cu scopă de-a învăţa rusesce; totfi acolo petrecfi de-ună timpfi încăce o câtă întregă de oficeri englesi tota cu intenţia de-a învăţa rusesce. In Kazan iau lecţiuni din limba rusescă oficerl din armata comună austroungară, or Petersburgula e plina de oficerl francesi, cari învaţă rusesce. Ici colo mai sunta răspândiţi câte una oficera italiana, cari se silescă din resputeri a învăţa limba rusăscă.* * * M. S. Regele Carol I, însoţita de A. S. R. principele Ferdinand, va sosi în capitală mâne diminăţa la orele 9 şi jumătate, zice „Timpula“ * * * Din Brana ni se scrie. Intrunula din din anii trecuţi ai „Gazetei“ se scrie din Teraoltului, că protopretorii Aldulia Meţiană şi Iacoba Popeneciu ar fi suspendaţi din posturile lora. Soirea acesta este neexactă, de-orece protopretorele Iacobă Popeneciu se află şi de presinte ca atare în fruntea cercului Brană şi pe câta scima noi, se bucură şi acumă ca şi mai înainte de încrederea mai marilora şi de stima subordinaţilor săi. Apoi Aldulea Meţianu, ce e dreptă, a suspinsa din acela posta, dară e aplicată la comitata în alta postă mai cu asemenea léfá. Bátetóre la ochi însă este substituirea pretorelui Rusz Károly, carele după trecutula şi sciinţa lui, n’ar fi papa de a conduce una cercă şi pe lângă altele are şi puţină vară în cercă şi consulta ar fi, ca conducerea cercului Arpaşului să se concrudă unui bărbată mai probată. — Tată unu oltenii. * 114: Primatele Vasary — cardinala. Papa Leo XIII a subscrisa, la 14 i. c., brevetula prin, care primatele Vasary este numită membru ală colegiului cardinalilora.* * sfc Alegeri sângeroase. Se scrie din Chichinda-mare, că în St.Mărtinulă-sâr Nr. 9—1892 bescă advocatură Orsó Mátyás din Beci cherecula-mare a ţinută o vorbire de corteşire pentru candidatură guvernului Gsdvossy. Ună alegetora oposiţională, în decursul vorbirei, i-a aruncată o petră în capa și Orso căctu indata la pământu, ea morta. Poporulă era atâtă de înfuriata în contra guvernamentalilor, încâtă pe Orso a trebuită să-lă ducă în comuna vecină ca să-la îngrijască și să-la cureze. — Minunate alegeri au să fiă de rândula acesta. ❖ # * Bandiţii ruşi. Din Odesa se telegrafieză ziarelora nemţesci. Trenură de persoane, care circulă între Batum şi Czakwa, a fosta atacata în ziua 6® 7 Ianuarie sera de o bandă de tâlhari înarmaţi cu pasul Lancaster. Toţi pasagerii, precum şi vagonula postala, au fosta jefuiţi. Doi fraţi, cari s’au împotrivită bandiţilora, au fostă împuşcaţi. In oraşul Mahimdzan, pe acelaşi dramă, a fostă atacata 4lele trecute ziua în ameea mare vestitula doctora Kristovici în casa sa, de cătră şese bandiţi şi jefuită de tota ce avea.* * * Jack spiniscatornla arestată? Din New-York se anunţă: Englesula Henry Dowd, zisă și Jack spintecătorula, a fost arestata deunăzi sera, pe când tăia gâtulă cu una briciu unui pină beata. După arestare, Dowd mărturisi, că în decursul acelora din urmă trei septemâni comisese șase astfela de omoruri. Cele mai multe victime ale lui Dowd suntă Nemţi, mumăsa a fostă insultată odinioră de una nemţă.* * * La esposiţia de musică şi teatru din Viena s’au anunţata pănă acum 383 esposanţi din Austro-Ungaria şi 324 din străinătate. Afară de acesta, la ordinulă Ţarului, s’a formată şi una comitetă specială rusescă pentru participare la esposiţie. Esposiţia va fi împărţită în secţiuni, după state.* * * O rugare.*) Domnii, cari au primită liste de abonamente la opură „Datine şi credinţe poporale“, sunt rugaţi a le înapoia pănă în 13 februarie a. c. nesmintită, la tipografia „Aurora“ în Gherla (Szamosujvár) ori la subscrisula. Rodna-vechiă (O-Radna) Transilvania, 22 Ian. 1892, I. P. Beteganulă.* * * Din Rusia. In Petersburg s’a publicată deunăriună acasa, după care toate espesele, ce purcedă din motive religiose, se voră pedepsi cu deportațiune la Siberia, seu cu muncă silnică. *) Celelalte foi sunt rugate a reproduce acestă anunță. I. P. R.